Contablitate Curs

CAPITOLUL 6
CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

INSTITUŢIIŢOR PUBLICE
6.1. În plan contabil, interacţiunea instituţiei publice cu mediul economico-social îmbracă

Delimitări forma datoriilor şi creanţelor.
Creanţele reprezintă drepturi ale instituţiei faţă de terţe persoane fizice sau juridice
teoretice
rezultate în urma relaţiilor acesteia cu mediul economico-social.
privind În cadrul acestor relaţii instituţia a avansat un bun, lucrare sau serviciu şi pentru care
creanţele aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
şi Datoriile pe termen scurt sunt legate de relaţiile cu persoane fizice sau juridice, relaţii
datoriile care generează obligaţii pentru instituţie.
instituţiilor Aceste relaţii se referă la: cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de
publice muncă, plata impozitelor şi taxelor etc..
Pentru toate acestea instituţia trebuie să acorde un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Raportarea creanţelor şi datoriilor în bilanţul intituţiei publice se realizează în raport de:
natura şi lichiditatea creanţelor, respectiv de natura şi exigibilitatea datoriilor. Este important de
delimitat în mod clar creanţele curente de cele imobilizate şi datoriile curente de cele pe termen
lung.
Potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”, o creanţă, în calitatea ei de activ,
trebuie clasificată ca activ curent în următoarele situaţii:
 se aşteaptă ca această creanţă să fie realizată în cursul ciclul operaţional al
unei entităţi;
 se aşteaptă ca acesta să fie realizată în termen de 12 luni de la data
bilanţului.
Ciclul operaţional al unei entităţi reprezintă perioada de timp necesară pentru
transformarea intrărilor (resurelor) în ieşiri. Statul transferă resurse către sectorul public
astfel încât acestea să le convertească în bunuri sau servicii (ieşiri) astfel încât să fie
satisfăcute necesităţi de ordin social, politic sau economic.
Creanţele curente, ca active, sunt prezente şi funcţionează din momentul naşterii drepturilor
faţă de terţi şi până în momentul stingerii lor.
Tot potrivit IPSAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”, o datorie trebuie clasificată
ca datorie curentă în următoarele situaţii:
 se aşteaptă ca datoria să fie decontată în cursul ciclul operaţional al unei entităţi;
 datoria este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii care nu se încadrează în una dintre situaţiile de mai sus
trebuie să fie clasificate ca datorii pe termen lung. Datoriile curente cuprind datoriile
comerciale, datoriile către angajaţi şi alte elemente de natura costurilor operaţionale,
care participă la formarea capitalului de lucru utilizat în cadrul ciclului operaţional al
entităţii. Astfel de elementele operaţionale sunt clasificate ca datorii curente chiar dacă
sunt exigibile după mai mult de 12 luni de la data bilanţului. Datoriile curente sunt
prezente şi funcţionează din momentul naşterii angajamentelor faţă de terţi şi până în
momentul stingerii lor.
Se poate concluziona astfel că în categoria generică de terţi se cuprind creanţele
curente şi datoriile curente, chiar dacă în unele cazuri ele depăşesc ca termen de
1
lichidare, respectiv exigibilitate, 12 luni de la data bilanţului.
Creanţele si datoriile curente, pot fi împărţite în următoarele categorii: creanţe şi datorii
comerciale, creanţe şi datorii salariale, creanţe şi datorii sociale, creanţe şi datorii fiscale,
decontările referitoare la fondurile nerambursabile primite de la Comunitatea Europeană, alte
creanţe si datorii pe termen scurt, creanţe bugetare şi creditori bugetari, decontările între instituţii
publice.
Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează pe baza a două criterii care
trebuie îndeplinite în mod cumulativ:
- probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active)
respectiv a unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);
- evaluarea să se poată realiza în mod credibil.
În aceste condiţii, o creanţă curentă este recunoscută în bilanţ în momentul în care:
 este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitatea
publică şi
 creanţa curentă are o valoare care poate fi determinată în mod credibil,
O datorie curentă este recunoscută în bilanţ atunci când:
 este probabil că va rezulta o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din
lichidarea unei obligaţii prezente şi
 când valoarea la care se va realiza această lichidare poate fi determinată în mod
credibil.
6.2. Înregistrarea în contabilitatea instituţiei publice a datoriilor şi creanţelor,
Evaluarea potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991 republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se realizează la valoarea lor nominală.
creanţelor
Creanţele şi datoriile în devize se înregistrează în contabilitate atât în lei, la
şi datoriilor cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în devize.
Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda
de raportare. Se aplică sumei în valută, la data efectuării tranzacţiei, cursul de schimb
dintre moneda de raportare şi moneda straină.
Cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de
cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au
fost raportate în situatiile financiare anuale anterioare apar diferenţele de curs
valutar. Acestea trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
În raport de momentul decontării (plăţii) tranzacţiei, pot să apară 2 situaţii:
 În situaţia în care tranzacţia este decontată (plătită) în decursul aceluiaşi
exerciţiu financiar în care a avut loc, întreaga diferenţă de curs valutar este
recunoscută în acel exerciţiu.
 Dacă tranzacţia este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de
curs valutar ce intervine până în exerciţiul decontării (plăţii), recunoscută în
fiecare exerciţiu financiar, se determină ţinând seama de modificarea
cursurilor de schimb apărută în cursul fiecărui astfel de exerciţiu financiar.
La data întocmirii situaţiilor financiare, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la
cursul publicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a perioadei de
raportare.
Creanţele şi datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea
Europeană se evaluează la data bilanţului, la cursul publicat de Banca Centrala Europeană,
valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare (pentru instituţiile publice, perioadele de
raportare sunt trimestrul şi anul bugetar).
6. 3. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei publice
Organizarea privind: furnizorii, clienţii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul
2
contabilităţii asigurărilor sociale de stat, decontările referitoare la fondurile nerambursabile primite de
relaţiilor cu la Comunitatea Europeană (PHARE, ISPA, SAPARD), debitorii şi creditorii diverşi,
terţii creanţe bugetare şi creditori bugetari, decontările între instituţii publice, evidenţa
operaţiilor ce necesită clarificări ulterioare, şi alte decontări.
Datoriile şi creanţele în devize se înregistrează în contabilitate atât în lei, la
cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în devize.
6.3.1. A. Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii
Contabilitate
Relaţiile de decontare cu furnizorii sunt generate în principal de:
a relaţiilor cu
 cumpărările de active circulante materiale (materiale conumabile, obiecte
furnizorii şi de inventar, mărfuri şi produse etc.);
clienţii  lucrări executate şi servicii prestate;
 cumpărările de active fixe.
De asemenea, se mai includ în această categorie:
 avansurile acordate furnizorilor;
 efectele comerciale utilizate pentru achitarea totală sau parţială a datoriilor
faţă de aceştia.
Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii se organizează cu ajutorul conturilor
sintetice de gradul I care formează conţinutul grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate”
din Planul de Conturi General pentru Instituţii Publice. Cu excepţia contului 409
„Furnizori –debitori”, care este de activ, toate celelalte conturi de datorii faţă de
furnizori au funcţie contabilă de pasiv.
Evidenţa analitică se organizează pe categorii de datorii, pe fiecare persoană fizică sau
juridică. Se delimitează şi se înregistrează distinct datoriile cu termen de decontare sub
1 an de cele cu termen de plată peste un an.
Aceste conturi ţin evidenţa relaţiilor instituţiei cu furnizorii, relaţii determinate de operaţiile de
achiziția de active fixe, aprovizionare de stocuri, achiziţie de mijloace fixe, achiziţie de bunuri
sau servicii primite de la aceştia privind activitatea curentă a institutiei, pentru care s-au primit
facturi.
Evidenţa contabilă a avansurilor acordate furnizorilor pentru livrări de bunuri,
executări de lucrari şi prestări de servicii se realizează cu ajutorul contului 409
“Furnizori- debitori”, cont cu funcţie contabilă de activ. Soldul debitor al contului
reflectă avansurile acordate furnizorilor, nedecontate încă.
Contul 409 “Furnizori- debitori” este detaliat pe urmatoarele conturi sintetice de gradul
II:
 4091 “Furnizori- debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”;
 4092 “Furnizori- debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”.
Contul 409 “Furnizori- debitori”, în debit înregistrează avansurile plătite furnizorilor,
iar în creditul contului 409 “Furnizori - debitori” se realizează regularizarea
avansurilor la primirea bunurilor.
Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de organizarea sistemului de monitorizare
a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice.
Procesul de achiziţii publice reprezintă ansamblul activităţilor ce se întreprind pentru
atribuirea, încheierea, şi îndeplinirea unui contract de achiziţie publică şi prin care
se dobândesc, definitiv sau temporar de către o persoană juridică definită ca autoritate
contractantă, produse, lucrări sau servicii. Cu alte cuvinte tot ce se cumpără din bani
publici înseamnă achiziţie publică.
Evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin,
cambie, trată etc.) se realizează cu ajutorul contului 403 “Efecte de plătit”. Este un
3
cont de pasiv, care înregistrează în credit obligaţia de plată a efectelor, iar în debit plata
efectelor. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit.
Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de efecte comerciale.
Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara
bilanţului şi se menţionează în notele explicative.
Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond prevăzute de
reglementările în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.
Exemplu:
Considerăm exemplul Agenţiei pentru Serviciile de Utilităţi Publice – ASUP, instituţie publică de interes
naţional. Presupunem că în cursul lunii martie 200x, instituţia, în urma derulării procedurii de achiziţii publice,
înregistrează următoarele operaţii:
1. achiziţie autoturism în valoare de 200.000 lei, TVA 24 %. Se acordă furnizorului un avans reprezentând
10 % din valoarea bunului. La primirea facturii fiscale, se recepţionează mijlocul de transport. Diferenţa de
plătit se achită printr-o cambie.
acordarea avansului:
% = 5121 24.800
232 Conturi la bănci în lei 20.000
Avansuri acordate pentru
active fixe corporale
4426
TVA deductibilă 4.800
Observaţie: Conform Codului fiscal, avansurile sunt supuse TVA şi trebuie facturate în maxim 5 zile de la data încasării, dar
fără a depăşi sfârşitul lunii.
primirea facturii fiscale şi recepţia mijlocului de transport, în condiţiile în care factura finală cuprinde şi
avansurile care sunt stornate:
● Valoare autoturism: 200.000 lei
+ TVA 48.000 lei
- avans (20.000) lei
-TVA (4.800) lei
= Total factură fără TVA 180.000 lei
+ TVA 43.200 lei
= Total factură cu TVA 223.200 lei
► stornarea avansului:
404 = % 24.800
Furnizori de 232 20.000
active fixe Avansuri acordate pentru active
fixe corporale
4426
► recepţia:
% = 404 248.000
2133 Furnizori de active fixe 200.000
Mijloace de transport
4426
- emiterea efectului pentru diferenţa de achitat: 214.200 lei

404 = 405 223.200
Furnizori de active Efecte de plătit pentru active
fixe fixe
- - achiziţie obiecte de inventar (telefoane mobile), 10 bucăţi×570 lei = 5700 lei, TVA 24 %.
% = 401 7.068
4
303 Furnizori 5.700
Materiale de natura
obiectelor de inventar
4426 1.360
TVA deductibilă
2. recepţie rechizite de birou, în valoare de 1.000 lei pe baza avizului de expediţie, factura urmează a se
primi în termen de maxim 5 zile de la data avizului, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii.
recepţia bunurilor:
% = 401 1.240
302 Furnizori 1.000
Materiale consumabile
4428
TVA neexigibilă 240
facturarea livrării, două zile mai târziu faţă de data recepţiei:

► stornarea în roşu a avizului de expediţie:
% = 401
302 Furnizori
4428
TVA neexigibilă
► înregistrarea materialelor consumabile:
% = 401 1.240
302 Furnizori 1.000
4426 240
TVA neexigibilă
B. Contabilitatea relaţiilor cu clienţii
În categoria decontărilor cu terţii se includ şi creanţele instituţiilor publice faţă de

terţe persoane fizice şi juridice.
Definitie: Creanţele sunt active circulante care se regăsesc la instituţiile publice sub
forma drepturilor instituţiei asupra persoanelor fizice şi juridice legate de relaţii de vânzare
de produse sau/şi de servicii, sau de prejudicii produse instuţiei, pentru care aceasta trebuie
să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Evidenţa decontărilor cu clienţii pentru produsele vândute, lucrările executate,
serviciile prestate, facturate precum şi a materialelor vândute în condiţiile prevăzute de
reglementările în vigoare se realizează cu ajutorul contului 411 “Clienţi”. Contabilitatea
analitică a clienţilor se ţine pe fiecare client, grupaţi în clienţi interni şi externi, iar în
cadrul acestora pe termene de încasare: sub un an şi peste un an. Contul 411 “Clienţi”
este un cont de activ. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienti.
Contul 411 “Clienţi” se detaliează în următoarele conturi sintetice de gradul II:
4111 “Clienţi”;
4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu”.
În debitul contului contului 411 “Clienţi” se înregistrează sumele datorate de
clienţi, pentru care s-au întocmit facturi, iar în creditul contului 411 “Clienţi” se
înregistrează sumele încasate de la aceştia.
Contabilizarea operaţiilor privind livrările de bunuri, prestările de servicii sau
executările de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi, se realizează cu ajutorul contului de
activ 418 “Clienţi - facturi de întocmit”. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea
bunurilor livrate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate pentru care nu s-au întocmit facturi.
5
Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare client. Clienţii se grupează în clienţi interni şi clienţi
externi. În debitul contului se înregistrează valoarea prestaţiilor pentru care nu s-au întocmit
facturi, iar în creditul contul 418 “Clienţi- facturi de întocmit” se înregistrează valoarea
facturilor întocmite către clienţi.
Contul 419 “Clienţi - creditori” ţine evidenţa avansurilor încasate de la clienţi;
este un cont de pasiv. Soldul creditor al contului reprezintă avansurile primite de la
clienţi şi nedecontate. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare client- creditor. La rândul lor,
clienţii - creditori se grupează în clienţi interni şi clienţi externi. În creditul contului se
înregistrează avansurile încasate de la clienţi şi în debitul acestui cont se înregistrează
decontarea avansurilor primite de la clienţi.
Exemplu:
La Agenţia pentru Serviciile de Utilităţi Publice – ASUP, care are printre competenţe iniţierea unor
programe de instruire si pregătire profesională continuă pentru personalul propriu şi pentru cel al
furnizorilor/prestatorilor de utilităţi publice. ASUP organizează un curs de perfecţionare de 5 zile, la care se
înscriu 25 de persoane. Preţul cursului este de 80 lei/zi, fără TVA, rezultă că pentru cele 5 zile valoarea este de
400 lei, fără TVA. Presupunem că pentru organizarea cursului, fiecare cursant achită un avans reprezentând 15
% din valoarea cursului. Instituţia va înregistra în contabilitate următoarele operaţiuni:
1. încasarea avansului pe bază de factură fiscală, de la fiecare cursant în parte:
5121 = % 71,4
Conturi la bănci în lei 419 60
Clienţi- creditori/cursant X
4427 11,4
TVA colectată
2. întocmirea facturii definitive, pentru fiecare cursant în parte, odată cu susţinerea cursului; factura cuprinde:
Valoare curs: 400 lei
TVA 76 lei
- avans (60) lei
-TVA (11,4) lei
Total factură fără TVA 340 lei
TVA 64,6 lei
Total factură cu TVA 404,6 lei
► stornarea avansului:
% = 411 71,4
419 Clienţi 60
Clienţi- creditori/ cursant X
4427
TVA colectată 11,4
► înregistrarea facturii:
411 = % 476
Clienţi/ cursant X 704 400
Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate/servicii de învăţamânt
4427
TVA colectată
76
3. - încasarea prin ordin de plată a facturii :

5121 = 411 404,6
Conturi la bănci în lei Clienţi/ cursant X
4. - un cursant nu-şi achită contravaloarea cursului, drept pentru care este trecut în categoria clienţilor incerţi:
4118 = 411 404,6
Clienţi incerţi sau în litigiu/ Clienţi/ cursant Y
cursant Y
6
5. - cursantul Y devine insolvabil şi este scos din patrimoniu:
% = 4118 404,6
654 Clienţi incerţi sau în litigiu/ 340
Pierderi din creanţe şi debitori diverşi cursant Y
4427
TVA colectată 64,6
6. - cursantul Y, în final, este reactivat, în urma acţionării lui în justiţie:

411 = 714 404,6
Clienţi Venituri din creanţe reactivate şi
debitori diverşi
Evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin,

cambie, trată etc.) se realizează cu ajutorul contului 413 “Efecte de primit de la
clienţi”, cont cu funcţie contabilă de activ. Soldul debitor al contului reprezintă
valoarea efectelor comerciale de primit.
Contul 413 “Efecte de primit de la clienţi” înregistrează în debitul său sumele datorate
de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate şi se creditează cu sumele înc
asate de la clienţi.
Exemplu:
Presupunem următoarele operaţiuni desfăşurate de către o instituţie publică:
1. - achiziţionarea de materiale de natura obiectelor de inventar, în valoare de 1.100 lei, TVA este de 19%:
% = 401 1.309
303 Furnizori 1.100
Materiale de natura obiectelor de inventar
4426
TVA deductibilă 209
2. - acceptarea de către furnizor a unui bilet la ordin, în valoare de 1.309 lei:

401 = 403 1.309
Furnizori Efecte de plătit
3. - plata biletului la ordin, în valoare de 1.309 lei, la scadenţă, din contul de disponibil:
403 = 5121 1.309
Efecte de plătit Conturi la bănci în lei
4. - se înregistrează diferenţe de curs valutar favorabile, aferente datoriilor în devize pe bază de efecte
comerciale, în valoare de 55 lei:
403 = 765 55
Efecte de plătit Venituri din diferenţe de curs
valutar
5. - la închiderea exerciţiului se înregistrează diferenţe de curs valutar nefavorabile, aferente datoriilor în

moneda euro pe bază de efecte comerciale, în valoare de 42 lei:
665 = 403 42
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Efecte de plătit
6. - acceptarea unui bilet la ordin din partea unui client, în valoare de 2.000 lei:
413 = 411 2.000
Efecte de primit de la clienţi Clienţi
7. - depunerea la bancă, pentru încasare la scadenţă a biletului la ordin:

5113 = 413 2.000
Efecte de încasat Efecte de primit de la clienţi
7
8. - încasarea efectului:
5121 = 5113 2.000
Conturi la bănci în lei Efecte de încasat
6.3.2. Contabilitatea decontărilor cu personalul reflectă drepturile salariale precum și alte
Contabilitate venituri datorate salariaţilor. Contabilizarea operaţiilor legate de personal şi asimilate
a decontărilor se asigură cu ajutorul conturilor din grupa 42 - Personal şi conturi asimilate
cu personalul Relaţiile de decontare cu personalul implică înregistrarea în conturile de
cheltuieli a drepturilor de personal cuvenite angajaţilor, cât şi plata efectivă a acestor
sume personalului.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual
de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se
referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv
indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaţilor, indemnizaţiile şi
alte sume acordate (pentru conducere, indexările de salarii pentru compensarea creşterii
preţurilor, indemnizaţiile acordate pentru concediul de odihnă etc.).
În categoria decontărilor cu personalul se mai cuprind şi ajutoarele materiale şi
de protecţie socială sub formă de:
 ajutoare de boală;
 ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă;
 ajutoare pentru îngrijirea copilului;
 ajutoare de deces; şi
 alte ajutoare acordate de instituţie care se suportă din contribuţia pentru
asigurări sociale;
 sumele achitate, potrivit legii, pentru şomaj etc.;
 precum şi sumele care reprezintă premii acordate personalului.
În instituţiile publice personalul angajat poate fi încadrat fie în categoria funcţionarilor
publici, fie în categoria personalului contractual.
Personalul contractual din sectorul bugetar reprezintă personalul angajat în funcţii de
conducere sau în funcţii de execuţie, pe bază de contract individual de muncă.
Salariile de bază şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul contractual se stabilesc astfel
încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile
alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele
fondurilor speciale pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizării obiectivelor stabilite.
După cum s-a arătat mai sus, salariul reprezintă o cheltuială a instituţiei şi în
acelaşi timp o datorie, care se înregistrează la valoarea brută, astfel:
641 = 421 1.820
Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate
Din salariile cuvenite salariaţilor se reţin contribuţiile la asigurările şi protecţia socială,
astfel:
- contribuții pentru asigurări sociale de stat – 10,5%;
- contribuții pentru asigurari de sanătate – 5,5%;
- contribuții la fondul de șomaj – 0,5%;
- impozit pe venituri de natură salarială – 16%.
421 = % 300,3
Personal – salarii
datorate
8
4312 191,1
Contribuţia personalului pentru asigurări
sociale
4314 100,1
Contribuţia angajaţilor pentru asigurări
sociale de sănătate
4372 9,1
Contribuţia personalului la fondul de şomaj
Pentru determinarea impozitului pe venituri de natura salariala se deduc contribuțiile sociale din
salariul brut, iar la suma ramasă se aplica procentul de 16%:
(1820 – 300,3) x16% = 243,15 lei
421 = 444 243,15

Personal – salarii Impozit pe venituri de
datorate natură salarială
Plata salariilor nete datorate personalului:

421 = 5121 1276,55
Personal – salarii Conturi la bănci în lei (sau
datorate 5311
Casa în lei)
Reţinerile din salarii datorate terţilor se înregistrează prin formula contabilă :
421 = 427
Personal – salarii datorate Reţineri din sa
arii datorate terţilor
Iar salariile neridicate:
421 = 426
Personal – salarii datorate Drepturi de personal
neridicate
Salariile neridicate se depun în termen de trei zile la trezorerie, de unde se ridică şi
se achită în momentul în care persoana angajată face cerere de ridicare, iar în acest caz
înregistrările sunt:
5311 = 5121 300
„Casa” „Conturi la bănci în lei”
426 = 5311 300

„Drepturi de personal „Casa”
neridicate”
Drepturile de personal neridicate care s-au prescris sunt datorate bugetului:
426 = 448
Drepturi de personal Alte datorii şi creanţe cu
neridicate bugetul
Evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor

pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate se ţine cu
ajutorul contul 423 “Personal-ajutoare materiale datorate”, care este cont de pasiv.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate salariaţilor. Contabilitatea
analitică se ţine cu ajutorul statelor de plată privind acordarea acestor drepturi bănesti.
În creditul contului se înregistrează sumele datorate personalului sub formă de
ajutoare, prin debitul conturilor:
% = 423 “Personal -
ajutoare materiale
datorate”
9
431 “Asigurări sociale”  sumele datorate personalului,
reprezentând ajutoare materiale
suportate din contribuţiile angajatorilor
pentru asigurări sociale
645 “Cheltuieli privind  ajutoarele materiale datorate
asigurările şi protecţia personalului suportate din cheltuieli,
socială” potrivit legii
În debit se înregistreaza plata ajutoarelor, reţinerile din ajutoare şi ajutoarele rămase

neridicate, astfel:
423 “Personal-ajutoare = %
materiale datorate”
425 “Avansuri acordate  sumele reţinute pe statele de plată
personalului” pentru ajutoare materiale
reprezentând avansuri acordate
426 “Drepturi de  ajutoare neridicate în termenul
personal neridicate” legal de plată
427 “Reţineri din salarii  sumele reţinute din ajutoare în
datorate terţilor” favoarea terţilor
428 “Alte datorii şi  sumele reţinute din ajutoare
creanţe în legatură cu materiale pentru stingerea debitelor
personalul” datorate de personal.
431 “Asigurări sociale”  sumele reprezentând contribuţiile
angajaţilor pentru asigurări sociale
reţinute din ajutoare, potrivit legii;
 sumele reprezentând contribuţiile
angajaţilor pentru asigurările sociale
de sănătate reţinute din ajutoare
potrivit legii
437 “Asigurări pentru  sumele reprezentând contribuţiile
somaj” angajaţilor la bugetul asigurărilor
pentru şomaj, reţinute din ajutoare,
potrivit legii
444 “Impozitul pe  sumele datorate bugetului
venituri din salarii” reprezentând impozit pe venitul din
salarii, reţinut din ajutoare materiale
cuvenite salariaţilor, potrivit legii
531 “Casa”  sumele plătite în numerar
personalului reprezentând ajutoare
cuvenite potrivit legii
770 ”Finanţare de la  sumele plătite prin virament
buget” salariaţilor reprezentând ajutoare
materiale, achitate
Decontările cu salariaţii la încheierea exerciţiului financiar privind cheltuielile şi

veniturile aferente exerciţiului financiar expirat, precum şi cele privind alte creanţe şi
datorii în raporturile cu personalul se înregistrează în contul 428 “Alte datorii şi creanţe
în legatura cu personalul”. Acesta este detaliat în două conturi sintetice de gradul II, în
raport de natura relaţiei de decontare, după cum urmează:
4281 Alte datorii în legatură cu personalul
4282 Alte creanţe în legatură cu personalul
Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de odihnă şi alte drepturi
de personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la acesta, aferente
exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii în legatură cu personalul în contul
4281 „Alte datorii în legatură cu personalul”.
10
Contul 4282 „Alte creanţe în legatură cu personalul” înregistrează:
 debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate,
 debitele din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi
 debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite
în baza unor hotărâri ale instanţelor judecatoreşti,
 alte creanţe faţă de personalul instituţiei.
Dacă, de exemplu, înainte de inchiderea exerciţiului financiar, se constată
indemnizaţii pentru concedii de odihnă neefectuate în sumă de 1.200 lei, acestea se
înregistrează în contabilitate astfel:
641 = 4281 1.200
Cheltuieli cu salariile Alte datorii în
personalului legatură cu
personalul
Garanţiile gestionare reţinute personalului, potrivit legii se înregistrează după cum
urmează:
421 = 4281 34
Personal – salarii Alte datorii în legătură cu
datorate personalul/Garanţii
gestionari
Garanţiile reţinute gestionarilor, depuse în bancă sunt purtătoare de dobânzi şi se
înregistrează:
5121 = 4281 0,2
Conturi la bănci Alte datorii în legătură cu
în lei personalul/Garanţii
gestionari
Garanţiile şi dobânda la aceste garanţii mai puţin comisionul perceput de bancă la
retragerea sumelor, se restituie gestionarilor în situaţia în care aceştia părăsesc instituţia,
ceea ce se înregistrează în contabilitate după cum urmează:
4281 = 5121
Alte datorii în legătură cu
personalul/Garanţii gestionari Conturi la bănci în lei
Contractul de garanţie materială este un contract subsidiar contractului individul de muncă, prin
care salariatul care este gestionar se obligă să constituie o garanţie materială, potrivit legii nr.
22/1969 cu modificările aduse de Legea 54/1994.
Gestionarul este acel angajat al unei entităţi, care are ca atribuţii principale de serviciu primirea,
păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţa sau deţinerea, chiar temporară
a instituţiei, indiferent de modul de dobândire şi de locul unde se află bunurile. Garanţia se
constituie din reţineri lunare în cuantum de 1/10 din salariul lunar net, iar în cazul în care aceasta
este utilizată total sau parţial pentru acoperirea unor pagube se constituie în cuantum de 1/3 din
salariul lunar brut. Aceasta se recalculază periodic în funcţie de modificările survenite în salariu
sau de valoarea bunurilor gestionate.
6.3.3. Pentru utilizarea muncii salariate instituţiile publice mai înregistrează datorii legate de
Contabilitate asigurările şi protecţia socială, datorii care constituie pentru instituţii cheltuieli curente.
a I. Contribuţia de asigurări sociale.
contribuţiilor Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul
la asigurări asiguraţilor o constituie:
sociale, a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile,
protecţia reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de munca, şi/sau veniturile
socială şi asiguraţilor.
asimilate b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu
poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.
11
Baza lunară de calcul, la care instituţia publică datorează contribuţia de asigurări
sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate şi/sau veniturile brute
lunare realizate de angajaţi.
Titlul IX^2 Contributii sociale obligatorii din Codul Fiscal, introdus prin OUG
117/2010, stabileşte la art. 296^18 (3) cotele de contribuţii sociale obligatorii aplicabile
în anul 2011.
 CAS
-contributia de asigurari sociale datorata de angajator/platitor de venit
a^1) pentru conditii normale de munca = 20,8%
a^2) pentru conditii deosebite de munca = 25,8%
a^3) pentru conditii speciale de munca = 30,8%
-contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 10,5%.
Cota de contribuţie individuală de asigurări sociale de 10,5% cuprinde şi cota de 2,5% aferentă
fondurilor de pensii administrate privat, prevazută de Legea nr. 411 / 2004 privind fondurile de
pensii administrate privat.
 sanatate CASS (potrivit Legii nr. 286 / 2010 a bugetului de stat pe anul
2011 )
-contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de angajat = 5,5%
-contributia datorata de angajator/platitor de venit = 5,2%.
 concedii indemnizatii
-contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de
angajator/platitor de venit = 0.85%
 somaj
-contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5%
-contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit =
0.5%
 accidente de munca si boli profesionale
-contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in
functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-
0,85%
 fond garantare
-contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de
angajator/platitor de venit = 0.25%.
Baza de calcul a acestor contributii o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate.
Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, care se plătesc de angajator

asiguraţilor, în contul asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări
sociale datorate pentru luna respectivă.
Baza de calcul a indemnizaţiilor se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni
din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute
pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.
Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale evidenţiază contribuţiile
instituţiilor publice pentru asigurări sociale de stat, asigurări sociale de sănătate,
accidente de muncă şi boli profesionale, asigurări pentru somaj, precum şi contribuţiile
asiguraţilor pentru asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări pentru
şomaj. Conturile utilizate în acest sens constituie conţinutul grupei 43 din Planul de
Conturi General pentru Instituţii Publice
a) înregistrarea obligaţiilor instituţiei publice privind:
1. contribuţia la asigurările sociale:
12
6451 = 4311
Contribuţiile Contribuţiile
angajatorilor pentru angajatorilor pentru
asigurări sociale asigurări sociale
2. contribuţia la fondul de şomaj:

6452 = 4371
Contribuţiile Contribuţiile
angajatorilor pentru angajatorilor
asigurări de şomaj pentru asigurări
de şomaj
3. contribuţia la asigurările sociale de sănătate:

6453 = 4313
Contribuţiile Contribuţile
angajatorilor pentru angajatorilor pentru
asigurări sociale de asigurări sociale de
sănătate sănătate
4. contribuţia la fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale:
6454 = 4315
Contribuţiile angajatorilor Contribuţiile angajatorilor pentru
pentru accidente de muncă şi accidente de muncă şi boli
boli profesionale profesionale
5. contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale:

6458 = 4381
Alte cheltuieli sociale/Cheltuieli Alte datorii sociale/Contribuţia
privind contribuţia unităţii la unităţii la Fondul de garantare
Fondul de garantare
6. contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii:

6455 = 4317
Cheltuielile angajatorilor pntru Contribuţile angajatorilor pentru
concedii şi indemnizaţii concedii si indemnizaţii
b) virarea sumelor reprezentând:

1. contribuţiile instituţiei şi a angajaţilor la asigurările sociale:
% = 5121
4311
Contribuţile angajatorilor pentru Conturi la bănci în lei
asigurări sociale
4312
Contribuţiile asiguraţilor pentru
asigurări sociale
4317
Contribuţile angajatorilor pentru
concedii si indemnizaţii
2. contribuţiile instituţiei şi a angajaţilor la fondul asigurărilor sociale de

sănătate:
13
% = 5121
4313
Contribuţiile angajatorilor pentru Conturi la bănci în lei
asigurări sociale de sănătate
4314
asigurări sociale de sănătate
3. contribuţiile instituţiei la fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale
4315 = 5121
Contribuţiile angajatorilor pentru Conturi la bănci în lei

accidente de muncă şi boli
profesionale
4. contribuţiile instituţiei şi a angajaţilor la fondul de şomaj:
% = 5121
4371
Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări de Conturi la bănci în lei
şomaj
4372
Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări de
şomaj
5. contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale:
4381 = 5121
Alte datorii sociale/Contribuţia unităţii la Fondul de Conturi la bănci în lei
garantare
6. impozitul pe salarii:
444 = 5121
Impozitul pe venit de Conturi la bănci în lei
natură salarială
6. comisionul pentru cărţi de muncă:

446 = 5121
Alte impozite, taxe şi Conturi la bănci în lei
vărsăminte asimilate
Aşa cum prevede textul de lege, pentru neplata la termen a obligaţiei privind asigurările
sociale, instituţia este obligată la plata dobânzilor şi penalităţilor pentru întârziere. Majorarea
se înregistrează în contabilitatea instituţiei publice astfel:
6581 = 4481
Depăgubiri, amenzi şi Alte datorii faţă de bugetul
penalităţi statului
6.3.4. Datoriile faţă de bugetul statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
Contabilitate faţă de fondurile speciale se regăsesc la instituţiile publice sub forma: taxei pe valoarea
a decontărilor adaugată, impozitului pe venituri de natură salarială, impozitului pe clădiri, taxei asupra
cu bugetul mijloacelor de transport şi a altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Din grupa 44 – Bugetul
statului, statului, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate .
bugetul local, Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect care se datorează bugetului
bugetul de stat. În general, instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile
asigurărilor care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea
sociale de stat acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi. Totuşi,
şi conturi instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi
asimilate condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în
14
calitate de autoritate publică.
Contabilitatea operaţiunilor economice generatoare de TVA se realizează cu
ajutorul următoarelor conturi:
- 4423 TVA de plată – cont care are funcţie contabilă de datorii şi care
reflectă datoria agentului economic faţă de bugetul de stat;
- 4424 TVA de recuperat – cont care are funcţie contabilă de activ şi care
reflectă creanţa agentului economic asupra bugetului de stat;
- 4426 TVA deductibilă – cont care are funcţie contabilă de activ şi care
reflectă TVA înscrisă în facturile şi alte documente fiscale, primite de la furnizori;
- 4427 TVA colectată – cont care are funcţie contabilă de datorii şi care
reflectă TVA înscrisă în facturile şi alte documente fiscale, emise de către instituţia
publică pentru bunurile vândute, serviciile şi lucrările prestate către terţi;
- 4428 TVA neexigibilă – cont care poate avea fie funcţie contabilă de activ
fie de datorii, în funcţie de caz ; evidenţiază TVA neexigibilă rezultată din vânzările
şi cumpărările de bunuri cu plata în rate, TVA aferentă cumpărărilor şi vânzărilor de
bunuri în baza avizului de însoţire a mărfii şi care devine deductibilă respectiv
colectată la primirea sau la emiterea facturii fiscale etc.
TVA de recuperat din cursul unei luni se poate compensa cu TVA de plată din lunile
următoare la întocmirea decontului de TVA:
4423 = 4424
TVA de plată TVA de recuperat
În situaţia în care instituţia publică realizează atât operaţiuni scutite cu, cât şi fără drept
de deducere, dreptul de deducere se exercită proporţional cu participarea bunurilor achiziţionate
la realizarea veniturilor. În acest sens, instituţia trebuie să întocmească 3 jurnale de cumpărări şi
un jurnal de vânzări. Jurnalele pentru cumpărări se întocmesc pentru cumpărări:
1. din operaţiuni taxabile sau scutite cu drept de deducere;
2. din operaţiuni scutite fără drept de deducere;
3. din operaţiuni mixte: scutite atât cu, cât şi fără drept de deducere.
În acest ultim caz, se aplică prorata TVA, calculată cu relaţia:

V care dau drept de deducere
Prorata TVA = ---------------------------------------------------------------------------- × 100
V care dau drept de deducere + V ce nu dau drept de deducere
unde: V care dau drept de deducere = veniturile din operaţiuni taxabile + venituri din operaţiuni
scutite cu drept de deducere + subvenţii aferente;
V ce nu dau drept de deducere = venituri din operaţiuni scutite fără drept de deducere +
subvenţii aferente.
Reamintim că operaţiunile scutite de TVA cu drept de deducere se referă la acele

operaţiuni pentru care plătitorii de TVA au dreptul de deducere a TVA aferentă bunurilor şi
serviciilor cumpărate şi destinate realizării operaţiunilor respective, în timp ce operaţiunile
scutite de TVA fără drept de deducere constau în aceea că plătitorii de TVA nu au drept de
deducere a TVA aferentă bunurilor şi serviciilor cumpărate şi destinate realizării acestor
operaţiuni. În contabilitate, înregistrarea celor două categorii de operaţii se realizează după cum
urmează:
- cumpărare scutită cu drept de deducere în valoare de 200 lei, TVA 48 lei:
15
% = 401 248
302 Furnizori 200
4426 48
TVA deductibil*
* se consemnează în cel de-al treilea Jurnal pentru cumpărări.
- cumpărare scutită fără drept de deducere în valoare de 100 lei, TVA 24 lei:
% = 401 124
302 Furnizori 100
Materiale consumabile 24
4426
TVA deductibil**
** se consemnează în cel de-al doilea Jurnal pentru cumpărări.
şi
635 = 4426 24
Cheltuieli cu alte TVA deductibil**
impozite, taxe şi
vărsaminte asimilate
Prorata TVA se înmulţeşte cu totalul TVA deductibilă din cursul lunii rezultând
TVA deductibilă (de dedus) care se va scădea corespunzător din TVA colectată,
diferenţa reprezintă TVA nedeductibilă care se va imputa asupra cheltuielilor
operaţionale (635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsaminte asimilate).
Prorata TVA se determină anual, ca regulă generală, dar la cererea justificată a
agenţilor economici adresată organelor fiscale se poate determina lunar.
Impozitul pe venituri de natura salariilor reprezintă totalul impozitelor individuale,
calculate asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului angajat permanent al
institutiei publice, impozitul reţinut din drepturile băneşti acordate salariaţilor temporari
şi colaboratorilor de orice fel, impozitul reţinut din pensii potrivit legii.
Salariaţii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile
din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Evidenţa impozitului pe veniturile din salarii datorate bugetului statului se
realizează cu ajutorul contului 444 “Impozitul pe venit de natură salarială”, cont cu
funcţie contabilă de pasiv. În creditul contului se înregistrează sumele datorate
bugetului reprezentând impozitul pe venituri din salarii, iar în debit se înregistrează
sumele virate la buget. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate bugetului.
1. înregistrarea obligaţiei de plată a impozitului pe salarii:
421 = 444
Personal – salarii Impozitul pe venituri
datorate de natură salarială
2. plata impozitului pe salarii:

444 = 5121
Impozitul pe venituri Conturi la bănci în lei
de natură salarială
De asemenea, instituţia este obligată să determine valoarea totală a impozitului anual pe

veniturile din salarii, pentru fiecare angajat.
La alte impozite, taxe şi varsaminte datorate bugetelor locale se cuprind impozitele şi
taxele locale după cum urmează:
16
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Evidenţa decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind
impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate se realizează cu ajutorul contului 446 “Alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate’’, cont de pasiv. Acestea se detaliază în
contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi varsaminte datorate bugetelor
locale.
Instrumentarea contabilă se realizează după cum urmează:`
► înregistrarea impozitului sau a taxei datorate:
635 = 446
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate
asimilate
► achitarea obligaţiei fiscale:

446 = 5121
Alte impozite, taxe şi Conturi la bănci în lei
vărsăminte asimilate
În categoria altor datorii şi creanţe cu bugetul statului se cuprind: drepturile de

personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sumele datorate
creditorilor, cuvenite bugetului statului dupa prescrierea lor, plusul de numerar din
casierie, amenzi şi penalitati, varsaminte efectuate în plus la buget şi altele.
Contul 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul”, cont bifuncţional, ţine
evidenţa acestor datorii şi creanţe cu bugetul statului.
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate bugetului, iar
soldul debitor sumele datorate de buget.
Contul 448 “Alte datorii şi creanţe cu bugetul” se detaliază în sintetice de gradul
II:
4481 „Alte datorii faţă de buget”;
4482 „Alte creanţe privind bugetul”.
Exemplu:
Într-o instituţie publică s-au prescris drepturi de personal neridicate în termen în
valoare de 900 lei. Acestea se constituie datorie către bugetul statului, după cum
urmează:
426 = 4481 900
Drepturi de personal neridicate
Alte datorii cu bugetul
Şi plata la buget:
4481 = 5121 900
Alte datorii cu bugetul Conturi curente la bănci
O situaţie particulară apare în cazul organizării unor licitaţii de către instituţiile publice, pentru
17
care participanţii la licitaţii sunt obligaţi prin lege să depună garanţii. Aceste garanţii nu se mai
înapoiază ofertantului în următoarele situaţii:
o când revocă oferta după deschiderea acesteia şi înainte de adjudecare;
o când revocă oferta după adjudecare;
o când nu semnează contractul de achiziţie în termenul de valabilitate,
deşi este câştigătorul licitaţiei;
o când nu constituie garanţie pentru bună execuţie, deşi este câştigătorul
licitaţiei.
În una din situaţiile prezentate mai sus, garanţia, care în prealabil s-a înregistrat:
531 = 462
Casa Creditori diverşi
va fi reluată ca datorie la bugetul de stat, care se va înregistra:
462 = 4481
Creditori diverşi Alte datorii cu bugetul
Vărsarea la bugetul de stat se va face prin înregistrarea:
4481 = 5121
Alte datorii cu bugetul Conturi curente la bănci
6.3.6 Creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice se înregistrează în conturile de
Contabilitate debitori diverşi.
a debitorilor Contul 461 “Debitori diverşi” ţine evidenţa debitorilor proveniţi din pagube
şi creditorilor materiale create de terţi, a sumelor imputate persoanelor vinovate pentru pagubele aduse
diverşi, a instituţiei publice, a creanţelor reactivate şi a altor creanţe din existenţa unor titluri
debitorilor şi executorii. Contul 461 “Debitori diverşi” este un cont de activ. În debitul contului se
creditorilor înregistrează drepturile instituţiei publice faţă de debitori, iat în creditul contului 461
bugetelor “Debitori diverşi” se înregistrează sumele încasate sau decontate de aceştia, precum şi
cele scăzute în urma insolvabilităţii sau prescrierii, potrivit dispoziţiilor legale. Soldul
debitor al contului exprimă sumele neîncasate de la debitori.
Exemple:
1. AUP vinde un activ fix corporal (un copiator XEROX) unui terţ,
la o valoare de 1.000 lei, TVA este de 24%, valoare neamortizată 400 lei, valoare
amortizată 600 lei. Înregistrările ocazionate de această operaţiune se referă la:
- vânzarea către terţ:
461 = % 1.240
Debitori 791 1.000
diverşi Venituri din valorificarea unor bunuri
ale statului
4427 240
TVA colectată
- scăderea din evidenţă a activului fix:
% = 2141 1.000
691 Mobilier, aparatură 400
Cheltuieli extraordinare din operatiuni birotică, echipamente de 600
cu active fixe protecţie a valorilor umane
2814 şi materiale
Amortizarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi altor
active corporale
- încasarea contravalorii copiatorului vândut:

5121 = 461 1.190
Conturi curente la
Debitori diverşi
18
bănci
2. Se impută în sarcina unui terţ deteriorarea unor de piese de schimb,

valoarea contabilă este de 100 lei, valoarea de înlocuire este 200 lei, diferenţa se
face venit la bugetul de stat, TVA este de 24%:
461 = % 248
Debitori diverşi 719 100
Alte venituri operaţionale
4481
Alte datorii cu bugetul 100
4427
TVA colectată 48
3. Se înregistrează chirii cuvenite instituţiei în valoare de 300 lei, TVA
este de 24%:
461 = % 372
Debitori diverşi 706 300
Venituri din chirii
4427 72
TVA colectată
Relaţiile de decontare cu creditorii diverşi se referă la sumele datorate de

instituţia publică unor terţe persoane juridice sau fizice pe bază de titluri executorii,
altele decât personalul propriu, furnizorii şi clienţii-creditori etc. Evidenţa acestor
obligaţii ale instituţiei se ţine cu ajutorul contului de pasiv 462 “Creditori diverşi”. În
creditul contului se înregistrează obligaţiile instituţiei publice faţă de creditori, iar în
debitul contului se înregistreaza sumele plătite acestora. Soldul creditor al contului
reprezinta sumele datorate creditorilor.
Creanţele bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi ale Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, se evidenţiază pe baza declaraţiilor fiscale depuse de către
persoanele fizice şi juridice. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi pe
plătitori, pe structura clasificaţiei bugetare.
Pe de altă parte, creditorii bugetari (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi Fondul naţional unic
de asigurări sociale de sănătate) ţin evidenţa veniturilor bugetare ce urmează a fi
restituite contribuabililor, la cerere sau din oficiu, potrivit legii, cu ajutorul contului 467
”Creditori ai bugetelor“. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează
sumele de restituit sau de compensat la cererea contribuabililor, iar în debit se
înregistrează sumele plătite acestora sau compensate cu alte creanţe ale bugetelui
respectiv sau cu creanţe ale altor bugete. Soldul creditor reprezinta sumele datorate
creditorilor.
Contul 463 “Creanţe ale bugetului de stat”, cont cu funcţie contabilă de activ,
ţine evidenţa creanţelor bugetului de stat. În debitul contului se înregistrează creanţele
bugetului de stat reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau juridice,
iar in credit se înregistrează stingerea creanţelor bugetului de stat. Soldul debitor
reprezintă creanţe ale bugetului de stat existente la un moment dat.
Principalele operaţiuni consemnate în contabilitatea bugetului de stat vizează:
1. Înregistrarea creanţelor bugetului de stat pe baza titlurilor de creanţă sau altor modalităţi
legale pe structura clasificaţiei bugetare, precum şi a majorării creanţelor bugetului de stat cu
dobânzile şi penalităţile de întârziere, potrivit legii sau pe baza actelor de control sau a altor
modalităţi legale:
19
463 = %
730
Creanţe ale bugetului Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital
de stat de la persoane juridice
731
Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital
de la persoane fizice
732
Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din
capital
733
Impozite şi taxe pe proprietate
734
Impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii
737
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor, sau pe desfăşurare de
activităti,
738
Taxe pe tranzacţii şi comerţ internaţional
739
Alte taxe
751
Venituri din valorificarea unor bunuri
752
Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
753
Venituri din taxe administrative, eliberări
permise
754
Amenzi, penalităţi şi confiscări
759
Diverse venituri
2. Încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi:
531 = 463
Casa Creanţe ale bugetului de
stat
581 = 531
Viramente interne Casa
520 = 581
Disponibil al bugetului de Viramente interne
stat la trezoreria statului
1. Încasarea veniturilor bugetului prin intermediul băncilor,

trezoreriilor şi a altor instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată:
520 = 463
Disponibil al bugetului de Creanţe ale bugetului de
stat la trezoreria statului stat
4. Sume de compensat sau de restituit contribuabilului:

463 = 4671
Creanţe ale bugetului de Creditori ai bugetului de
stat stat
20
5. Compensarea cu obligaţii datorate altor bugete:
463 = 4671
stat stat
2. Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de

obligaţia fiscală, ca urmare a unei erori de calcul, ca urmare a aplicării eronate a
prevederilor legale, sau care sunt stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau
altor organe competente potrivit legii:
463 = 4671
stat stat
Şi
4671 = 520
Creditori ai bugetului de Disponibil al bugetului de
stat stat la trezoreria statului
6. Scutirea sau reducerea creanţelor bugetului de stat prin acordarea înlesnirilor la plată,
potrivit legii, anularea creanţelor bugetului de stat în condiţiile prevăzute de lege,
respectiv prescripţia dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetului de stat:
% = 463
730 Creanţe ale bugetului
Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane de stat
juridice
731
Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane
fizice
732
Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital
733
734
Impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii
737
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor,
sau pe desfăşurare de activităti
738
Taxe pe tranzacţii şi comerţ internaţional
739
Alte taxe
751
Venituri din valorificarea unor bunuri
752
Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi
753
Venituri din taxe administrative, eliberări permise
754
759
Diverse venituri
Evidenţa creanţelor bugetului local se ţine cu ajutorul contului 464 “Creanţe ale
bugetului local”, cont de activ. În debitul contului se înregistrează creanţele bugetului
local reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau juridice, iar în credit
se înregistrează stingerea creanţelor bugetului local. Soldul debitor al contului
reprezintă creanţe ale bugetului local existente la un moment dat.
21
Principalele operaţiuni consemnate în contabilitate vizează:
1. Înregistrarea creanţelor bugetului local pe baza titlurilor de creanţă, pe structura
clasificaţiei bugetare, a majorării creanţelor cu dobânzile şi penalităţile de întîrziere sau
pe baza actelor de control sau a altor modalităţi legale:
464 = %
Creanţe ale bugetului local 732
Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din
capital
733
736
Taxe pe servicii specifice
737
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea
utilizării bunurilor sau pe desfăşurare de
activităţi
739
Alte taxe
750
Venituri din proprietate
754
759
Diverse venituri
2. Încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi, şi depunerea în

contul de trezorerie:
531 = 464
Casa Creanţe ale bugetului local
581 = 531
521 = Viramente interne 581

Disponibil al bugetului
local la trezoreria statului
3. Încasarea veniturilor bugetului local prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi a altor

instituţii autorizate să deruleze operaţiuni de plată:
521 = 464
Disponibil al bugetului Creanţe ale bugetului
local la trezoreria statului local

464 = 4672
Creanţe ale bugetului Creditori ai bugetului local
local

464 = 4672
Creanţe ale bugetului Creditori ai bugetului local
local
22
6. Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, ca
urmare a unei erori de calcul, ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, sau a
sumelor stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau altor organe competente
potrivit legii:
464 = 4672
Creanţe ale bugetului local Creditori ai bugetului local
Şi
4672 = 521
Creditori ai bugetului local Disponibil al bugetului local la
trezoreria statului
6. Stingerea creanţelor fiscale prin alte modalităţi, cum ar fi trecerea bunurilor imobile
în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale:
212 = 103
Construcţii Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale
Şi concomitent: Stingerea creanţei bugetare:
% = 464
732 Creanţe ale bugetului local
Alte impozite pe venit, profit şi
câştiguri din capital
733
736
Taxe pe servicii specifice
737
Taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizării bunurilor sau pe
desfăşurare de activităţi
739
Alte taxe
750
754
759
Diverse venituri
Contul 465 “Creanţe ale bugetului asigurărilor sociale de stat” ţine evidenţa
creanţelor bugetului asigurărilor sociale. Este un cont de activ. În debitul contului se
înregistrează creanţele bugetului asigurărilor sociale de stat reprezentând obligaţiile
contribuabililor, persoane fizice sau juridice, iar în credit se înregistrează stingerea
creanţelor bugetului asigurărilor sociale. Soldul debitor reprezintă creanţe ale bugetului
asigurărilor sociale de stat existente la un moment dat.
1. Înregistrarea creanţelor bugetului asigurărilor sociale pe baza titlurilor de
creanţă, pe structura clasificaţiei bugetare:
465 = %
Creanţe ale bugetului asigurărilor 745
sociale Contribuţiile angajatorilor
746
Contribuţiile asiguraţilor
750
23
2. Înregistrarea majorării creanţelor cu dobânzile şi penalităţile de întîrziere , pe baza actelor
de control sau a altor modalităţi legale:
465 = %
Creanţe ale bugetului 745
asigurărilor sociale Contribuţiile angajatorilor
746
531 = 465
Casa Creanţe ale bugetului
asigurărilor sociale
581 = 531
525 = Viramente interne 581

Disponibil al bugetului
asigurărilor sociale de stat
4. Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat prin intermediul băncilor,

525 = 465
Disponibil al bugetului Creanţe ale bugetului
asigurărilor sociale de stat asigurărilor sociale

465 = 4673
Creanţe ale bugetului Creditori ai bugetului
asigurărilor sociale asigurărilor sociale de stat
465 = 4673
asigurărilor sociale asigurărilor sociale de stat
6. Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de obligaţia fiscala, ca

urmare a unei erori de calcul ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, sau
stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau altor organe competente potrivit legii:
465 = 4673
Creanţe ale bugetului Creditori ai bugetului asigurărilor
asigurărilor sociale sociale de stat
Şi
4673 = 525
Creditori ai bugetului Disponibil al bugetului
asigurărilor sociale de stat asigurărilor sociale de stat
în proprietatea publică a a statului ca urmare a procedurii de executare silită:
212 = 101
Construcţii Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului
24
% = 465
745 Creanţe ale bugetului
Contribuţiile angajatorilor asigurărilor sociale
746
750
9. Scutirea sau reducerea creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat prin acordarea
înlesnirilor la plată, potrivit legii, anularea creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat,
prescripţia dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat:
654 = 465
Pierderi din creanţe şi Creanţe ale bugetului
debitori diverşi asigurărilor sociale
Evidenţa creanţelor bugetului asigurărilor pentru şomaj se realizează cu ajutorul

contului 4664 “Creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj” care este un cont
de activ. În debitul contului se Înregistrează creanţele bugetului asigurărilor pentru
şomaj reprezentând obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau juridice, iar în credit
se înregistrează stingerea creanţelor bugetului asigurărilor pentru şomaj. Soldul debitor
reprezintă creanţe ale bugetului asigurărilor pentru şomaj existente la un moment dat.
1. Înregistrarea creanţelor bugetului asigurărilor pentru şomaj pe baza titlurilor de
creanţă, pe structura clasificaţiei bugetare:
4664 = %
Creanţe ale bugetului
asigurărilor pentru şomaj 7452
Contribuţiile angajatorilor
pentru asigurări de şomaj
7462
pentru asigurări de şomaj
750
2. Înregistrarea majorării creanţelor cu dobânzile şi penalităţile de întîrziere, pe baza
actelor de control sau a altor modalităţi legale:
4664 = %
Creanţe ale bugetului 7452
asigurărilor pentru şomaj Contribuţiile angajatorilor pentru
asigurări de şomaj
7462

531 = 4664
Casa Creanţe ale bugetului asigurărilor
pentru şomaj
581 = 531
25
5741 = 581
Disponibil din veniturile bugetului Viramente interne
asigurărilor pentru şomaj
4 .Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj prin intermediul băncilor,

5741 = 4664
Disponibil din veniturile bugetului Creanţe ale bugetului asigurărilor
asigurărilor pentru şomaj pentru şomaj
4664 = 4674
Creanţe ale bugetului asigurărilor Creditori ai bugetului
pentru şomaj asigurărilor pentru şomaj

4664 = 4674
Creanţe ale bugetului Creditori ai bugetului asigurărilor
asigurărilor pentru şomaj pentru şomaj
7. Plata către alte bugete:
4674 = 5741
Creditori ai bugetului Disponibil din veniturile bugetului
asigurărilor pentru şomaj asigurărilor pentru şomaj
8.Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, ca

urmare a unei erori de calcul, ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, sau
care sunt stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau altor organe competente
potrivit legii:
4664 = 4674
Şi
4674 = 5741
Creditori ai bugetului Disponibil din veniturile bugetului
în proprietatea publică a a statului ca urmare a procedurii de executare silită:
212 = 101
Construcţii Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
public al statului
% = 4664
7452 Creanţe ale bugetului asigurărilor
Contribuţiile angajatorilor pentru pentru şomaj
7462
750
10. Scutirea sau reducerea creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat prin acordarea
înlesnirilor la plată, potrivit legii, anularea creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat,
prescripţia dreptului de a cere executarea silită a creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat:
26
654 = 4664
Pierderi din creanţe şi Creanţe ale bugetului
debitori diverşi asigurărilor pentru şomaj
Contul 4665 “Creanţe ale bugetului fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate” ţine evidenţa creanţelor bugetului fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate. Este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează
creanţele bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezentând
obligaţiile contribuabililor, persoane fizice sau juridice. În credit se înregistrează
stingerea creanţelor bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Soldul debitor reprezintă creanţe ale bugetului fondului naţional unic de asigurări
sociale de sănătate existente la un moment dat.
Înregistrarea creanţelor bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
se face în corespondenţă cu conturile de venituri 7453 „Contribuţiile angajatorilor
pentru asigurări sociale de sănătate”, 7463 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări
sociale de sănătate” şi 750 „Venituri din proprietate”.
Încasarea veniturilor bugetului pe structura corespunzătoare a clasificaţiei , respectiv
stingerea creanţelor fiscale se realizează prin contul de disponibil 5711 „Disponibil din
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”. Operaţiunile ocazionate se
înregistrează în contabilitate similar celorlalte categorii de creanţe ale bugetelor.
Faţă de cele prezentate mai sus, în cazul bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurărilor pentru somaj, bugetului asigurărilor sociale de stat, restituirea, la cererea
debitorului, a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau
rambursate cu depăşirea termenului legal, se înregistrează de principiu astfel:
666 = 467
Cheltuieli cu dobânzile Creditori ai bugetelor
Şi
467 = 520
Creditori ai bugetelor Disponibil al bugetului de stat la
trezoreria statului
sau 521
Disponibil al bugetului local la
trezoreria statului
sau 525
Disponibil al bugetului asigurarilor
sociale de stat
sau 5741
Disponibil din veniturile bugetului
sau 5711
Disponibil din Fondul naţional unic
de asigurări sociale de sănătate
Ministerele şi unităţile administrativ – teritoriale acordă pe termen scurt

împrumuturi pentru înfiinţarea unor instituţii subordonate finanţate integral din venituri
proprii. De asemenea, instituţiile pentru ocuparea forţei de muncă acordată împrumuturi
pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste,
asociaţii familiale precum şi activităţi independente desfăşurate de persoane fizice
autorizate.
Contul 468 “Împrumuturi acordate potrivit legii” este un cont de activ. În debitul
contului se înregistrează împrumuturile temporare acordate, potrivit legii, iar în credit
împrumuturile rambursate. Soldul debitor al contului reprezintă împrumuturile acordate şi
nerambursate.
27
Contabilitatea analitică a împrumuturilor acordate potrivit legii se ţine pe beneficiari ai
împrumuturilor.
Evidenţa dobânzilor aferente împrumuturilor acordate se ţine cu ajutorul contului 469
„Dobânzi aferente împrumuturilor acordate”, cont cu funcţie contabilă de activ.
Presupunem că un ordonator principal de credite al bugetului de stat (minister) acordă un
împrumut pe termen scurt pentru înfiinţarea în subordinea lui a unei instituţii publice finanţate
integral din venituri proprii. În contabilitatea ordonatorului principal se înregistrează:
1. Acordarea împrumuturilor sub un an:
4681 = 770
Împrumuturi acordate potrivit Finanţarea de la buget
legii din bugetul de stat
2. Rambursarea imprumutului acordat:
770 = 4681
Finanţarea de la buget Împrumuturi acordate potrivit
legii din bugetul de stat
În cazul împrumuturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, suita

înregistrărilor contabile se prezintă astfel:
1. Acordarea împrumuturilor sub un an:
4683 = 5741
Împrumuturi acordate potrivit Disponibil din veniturile bugetului
legii din bugetul Fondului asigurărilor pentru şomaj
2. Înregistrarea dobânzii conform prevederilor contractuale:
469 = 766
Dobânzi aferente Venituri din dobânzi
împrumuturilor acordate
3. Încasarea dobânzii prin contul de disponibil din veniturile bugetului asigurărilor
pentru şomaj:
5741 = 469
Disponibil din veniturile bugetului Dobânzi aferente
asigurărilor pentru şomaj împrumuturilor acordate
4. Rambursarea imprumuturilor acordate:
5741 = 4683
Disponibil din veniturile Împrumuturi acordate potrivit legii
bugetului asigurărilor pentru din bugetul Fondului asigurărilor
şomaj pentru şomaj
În situaţia acoperirii golurilor temporare de casă provenite din decalaje între venituri şi
cheltuielile bugetului local curent, cu sume acordate în timpul anului, în contabilitatea
unităţii administrativ – teritoriale se înregistrează:
1. Acordarea sumelor pentru acoperirea decalajelor între venituri şi cheltuielile
bugetului local curent:
4687 = 5221
Disponibil din veniturile bugetului Disponibil din fondul de rulment al
asigurărilor pentru şomaj bugetului local
2. Sumele încasate în timpul anului din cele acordate pentru acoperirea golurilor
temporare de casă:
5221 = 4687
Disponibil din fondul de rulment Disponibil din veniturile bugetului
al bugetului local asigurărilor pentru şomaj
6.3.7. În cursul unui exerciţiu financiar pot să apară unele cheltuieli sau venituri care privesc
Contabilitate activitatea exerciţiilor viitoare, astfel încât pentru respectarea principiului independenţei
28
a decontărilor exerciţiului, acestea trebuie separate, respectiv delimitate de cheltuielile şi veniturile
între exerciţiului în curs. Această delimitare se realizează cu ajutorul conturilor de
exerciţiile regularizare.
financiare Datoriile şi creanţele din operaţiile de regularizare sunt structurate astfel:
 cheltuieli înregistrate în avans, sau cheltuielile anticipate, cuprind acele cheltuieli
care se efectuează în cursul exerciţiului curent, dar care corespund şi deci care
afectează rezultatul perioadelor viitoare (de exemplu:chiriile, locaţiile de
gestiune achitate anticipat, abonamente la publicaţii sau pentru alte servicii
ulterioare);
 veniturile înregistrate în avans, sau veniturile anticipate sunt acele venituri
(chirii, locaţii de gestiune, redevenţe) încasate în cursul exerciţiului curent dar
care corespund rezultatului perioadelor viitoare;
 datorii şi creanţe din operaţii în curs de clarificare, apar în situaţia în care au loc
operaţiuni economice pentru care la data înregistrării unul din conturile
corespondente nu poate fi stabilit cu exectitate, fie din cauza unor explicaţii
necorespunzătoare din cuprinsul documentelor justificative, fie chiar din cauza
lipsei acestor documente.
În situaţia în care operaţiunile care implică cheltuieli, respectiv venituri
înregistrate în avans, sunt operaţiuni supuse TVA, este ncesară utilizarea contului 4428
„TVA neexigibilă” pentru a reflecta în debit, respectiv în credit, TVA – ul aferent.
Ulterior, odată cu regularizarea cheltuielilor şi/sau a veniturilor în avans, acest TVA se
înregistrează corespunzător, în contul 4426 „TVA deductibil”sau în contul 4427 „ TVA
colectată”.
Contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” este un cont de activ. În debitul
contului se înregistrează cheltuielile efectuate în avans, aferente perioadelor sau
exercitiilor financiare următoare, iar în credit se înregistrează cheltuielile efectuate în
avans aferente perioadei curente sau exerciţiului financiar în curs. Soldul contului
reflectă cheltuielile efectuate în avans.
De exemplu, presupunem că Agenţia pentru Dezvoltarea Durabilă constată în luna
decembrie următoarele cheltuieli efectuate în avans:
- chirii în valoare de 1.000 lei;
- prime de asigurare plătite din casierie, în valoare totală de 500 lei;
- alte cheltuieli plătite din contul de disponibil, în valoare totală de 850 lei;
Înregistrările în contabilitate sunt:
471 = % 2.350
Cheltuieli înregistrate în 401 1.000
avans Furnizori
531 500
Casa
5121 850
Conturi curente la
bănci
În exerciţiul următor, se înregistrează trecerea pe cheltuieli curente aferente
exerciţiului în curs:
= 471 2.350
%
Cheltuieli 1.000
612
înregistrate în
Cheltuieli cu chiriile
avans
613 500
Cheltuieli cu primele de
asigurare
658 850
29
Alte cheltuieli
operaţionale
Contul 472 “Venituri înregistrate în avans” ţine evidenţa veniturilor

înregistrate în avans. Este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează
veniturile în avans, aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare, iar în
debit se înregistrează veniturile în avans aferente perioadei curente sau exerciţiului
financiar în curs. Soldul contului reprezintă veniturile înregistrate în avans.
Exemplu:
O instituţie publică, înregistrează încasarea, cu anticipaţie, chiriile aferente spaţiului
închiriat unei alte instituţii, în sumă de 1.300lei:
531 = 472 1.300
Casa Venituri înregistrate în avans
În continuare, se înregistrează repartizarea acestor venituri încasate anticipat, asupra
veniturilor exerciţiului la care se referă:
472 = 706 1.300
Venituri înregistrate în Venituri din chirii
avans
Contul 473 “Decontări din operaţiuni în curs de clarificare” ţine evidenţa

sumelor în curs de clarificare (amenzi, cheltuieli de judecată, a operaţiunilor efectuate în
conturile bancare pentru care nu există documente etc.), operaţiuni ce nu pot fi
înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi
lămuriri suplimentare. Este un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează
sumele în curs de clarificare şi clarificate, iar în credit se înregistrează sumele clarificate
şi în curs de clarificare. Soldul contului reprezintă sumele în curs de clarificare.
Exemplu:
- se înregistrează suma de 1.220 lei apărută în extrasul de cont reprezentând o
plată pentru care nu există încă acte justificative:
473 = 5121 1.220

Decontări din operaţiuni în curs de Conturi curente la bănci
clarificare
- se înregistrează lipsuri în curs de clarificare, la materiale consumabile, în valoare de 300
lei:
473 = 302 300
Decontări din operaţiuni în curs de Materiale consumabile
clarificare
- se constată că lipsa în gestiune se datorează unui angajat al instituţiei:
601 = 473 1.550
Cheltuieli cu materialele Decontări din operaţiuni
consumabile în curs de clarificare
Şi concomitent:
4282 = % 1.844,5
Alte creanţe în legătură cu 7198 1.550
personalul Alte venituri operaţionale
4427
TVA colectată 294,5
- încasarea prin bancă a sumei de 100 lei ca urmare a unei operaţiuni eronate a băncii:
5121 = 473 100
Conturi curente la Decontări din operaţiuni în curs de
bănci clarificare
6.3.9. Pentru finanţarea instituţiilor subordonate, adică a ordonatorilor secundari şi terţiari care
30
Contabilitate nu întocmesc situaţii financiare, ci organizează contabilitate până la balanţa de verificare, în
a decontărilor contabilitatea instituţiilor publice se utilizează conturile de decontări.
intre Între instituţia superioară şi instituţiile subordonate, intervin relaţii legate de finanţarea
institutiile cheltuielilor aprobate prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
publice Contabilitatea decontărilor între instituţiile publice se referă operaţiunile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea instituţiei
debitoare, cât şi a celei creditoare aparţinând aceluiaşi ordonator principal de credite.
Contul 481 “Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate”
ţine evidenţa raporturilor de decontare intervenite în cursul execuţiei între instituţii,
reprezentând valoarea materialelor transmise şi primite în vederea executării unor
acţiuni în cadrul instituţiei precum şi cu sumele transmise de instituţia superioară către
instituţiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu
destinaţie specială, împrumuturi externe rambursabile şi nerambursabile.
Contul 481 “Decontări între instituţia superioară şi instituţiile subordonate” este
un cont bifuncţional. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor şi a
sumelor transmise (la instituţia care transmite), iar in credit se înregistrează justificarea
utilizării materialelor şi a sumelor transmise (la instituţia care transmite). Soldul poate fi
debitor sau creditor. La consolidare soldul contului să fie zero. Contul 481 “Decontări
între instituţia superioară şi institutţiile subordonate” se dezvoltă în următoarele conturi
sintetice de gradul II :
4811 “Decontări privind operaţiuni financiare”;
4812 “Decontări privind stocurile”.
În principal, cu ajutorul contului 481 se înregistrează următoarele operaţiuni:
Transferuri (cedări): Primiri:
► în contabilitatea unităţii : ► în contabilitatea unităţii:
unitate subunitate unitate subunitate
► în contabilitatea subunităţilor: ► în contabilitatea subunităţilor:

subunitate unitate subunitate unitate
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, a materialelor de

natura obiectelor de inventar, sau a muniţiei şi furniturilor pentru apărare naţională:
481 „Decontări = %
între instituţia % = 481 „Decontări
superioară şi între instituţia
instituţiile superioară şi
subordonate” instituţiile
301 “Materii subordonat”
prime” 301 “Materii
302 “Materiale prime”
consumabile 302 “Materiale
303 “Materiale consumabile”
de natura 303 “Materiale de
obiectelor de natura obiectelor
inventar” de inventar”
309 Muniţie şi 309 “Muniţie şi
furnituri pentru furnituri pentru
aparare aparare
naţională, naţională, ordine
ordine publică publică şi
şi siguranţă siguranţă
naţională” naţională”
31
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, a produselor finite, precum şi valoarea
diferenţelor de preţ aferente produselor finite, a animalelor şi păsărilor, a mărfurilor şi a
diferenţelor de preţ aferente mărfurilor, a ambalajelor:
481 „Decontări = % % = 481 „Decontări

între instituţia între instituţia
superioară şi superioară şi
instituţiile instituţiile
subordonate” subordonate”
341 “Semifabricate” 341 “Semifabricate”
345 “Produse finite”
348 “Diferenţe de 345 “Produse finite”
preţ la produse”
361 Animale şi 348 “Diferenţe de preţ
păsări” la produse”
371 “Mărfuri”
378 “Diferenţe de 361 “Animale şi
preţ la mărfuri” păsări”
381 “Ambalaje” 371 “Mărfuri”
378 “Diferenţe de preţ
la mărfuri”
381 “Ambalaje”
- sumele virate şi sumele plătite în numerar în cadrul decontărilor reciproce, în lei şi valută:
481 „Decontări = % % = 481 „Decontări

între instituţia între instituţia
superioară şi superioară şi
instituţiile instituţiile
subordonate” subordonate”
512 “Conturi 512 “Conturi
la bănci” la bănci”
531 “Casa” 531 “Casa”
De asemenea, între instituţia superioară şi
instituţiile subordonate, relaţiile de
decontare care se instituie se referă în
principal la:
Instituţia superioară Instituţii subordonate
- sumele virate instituţiilor subordonate - sumele retrase în cursul anului din contul
pentru alimentarea conturilor de disponibil de disponibil:
în vederea efectuarii cheltuielilor aprobate
481 „Decontări = 550
prin buget:
între instituţia “Disponibil
superioară şi din fonduri
481 „Decontări = 550 instituţiile cu destinaţie
între instituţia “Disponibil subordonate” specială”
superioară şi din fonduri cu
instituţiile destinaţie
subordonate” specială”
- sumele primite de la instituţia superioară în
vederea efectuării cheltuielilor aprobate prin
buget:
32
% = 481 „Decontări
550 “Disponibil între instituţia
din fonduri cu superioară şi
destinaţie instituţiile
specială” subordonate”
560 “Disponibil
al instituţiilor
publice
finanţate din
venituri
proprii”
561 “Disponibil
al instituţiilor
publice
finanţate din
venituri proprii
şi subvenţii”
- suma cheltuielilor preluate de la instituţiile - închiderea conturilor de cheltuieli, cu suma
subordonate la sfârşitul perioadei: cheltuielilor transmise instituţiei superioare
la sfârşitul perioadei:
CLASA 6 – = 481 „Decontări
CONTURI DE între instituţia 481 „Decontări = CLASA 6 –
CHELTUIELI superioară şi între instituţia CONTURI DE
instituţiile superioară şi CHELTUIELI
subordonate” instituţiile
subordonate”
Pe de altă parte, evidenţa raporturilor de decontare intervenite în cursul execuţiei între
instituţii, reprezentând valoarea materialelor transmise şi primite în vederea executării unor
acţiuni între instituţii se realizează cu ajutorul contului 482 “Decontări între instituţii”, cont
bifuncţional. În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor transmise (la instituţia
care transmite), iar în credit se înregistreazaă valoarea materialelor transmise (la instituţia care
primeşte). Soldul poate fi debitor sau creditor. La consolidare soldul contului se elimină.
În principiu, principalele operaţiuni care se înregistrează cu ajutorul acestui cont
sunt următoarele:
În contabilitatea instituţiei care transmite: În contabilitatea instituţiei care primeşte:
- valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, a materialelor de
natura obiectelor de inventar, sau a muniţiei şi furniturilor pentru apărare naţională:
482 “Decontări = % % = 482 “Decontări
între instituţii” între instituţii”
301 “Materii 301 “Materii
prime” prime”
302 “Materiale 302 “Materiale
consumabile consumabile”
303 “Materiale 303 “Materiale de
de natura natura obiectelor
obiectelor de de inventar”
inventar” 309 “Muniţie şi
309 Muniţie şi furnituri pentru
furnituri pentru aparare
aparare naţională, ordine
naţională, ordine publică şi
publică şi siguranţă
siguranţă naţională”
naţională”
- valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, a produselor finite, precum şi valoarea
diferenţelor de preţ aferente produselor finite, a animalelor şi păsărilor, a mărfurilor şi a
33
diferenţelor de preţ aferente mărfurilor, a ambalajelor:
482 “Decontări = % % = 482 “Decontări

între instituţii” între instituţii”
341 341
“Semifabricate” “Semifabricate”
345 “Produse 345 “Produse
finite” finite”
348 “Diferenţe de 348 “Diferenţe de
preţ la produse” preţ la produse”
361 “Animale şi 361 “Animale şi
păsări” păsări”
371 “Mărfuri” 371 “Mărfuri”
378 “Diferenţe de 378 “Diferenţe de
preţ la mărfuri” preţ la mărfuri”
381 “Ambalaje” 381 “Ambalaje”
6.3.9. Utilizarea ajustărilor este o consecinţă a aplicării principiului prudenţei care
Contabilitate presupune ca valoarea fiecărui element de activ sau de pasiv să fie determinată
a ajustărilor avându-se în vedere, pe de o parte, obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care
pentru au luat naştere în cursul exerciţiului încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior,
deprecierea iar pe de altă parte, de deprecierile elementelor de activ şi de pasiv. În domeniul
creanţelor creanţelor, şi acestea sunt supuse deprecierilor de valoare, care pot fi reversibile sau
ireversibile.
Deprecierile ireversibile, concretizate în pierderile din creanţe, sunt generate,
în principal, de falimentul sau dispariţia clienţilor sau debitorilor. Creanţele incerte
sunt scoase din evidenţă, iar instituţia le suportă prin trecerea lor pe cheltuieli.
Pierderile de valoare reversibile se stabilesc la sfârşitul exerciţiului, când se
compară valoarea contabilă cu valoarea actuală (valoarea realizabilă netă) stabilită la
inventar. În cazul în care nivelul valorii contabile este mai mare decât valoarea actuală
(valoarea realizabilă netă) atunci activul, în speţă creanţa pentru care s-au stabilit
aceste valori, a suferit o depreciere care va duce la înregistrarea unei pierderi în
exerciţiile următoare. Aceasta datorită imposibilităţii recuperării valorii activului
respectiv pe seama costurilor exerciţiului curent (în care s-a constatat deprecierea).
Întrucât deprecierea este generată de activitatea exerciţiului curent, pentru a evita
suportarea pierderii de către exerciţiile viitoare, se majorează cheltuielile exerciţiului
curent cu această pierdere, constituindu-se astfel un provizion pentru depreciere.
În situaţia în care ajustarea constituită pentru o creanţă devine total sau parţial
fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia au încetat să mai
existe într-o anumită măsură, atunci acel provizion este reluat la venituri.
Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie pentru clienţi incerţi,
dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu, pentru deprecierea creanţelor – debitori
diverşi şi pentru deprecierea creanţelor bugetare, potrivit dispoziţiilor legale.
Gupa 49 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor” cuprinde umătoarele conturi:
49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- clienţi
1
49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor- debitori diverşi
6
49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor bugetare
7
Aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv. Creditul lor reflectă ajustările
constituite pe seama cheltuielilor operaţionale şi financiare privind deprecierea
creanţelor. Debitul acestor conturi reflectă valoarea ajustărilor diminuate sau anulate
34
prin trecerea la venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor. Soldul conturilor de
ajustări sunt creditoare şi evidenţiază ajustările constituite.
De exemplu, o instituţie publică înregistrează în contabilitate, în exerciţiul N,
următoarele operaţiuni economico-financiare privind furnizarea de servicii:
- valoarea serviciilor furnizate .................................1.700 lei
- avans încasat de la client......................................... 600 lei
- garanţie încasată de la client......................................300 lei.
Clientul devine incert, ca urmare a declinului situaţiei sale financiare.
Ulterior, în exerciţiul N+1, clientul este declarat în stare de faliment, conform
hotărârii judecătoreşti.
Exerciţiul N
1. încasarea garanţiei de la client:
5121 = 167 300
Conturi Alte împrumuturi şi
curente la datorii asimilate
bănci
2. încasarea avansului de la client:
5121 = % 744
Conturi curente 419 600
la bănci Clienţi – creditori
4427 144
TVA colectată
3. furnizarea serviciului:
4111 = % 2.108
Clienţi 704 1.700
Venituri din lucrări
executate şi servicii
prestate
4427 408
TVA colectată
4. decontarea avansului şi a garanţiei:

% = 4111 1.044
167 Clienţi 300
Alte împrumuturi
şi datorii asimilate
419 600
Clienţi – creditori
4427 144
TVA colectată
5. în urma declarării falimentului clientului, creanţa faţă de acesta este trecută în
categoria creanţelor incerte, pentru suma de 2.108 – 1.044 = 1.064 lei:
4118 = 4111 1.064
Clienţi incerţi Clienţi
sau în litigiu
6. constituirea provizionului pentru creanţa neîncasată:

6814 = 491 1.064
Cheltuieli Ajustări pentru
operaţionale deprecierea
privind ajustările creanţelor- clienţi
pentru
deprecierea
activelor
35
circulante
Exerciţiul N+1
6. ca urmare a imposibilităţii încasării creanţei, aceasta se trece pe cheltuieli:
654 = 4118 1.064
Pierderi din Clienţi incerţi sau
creanţe şi în litigiu
debitori diverşi
8. odată cu înregistrarea pierderii din creanţe, provizionul este reluat la venituri:

491 = 7814 1.064
Ajustări pentru Venituri din
deprecierea ajustări pentru
creanţelor- deprecierea
clienţi activelor circulante
Se observă că în exerciţiul N+1, rezultatul nu este grevat de pierderea din creanţa

neîncasată în exerciţiul N, întrucât:
7814 = 121 1.064
Venituri din Rezultatul
ajustări pentru patrimonial
deprecierea
activelor
circulante
Şi
121 = 654 1.064
Rezultatul Pierderi din
patrimonial creanţe şi debitori
diverşi
Lecturi suplimentare
Statul de salarii – document justificativ pentru calculul și inregistrarea salariilor in

contabilitate
În practică sunt cunoscute următoarele categorii de salarii:
 salariul brut – reprezintă suma primită de angajat, care cuprinde toate drepturile salariale neafectate de
impozite, contribuţii sau alte reţineri de acest gen;
 salariul mediu – reprezintă salariul calculat în medie pe un angajat în cadrul unei colectivităţi din care
face parte (agent economic, domeniu de activitate, economie naţională), pe o anumită perioadă de timp şi pe
categorii de salarii;
 salariul minim – reprezintă salariul brut cel mai mic, înregistrat într-o anumită perioadă de timp la
nivel de agent economic, domeniu de activitate, economie naţională.
 salariul net – suma de bani pe care o primeşte salariatul după ce au fost scăzute toate contribuţiile,
reţinerile şi impozitele;
 salariul nominal – suma de bani pe care o primeşte pentru muncă prestată;
 salariul real – reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii care pot fi procurate pe baza salariului
nominal. El reflectă puterea salariului nominal, iar mărimea acestuia este determinat de preţurile bunurilor de
consum şi a tarifelor (chirie, transport urban şi feroviar, costul instituţiilor publice etc.). Salariul real creşte atunci
când salariul nominal se măreşte, iar preţurile, tarifele şi impozitele scad sau rămân neschimbate.
În scopul stabilirii drepturilor salariale precum şi a obligaţiilor calculate pe baza salariilor se întocmeşte
statul de plată. Acesta este documentul justificativ pentru înregistrarea în contabilitate a drepturilor salariale
stabilite pentru angajaţi şi separat pentru colaboratori, la care se stabilesc obligaţiile aferente, în mod specific.
36
Statul de plată se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe structura organizatorică a entităţii, de
către compartimentul care are această atribuţie, pe baza:
 documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului efectiv lucrat.
 documentelor centralizatoare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord;
 fişelor de evidenţă a salariatului;
 documentelor privind reţinerile legale;
 concediilor de odihnă;
 certificatelor medicale;
 documentele privind reţinerile legale : contracte comerciale pentru plăţile în rate (ale diferitelor bunuri
achiziţionate de către angajaţi în sistem de rate), reţinerile în contul bugetului de stat, al bugetului
asigurărilor sociale, al altor instituţii de stat, reţineri conform listelor de avans chenzinal şi concedii de
odihnă, certificate medicale, popriri pe baza sentinţelor judecătoreşti etc.
Acestea se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit şi
întocmeşte statul de salarii. Coloanele libere din partea reţinerilor a statelor de salarii urmează a fi completate
cu alte feluri de reţineri decât cele nominalizate în formular.
Plăţile ce pot fi făcute în cursul unei luni sunt:
 lichidarea;
 indemnizaţia de concediu;
 avansul concediului de odihnă.
Acestea se includ în statele de salarii pentru a se putea cuprinde întreaga sumă a salariilor calculate şi
a se putea determina toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.
Statul de salarii are următorul circuit:
Exemplarul 1 este trimis la persoanele autorizate să exercite controlul prevenit şi să aprobe plata, după
care este trimis la casieria unităţii pentru efectuarea plăţilor cuvenite. Odată cu efectuarea plăţilor angajaţilor li
se înmânează şi “fluturaşii de salarii” în care sunt evidenţiate drepturile băneşti ale acestora şi reţinerile legale.
La ridicarea drepturilor băneşti angajaţii semnează statele de salarii, pentru certificare.
Exemplarul 2 este trimis la departamentul financiar contabil pentru înregistrarea în contabilitate;
Exemplarul 1 împreună cu borderoul de salarii neridicate “Drepturi băneşti neridicate”, este trimis la
departamenul care a întocmit statele de salarii, care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata
salariilor neridicate.
Se arhivează:
 la compartimentul financiar – contabil.
 la compartimentul care a întocmit statele de salarii.
Salariaţii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din
salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Deducerea personală se acordă pentru salariaţii care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei
inclusiv, astfel:
- pentru salariaţii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei;
- pentru salariaţii care au o persoana în întreţinere - 350 lei;
- pentru salariaţii care au doua persoane în întreţinere - 450 lei;
- pentru salariaţii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei;
- pentru salariaţii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere -650 lei.
Pentru angajaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.001 lei şi 3.000 lei,
inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al
ministrului finanţelor publice.
37
La calculul deducerilor personale lunare degresive în funcţie de venitul brut lunar din salarii şi de
numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului se utilizează următorul algoritm de calcul1:
Pentru un venit brut lunar din salarii cuprins între 1.001 şi 3.000 lei:
→ Fără persoane în întreţinere: 250x [1-(VBL-1.000)/2.000];
→ Cu o persoană în întreţinere: 350 x [1-(VBL-1.000)/2.000];
→ Cu 2 persoane în întreţinere: 450 x [1-(VBL-1.000)/2.000];
→ Cu 3 persoane în întreţinere: 550 x [1-(VBL-1.000)/2.000];
→ Cu 4 persoane în întreţinere: 650 x [1-(VBL-1.000)/2.000],
unde VBL - venit brut lunar.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă
deducerea personală. Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se
calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
CAPITOLUL 7
CONTABILITATEA TREZORERIEI
INSTITUŢIILOR PUBLICE
7.1. Instituţiile publice au nevoie de trezorerie pentru a-şi conduce activitatea şi a-şi achita
obligaţiile.
Prezentarea
generală Deşi IPSAS 2 „Declaraţia fluxului de numerar“ nu a definit conceptul de
trezorerie, se consideră că este vorba despre ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de
lichidităţi. IPSAS 2 definește echivalentele de numerar ca fiind investițiile financiare pe
termen scurt, foarte lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și
au un risc nesemnificativ de schimbare a valorii. „Obiectivul acestui standard este de a
solicita furnizarea de informaţii în legătură cu schimbările referitoare la numerar şi
echivalentele de numerar ale unui entităţi cu ajutorul unei declaraţii de flux de numerar,
care clasifică fluxul de numerar din activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare
pe parcursul perioadei”.
Deși reglementările contabile românești nu fac referire la instrumentele

financiare, trebuie să precizăm relația existentă între trezorerie și instrumentele
financiare. IPSAS 15 ” Instrumente financiare: informați de furnizat și prezentare”
definește instrumentul financiarca fiind un contract care generează simultan un
activ financiar pentru o entitate și o datorie financiară sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o alta. Activul financiar reprezintă orice activ poate fi:
numerar, un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate
în condiții potențial favorabile sauun instrument de capitaluri proprii al altei
entității. Datoria financiară reprezintă orice obligație de a livra numerar sau orice
alt activ financiar unei alte entități sau de a schimba instrumente financiare cu altă
entitate în condiți potențial favoravile. Un instrument de capitaluri proprii este un
contract care certifică existența unui interes rezidual în activele unei entități după
deducerea tuturor datoriilor sale.
1
ORDINUL nr. 1.016/2005 din 18 iulie 2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care
realizeaza venituri din salarii la functia de baza, începand cu luna iulie 2005, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal si ale Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale
38
Activitatea de trezorerie cuprinde toate operaţiunile privind încasările şi plăţile
curente.
În structura trezoreriei, respectiv a operaţiilor de trezorerie se cuprind:
 disponibilităţile băneşti aflate în conturi curente la bănci, în lei şi valută,

cecurile şi efectele comerciale depuse spre încasare sau scontare la bănci;
 mijloace băneşti din împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate;
 mijloace băneşti ale bugetelor;
 investiţiile financiare, cum sunt obligaţiunile emise şi răscumpărate;
 acreditivele în lei şi valută şi avansurile de trezorerie;
 disponibilităţi din fonduri speciale;
 împrumuturi;
 pe termen scurt;
Operaţiunile de încasare şi plăţi au la bază relaţiile de drepturi şi obligaţii cu
terţii.
Deci, contabilitatea trezoreriei asigură reflectarea existenţei şi mişcării titlurilor

de plasament, a disponibilităţilor existente în conturi la trezoreria statului, Banca
Naţională a României, bănci comerciale şi în casierie.
Pentru asigurarea unei discipline bugetare ferme, instituţiile bugetare

efectuează operaţiile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în
raza cărora îşi au sediul şi unde au deschise conturile de disponibilităţi, de venituri şi
cheltuieli.
În vederea efectuării cheltuielilor, instituţiile publice au obligaţia de a prezen-ta

trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri şi cheltuieli.
Contabilitatea instituţiilor publice asigură înregistrarea plăţilor de casă şi a

cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.
Obligaţiile băneşti între instituţiile publice sau între acestea şi alte persoane
fizice sau juridice se pot efectua după caz, fie în numerar, fie fără numerar, pe baza
documentelor de decontare.
Instituţiile publice folosesc pentru evidenţierea operaţiunilor de încasări şi plăţi conturile

din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale“.
7.2. Documentele de încasări şi plăţi în numerar

Documentele Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar se efectuează direct prin mişcarea
de încasări şi sumelor de bani pe baza următoarelor documente:
plăţi a) Chitanţa – serveşte ca document justificativ pentru încasarea în numerar în
casieria instituţiei publice şi la efectuarea înregistrărilor în registrul de casă şi în
contabilitate;
39
b) Împuternicirea – este document justificativ prin care se autorizează o
persoană încadrată în aceeaşi unitate sau membră a familiei pentru a încasa drepturile
băneşti de la casieria unităţii când titularul nu se poate prezenta personal.
Împuternicirea trebuie aprobată de conducătorul compartimentului financiar-contabil;
c) Registrul de casă – în lei sau valută, este un document de evidenţă operativă şi

serveşte ca document centralizator de înregistrare a încasărilor şi plăţilor efectuate prin
casieria unităţii pe baza actelor justificative. Pe baza lui, se stabileşte soldul de casă la
sfârşitul fiecărei zile;
d) Dispoziţia de plată – încasare către casierie este documentul justificativ de

înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate a operaţiunilor privind achitarea
avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare şi a diferenţei de plătit către titularul
de avans, în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, precum şi a încasării
în numerar a diferenţelor rămase neachitate din avansurile de deplasare aprobate şi a
altor sume, conform reglementărilor legale.
Documentele de încasări şi plăţi fără numerar

Operaţiunile de încasări şi plăţi fără numerar constau în decontarea drepturilor
băneşti prin folosirea unor instrumente de plată, fără mişcarea efectivă a banilor. Din
categoria acestor instrumente fac parte:
a) Ordinul de plată – este o dispoziţie necondiţionată, dată de emitentul unei

bănci de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată;
b) Cecul – este un instrument de plată folosit de titularii de conturi bancare, cu

disponibilităţi corespunzătoare în aceste conturi.
La derularea operaţiunii participă trei persoane trăgător (titularul de cont), care

dă ordin băncii, ca în calitatea sa de tras să plătească la prezentarea cecului o sumă de
bani unei terţe persoane (beneficiar) sau însuşi trăgătorului, aflat în poziţia de beneficiar.
Cecul prezentat este plătit numai la vedere (depunere de către beneficiar).
Pentru organizarea contabilităţii mijloacelor şi operaţiilor băneşti prin conturile

de la trezoreria statului sau băncii prezintă o importanţă deosebită circularea şi
conţinutul extraselor de cont, împreună cu documentele justificative ale operaţiilor din
aceste conturi, anexate.
7. 3. La instituţiile publice, investiţiile financiare constau din obligaţiuni emise şi

răscumpărate. Acestea se emit de primării pentru asigurarea surselor de finanţare şi
Contabilitatea
trebuie răscumpărate la scadenţă şi anulate.
investiţiilor
Reflectarea în contabilitate a investiţiilor financiare pe termen scurt se
financiare pe
realizează cu ajutorul contului 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate“, cu funcţie
termen scurt contabilă de activ. Se debitează cu obligaţiunile emise şi răscumpărate, respectiv se
creditează cu valoarea titlurilor anulate. Are sold final debitor ce semnifică valoarea
40
obligaţiunilor emise şi răscumpărate, care nu au fost anulate.
Contabilitatea analitică a titlurilor se ţine distinct pe categorii de obligaţiuni

emise ce urmează a fi răscumpărate.
Circulaţia investiţiilor financiare determină următoarele operaţiuni:
- răscumpărarea obligaţiunilor, la preţul de răscumpărare:
505 = % 8000
„Obligaţiuni emise şi 531 6000

răscumpărate”
„Casa”
770 2000
„Finanţarea de la
buget”
- anularea obligaţiunilor emise şi răscumpărate:
161 = 505 8000
„Împrumuturi din „Obligaţiuni emise şi

emisiunea de răscumpărate”
obligaţiuni”
Evidenţa vărsămintelor de efectuat pentru obligaţiuni emise şi

răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 509 „Vărsăminte de efectuat pentru
investiţiile pe termen scurt”. Este un cont de pasiv, în creditul căruia se
înregistrează sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate, şi care se
debitează cu sumele achitate pentru acestea.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate pentru investiţii pe
termen scurt cumpărate.
Contabilitatea analitică se ţine pe unităţile emitente de obligaţiuni.
7.4. Contabilitatea
încasărilor şi
Prin intermediul conturilor la trezoreria statului şi băncii (grupa 51) se
plăţilor efectuate
evidenţiază valorile de încasat cum sunt cecurile şi efectele comerciale primite de la
prin conturi la
clienţi, disponibilităţile în lei şi în valută, a dobânzilor şi a împrumuturilor pe termen scurt
trezoreria statului
primite.
şi bănci
7.4.1. Reglarea creanţelor, respectiv a datoriilor faţă de terţi se poate realiza atât prin intermediul
41
Contabilitatea conturilor de trezorerie, cât şi prin utilizarea efectelor comerciale – efecte de primit şi efecte de plată. În
cecurilor, a categoria efectelor comerciale intră cambia, biletul la ordin, trata etc.
efectelor de Sistemul de creare şi folosire a principalelor efecte comerciale este următorul:
încasat, respectiv 1. cambia – este obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să plătească, la scadenţă, o sumă de bani
determinată. Este un titlu de credit, care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane, şi anume:
remise spre
trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
scontare
Trăgătorul, în calitate de creditor (furnizorul) crează titlul, prin care dă ordin debitorului său (clientul) –
trasul -, să plătească o sumă fixă la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia
din urmă.
Acceptarea este angajamentul luat de către tras faţă de orice posesor de drept, de a plăti cambia la
scadenţă.
2. biletul la ordin – este un instrument prin care emitentul (clientul) îşi ia angajamentul de a plăti
la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului (furnizorului) sau celui care este posesorul legitim
al biletului. Este un titlu de credit care pune în legătură două persoane: emitentul şi beneficiarul. Titlul
este creat de emitent în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani, la un anumit
termen sau la prezentarea acestuia, unui beneficiar care are calitatea de creditor.
Creanţele sub forma efectelor de primit prezintă următoarele avantaje:
 pot fi imediat transformate în disponibilităţi, fără a aştepta plata efectivă din partea clientului, prin
vânzarea lor la bancă;
 pot fi valorificate la bancă sub forma hârtiilor de valoare.
Pentru necesităţi urgente de lichidităţi, instituţia care deţine efecte de comerţ, poate să le vândă
înaintea termenului de scadenţă. Operaţiunea de vânzare a efectelor comerciale poartă numele de
negociere iar cea de cumpărare a lor, scontare.
Scontul reprezintă operaţiunea prin care banca plăteşte valoarea unei cambii posesorului ei, înainte de
scadenţă. Din valoarea cambiei banca reţine dobânda ce i-ar fi revenit până la scadenţă şi un comision
numit taxa scontului. Prin scontare, efectele comerciale devin proprietatea băncii, instituţiei revenindu-i
contravaloarea acestora, mai puţin dobânda, taxa de scont şi alte cheltuieli.
Contul de gradul I 511 „Valori de încasat“ este folosit de către instituţiile publice pentru
evidenţierea cecurilor, a efectelor de încasat, respectiv remise spre scontare.
Este un cont de activ, se debitează cu valoarea cecurilor şi a efectelor

comerciale primite de la clienţi şi se creditează cu valoarea cecurilor şi efectelor
comerciale încasate. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cecurilor şi efectelor
comerciale neîncasate.
Operaţiunile efectuate prin intermediul acestor conturi se realizează prin

următoarele înregistrări:
a) primirea valorilor de încasat (cecul, bilet la ordin).
511 = %
„Valori de 411 • valoarea

încasat“ cecurilor primite
„Clienţi“
• valoarea
413 efectelor
comerciale primite
„Efecte de primit de la
de la clienţi
clienţi”
42
765 • diferenţele de
curs valutar
„Venituri din diferenţe favorabil
de curs valutar“
b) Încasarea cecurilor şi efectelor comerciale
512 = 511
„Conturi la bănci“ „Valori de încasat“
Exemplu
a) Cecuri de încasat
 Înregistrarea cecului de încasat de la client:
5112 = 411 4000
„Cecuri de încasat” „Clienţi”
 Remiterea cecului la bancă şi încasarea lui:
5121 = 5112 4000
„Conturi la bănci” „Cecuri de încasat”
b) Efecte de încasat
 Înregistrarea acceptării de către furnizori a remiterii unui bilet la ordin către

bănci:
413 = 411 3000
„Efecte de primit” „Clienţi”
 Înregistrarea primirii efective a biletului la ordin:
511/ = 413 3000
„Efecte de încasat” „Efecte de primit”
 Înregistrarea la scadenţă a biletului la ordin pe baza extrasului de cont:
43
5121 = 511/ 3000
„Conturi la bănci” „Efectele de încasat”
Dacă posesorul biletului la ordin are nevoie de bani înaintea termenului de

scadenţă, poate depune efectul de comerţ la bancă pentru scontare. În urma scontării,
instituţia publică primeşte bani la valoarea efectului de comerţ (suma înscrisă), mai puţin
comisionul şi scontul, reţinute.
Instituţia publică „M“ depune spre încasare la momentul „T“ un efect comercial în
valoare de 5000 lei. La momentul „T+1“ se încasează efectul, comisionul plătit pentru
serviciul bancar fiind de 30 lei. În acest caz, înregistrările sunt:
 Depunerea efectelor spre încasare în momentul „T“ la valoarea nominală:

511/ = 413 5000
„Efecte de încasat” „Efecte de primit”
 Încasarea efectelor la momentul „T+1“:
% = 511/ 5000
512 „Efecte de încasat” 4970
„Conturi la bănci”
627
„Cheltuieli cu 30
serviciile bancare şi
asimilate”
Dacă se doreşte scontarea înainte de termen, se foloseşte contul 5114 „Efecte

remise spre scontare“, iar înregistrările sunt:
 Remiterea efectelor pentru a fi scontate înainte de termen:

511/ = 413 5000
„Efecte remise spre „Efecte de primit”

scontare”
 Scontarea efectului înainte de termen pentru o perioadă de 2 luni, serviciul

bancar 30 lei, scontul este 12%:
Scont 5000 x 12% x 2 = 100 lei
44
ul = 12
% = 511/ 5000
512 „Efecte remise spre 4870

încasare”
„Conturi la bănci”
627
„Cheltuieli cu 30
serviciile bancare şi
asimilate”
667
„Cheltuieli privind
sconturile acordate”
100
şi concomitent,
Debit 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă“ 5000
În momentul când efectele ajung la scadenţă se înregistrează:
Credit 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă“ 5000
7.4.2. Contul 512 „Conturi la bănci“ este un cont folosit în special de instituţiile finanţate din
Contabilitatea surse propri, precum regiile autonome, companiile naţionale,etc. şi mai puţin de cele
încasărilor şi finanţete bugetar. Acestea din urmă, pentru evidenţierea disponibilităţilor utilizează
plăţilor prin contul 770 “ Finanţarea anului curent”, contul 512 „Conturi la bănci“ fiind folosit pentru
conturile la bănci evidenţa, de exemplu, a sumelor primite de la UE sub forma vărsămintelor pe proiecte
europene. Contul este bifuncţional şi se debitează cu sumele încasate de instituţie, se
creditează cu plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în
valută, iar soldul creditor, creditele primite.
Contabilitatea analitică a încasărilor şi plăţilor se ţine pe titluri, articole şi aliniate

în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol de cheltuieli.
Contul 512 „Conturi la bănci“ se debitează prin creditul următoarelor conturi:
45
512 = %
„Conturi la
bănci“ 167
„Alte împrumuturi şi
datorii asimilate“ sumele încasate reprezentând
alte împrumuturi şi datorii
asimilate
267 valoarea creanţelor imobilizate

“Creanţe imobilizate“ şi a dobânzilor încasate,
garanţii restituite de furnizori
411 sume încasate pentru livrări de

„Clienţi“ bunuri, servicii prestate
461 sume încasate de la diverşi

„Debitori diverşi“ debitori
511 cu valoarea cecurilor şi a

„Valori de încasat“ efectelor comerciale încasate
518 cu dobânzile încasate aferente

„Dobânzi“ disponibilităţilor existente în
cont
519
“Împrumuturi pe
sume reprezentând
termen scurt primite“ împrumuturi pe termen scurt
581 sume intrate în cont dintr-un

„Viramente interne“ cont de trezorerie
706
„Venituri din chirii“
sume
încasate reprezentând chirii
765 diferenţe favorabile de curs

“Venituri din diferenţe valutar provenite din încasarea
de curs valutar“ creanţelor şi plata datoriilor în
valută
774 sume în valută de care

“ Finanţarea din beneficiază instituţia publică
din fonduri externe
fonduri externe nerambursabile potrivit
memorandurilor de finanţare
nerambursabile“
încheiate
Contul 512 „Conturi la bănci” se creditează prin debitul conturilor:
46
% = 512
167 „Conturi la
„Alte împrumuturi şi băncii“
datori asimilate“ - rambursarea unor împrumuturi
şi datorii asimilate
168 - suma dobânzilor plătite din

conturi aferente altor împr-
„Dobânzi aferente umuturi şi datori asimilate
împrumuturilor
şi datoriilor asimilate“
232 - cu valoarea avansurilor
„Avansuri acordate pe acordate furnizorilor de

tru active fixe corporale“
active fixe corporale
262 - sume reprezentând împru-

muturi pe termen mediu şi lung
„Creanţe imobilizate“ acordate cât şi valoarea
garanţiilor depuse la furnizori
pentru energie electrică
401 - cu sumele plătite furnizorilor
„Furnizori“
403 - plăţi efectuate din contul de

disponibil pe bază de efecte
„Efecte de plătit“ comerciale
471 - sume plătite privind
„Cheltuieli înregistrate cheltuieli efectua

în avans“ e anticipat
472 - sume încasate anticipat
„Venituri înregistrate în
avans“
505 - valoarea obligaţiunilor emise şi

răscumpărate
„Obligaţiuni emise şi
răscumpărate“
47
518 - sume plătite reprezentând do-
bânzile aferente împrumuturilor
„Dobânzi“ primite
519 - rambursarea împrumuturilor pe

termen scurt din contul de
„Împrumuturi pe disponibil
termen scurt“
581 - sume ridicate în numerar sau

virate din contul de disponibil în
„Viramente interne“ alt cont de trezorerie
627 - sume reprezentând valoarea

serviciilor bancare plătite
„Cheltuieli cu serviciile
bancare şi asimilate
plătite”
665 - sume reprezentând diferenţe
„Cheltuieli din nefavorabile de curs valutar
diferenţe de curs
valutar”
774 - sume transferate rămase

disponibile la sfârşitul
„Finanţarea din fonduri
externe programelor de finanţare
nerambursabile“
7.4.2.1. Operaţiuni O instituţie publică încasează suma de 3000 lei, reprezentând chiria aferentă lunii
privind curente, plăteşte contribuţia la asigurări sociale 8000 lei şi 1500 lei la asigurările pentru
disponibilităţile în şomaj.
lei
a) Înregistrarea prin bancă pe baza extrasului de cont a chiriei:
5121 = 706 3.000
„Conturi la băncii în „Venituri din chirii”

lei”
b) Înregistrarea plăţii prin bancă a contribuţiei la asigurările sociale şi de şomaj,

pe baza ordinelor de plată şi a extraselor de cont:
% = 5121 9.500
48
431 „Conturile la bănci în 8.000
lei”
„Asigurări sociale” 1.500
437
„Asigurări pentru
şomaj”
7.4.2.2. Operaţiuni Operaţiunile bancare în devize se contabilizează atât în valută, cât şi în

privind lei, la cursul zilei. De asemenea se stabilesc şi diferenţele de curs
disponibilităţile în valutar faţă de data înregistrării creanţelor sau a datoriilor încasate
valută respectiv plătite. La finele exerciţiului financiar, disponibilităţile în
valută existente în conturi se evaluează la cursul de schimb oficial din
ultima zi a lunii decembrie. Astfel, diferenţa de curs valutar rezultată
se înregistrează la venituri sau la cheltuieli financiare, după cum
urmează:
- diferenţele de curs nefavorabile, în cazul în care cursul oficial de la 31
decembrie este mai mic decât cursul de înregistrare:
665 = 5124 200
„Cheltuieli din „Conturi la bănci în

diferenţe de curs valută”
valutar”
- diferenţele de curs favorabile, în situaţia în care cursul oficial de la 31

decembrie este mai mare decât cel utilizat la data înregistrării operaţiunilor:
5124 = 765 700
„Conturi la bănci în „Venituri din

valută” diferenţe de curs
valutar”
În cursul exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate în urma

operaţiunilor bancare curente de încasare a creditelor şi de plăţi a datoriilor în devize se
înregistrează în aceleaşi conturi de cheltuieli şi venituri din diferenţe de curs valutar,
după caz:
- se plăteşte unui furnizor extern, suma de 5.000E. Obligaţia de plată a fost înregistrată
la cursul de 4,23 lei/€, conform declaraţiei vamale de import. La data plăţii cursul este de 4,25
lei/€:
49
% = 5124 21.250
401 „Conturi la bănci în valută” 21.150
„Furnizori”
665 100
„Cheltuieli din dife-

renţele de curs valutar”
- se încasează un client extern. Creanţa a fost înregistrată în sumă de 3000E,

cursul era 4,24 lei/€, iar la încasarea efectivă a creanţei, cursul a fost de 4,27 lei/€:
5124 = % 12.810
„Conturi la bănci în 4111 12.720

valută”
„Clienţi”
765 90
„Venituri din diferenţe de

curs valutar”
7.4.2.3. Operaţiuni Sumele în curs de decontare reprezintă acele sume depuse la bănci sau prin
privind sumele în mandat poştal de către terţi, pe bază de documente prezentate instituţiei publice, dar
curs de decontare neapărute încă în extrasele de cont ale acesteia.
De exemplu, o instituţie publică primeşte mandate poştale în suma de 70 lei,

care nu a apărut în extrasul de cont. Ulterior, suma apare în extrasul de cont.
- înregistrarea mandatelor poştale:
5125 = 4111 70
„Sume în curs de „Clienţi”

decontare”
- înregistrarea încasării sumei, conform extrasului de cont:
5121 = 5125 70
„Conturi la bănci în lei” „Sume în curs de

decontare”
7.4.2.4. Instituţiile publice pot beneficia şi de unele disponibilităţi din împrumuturi necesare
Contabilitatea desfăşurării activităţii şi care se contabilizează, după caz, cu ajutorul conturilor:
50
disponibilităţilor - Contul 513 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate
din împrumuturi de stat”;
- Contul 514 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe garantate
de stat”;
- Contul 515 „Disponibil din fonduri externe nerambursabile”;
- Contul 516 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice locale”;
- Contul 518 „Dobânzi”;
- Contul 519 „Împrumuturi pe termen scurt”
Contul 513 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat”
este folosit de instituţiile publice pentru reflectarea împrumuturilor externe contractate
de stat, pe termen mediu şi lung, în baza acordurilor de împrumut încheiate cu
organisme sau instituţii de credit. Înregistrarea operaţiunilor se efectuează în lei şi în
valută, la cursul de schimb valutar la momentul respectiv.
Contul 513 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de stat” este
un cont de activ. Se debitează cu sumele primite în contul de disponibil în lei şi în valută
provenite din împrumuturi externe contractate de stat. Se creditează cu plăţile
efectuate. Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile în lei şi în valută din
împrumuturile externe contractate de stat, existente la un moment dat.
Dezvoltarea în analitic are la bază structura clasificaţiei bugetare.
Exemplu
O instituţie publică, potrivit acordului de împrumut contractat de stat,
primeşte suma de 1.200.000 lei pentru efectuarea unor lucrări edilitare. Factura
furnizorului indică suma de 1.000.000 lei.
- Înregistrarea sumei împrumutate:
513 = 164 1.200
„Disponibil din „Împrumuturi externe

împrumuturi interne şi contractate sau
externe contractate de garantate de stat”
stat”
- Plata facturii furnizorului:
401 = 513 1.000
„Furnizori” „Disponibil din împru-

muturi interne şi
externe contractate de
stat”
Cu ajutorul contului 514 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe

garantate de stat”, instituţiile publice ţin evidenţa împrumuturilor interne şi externe
garantate de stat, acordate de către instituţiile finanţatoare interne şi externe. Evidenţa
51
operaţiunilor în acest cont se ţine în lei şi în valută, după caz, la cursul de schimb valutar
de la data operaţiunii.
Contul este de activ. În debitul contului se înregistrează sumele intrate în contul

de disponibil în lei şi în valută, reprezentând împrumuturi interne şi externe garantate de
stat, iar în credit se înregistrează plăţile efectuate.
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul în lei şi valută din împrumuturi

interne şi externe garantate de stat, existent în cont.
Contul se dezvoltă pe următoarele sintetice de gradul II:
 5141 „Disponibil în lei din împrumuturi interne şi externe garantate de stat”

 5142 „Disponibil în valută din împrumuturi interne şi externe garantate de stat”
Contabilitatea analitică a încasărilor şi plăţilor se ţine pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare.
Fondurile externe nerambursabile sunt alocate de instituţiile finanţatoare

externe pentru finanţarea unor programe stabilite prin acordurile încheiate cu instituţia
publică în cauză. Sumele vor fi acumulate în contul 515 „Disponibil din fonduri externe
nerambursabile” şi cheltuite numai în scopul în care au fost acordate.
Contul 515 „Disponibil din fonduri nerambursabile” este un cont de activ. Se

debitează cu sumele primite în lei şi în valută şi se creditează cu plăţile efectuate pentru
realizarea obiectivelor prevăzute în memorandumurile de finanţare.
Instituţiile publice de subordonare locală pot beneficia de împrumuturi

contractate de autorităţile administraţiei publice locale pe baza acordurilor încheiate cu
instituţiile finanţatoare externe. Reflectarea în contabilitate a acestor sume se realizează
cu ajutorul contului 516 „Disponibil din împrumuturi interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei locale”, care este un cont de activ. Se debitează cu sumele
primite în lei şi în valută, reprezentând împrumuturile interne sau externe contractate de
autorităţile administraţiei publice locale şi se creditează cu plăţile efectuate. Soldul este
debitor şi semnifică disponibilităţile în lei şi în valută din împrumuturi interne şi externe
contractate de autorităţile administraţiei publice locale, existente la un moment dat.
Instituţia publică „X” este beneficiara unui împrumut garantat de administraţia

publică locală în sumă de 200.000 €., la cursul de 4,25 lei, pentru achiziţionarea de
aparatură de birotică, cu o dobândă de 20.000 €.
- Înregistrarea primirii împrumutului:
52
516 = 162 850.000
„Disponibil din împrumuturi „Împrumuturi interne şi

interne şi externe contractate externe contractate de
de autorităţile administraţiei autorităţile administraţiei
publice locale” publice locale”
- Se plăteşte factura furnizorului la cursul de 4,2 lei:
404 = 516 840.000
„Furnizori de active fixe” „Disponibil din

împrumuturi interne şi
autorităţile administraţiei
publice locale”
- Înregistrarea diferenţei de curs valutar favorabile:
(200.000€ x (4,25-4,2 ) = 10.000 )
516 = 765 10.000
„Disponibil din împrumuturi „Venituri din diferenţe de

interne şi externe contractate de curs valutar”
autorităţile administraţiei publice
locale”
- Înregistrarea dobânzii plătite: (20.000 €, la cursul 4,2 lei ) = 84.000)
666 = 516 84.000
„Cheltuieli privind „Disponibil din împrumuturi interne şi

dobânzile” externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale”
Contul 518 „Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate aferente împrumuturilor

contractate pe termen scurt, precum şi a dobânzilor de încasat, aferente sumelor
deţinute în conturi la bănci de către instituţiile publice. Contul 518 „Dobânzi” este un cont
bifuncţional, care se debitează cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în
conturile curente şi se creditează cu dobânzile datorate împrumuturilor contracte pe termen
scurt. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor dobânzilor de plătit.
Acest cont se debitează prin creditarea conturilor:
53
518 = %
„Dobânzi”
512 - sume plătite privind dobânzile
„Conturi la bănci” aferente împrumuturilor pe termen
scurt
516, 517
Disponibil din - cu dobânzile aferente acestor
împrumuturi contractate împrumuturi
sau garantate de
autorităţile
administraţiei publice
locale”
521
„Disponibil al bugetului
local la trezoreria
statului” - dobânzile aferente împrumuturilor
acordate de trezoreria statului
560
„Disponibil al instituţiilor
publice finanţate din
venituri proprii”
- dobânzile aferente împrumuturilor
766
pe termen scurt
„Venituri din dobânzi
- dobânzile de primit (de încasat)

aferente disponibilităţilor în cont
Contul 518 „Dobânzi” se creditează prin debitarea conturilor:
% = 518
512 „Dobânzi” - sume încasate reprezentând

„Conturi la bănci” dobânzile aferente
515 disponibilităţilor existente în

„Disponibil din fonduri conturi
externe nerambursabile” - cu dobânzile încasate aferente
disponibilităţilor existente
560
„Disponibil al instituţiilor - dobânzile încasate aferente
publice finanţate de disponibilităţilor existente
venituri proprii”
54
666
dobânzile” - dobânzile datorate aferente
împrumuturilor contractate
Instituţiile publice care nu au suficiente mijloace băneşti pentru asigurarea

desfăşurării normale a activităţii pot apela la împrumuturi pe termen scurt. În cazul în
care sunt acordate sub forma unor linii de creditare, acestea apar pe măsura efectuării
plăţilor solicitate de entitate. Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul
contului 519 „Împrumuturile pe termen scurt primite”. Contul 519 „Împrumuturi pe
termen scurt” este un cont de pasiv, care se creditează cu sumele primite, reprezentând
împrumuturile pe termen scurt, şi se debitează cu restituirea sumelor în cauză. Soldul
este creditor şi reprezintă împrumuturile pe termen scurt nerestituite la momentul
respectiv.
Contabilitatea analitică se ţine pe obiective. Instituţiile publice

finanţate din bugetele locale pot primi credite pentru înfiinţarea unor
noi instituţii şi servicii publice de interes local sau pentru înfiinţarea
unor activităţi finanţate integral din venituri extrabugetare.
În momentul primirii creditului, instituţia va face înregistrarea:
560 = 5194
„Disponibil din venituri proprii” „Împrumuturi primite din bugetul

de stat pentru înfiinţarea unor
instituţii sau a unor activităţi
finanţate integral din venituri
proprii”
La restituirea creditului:
5194 = 560
„Împrumuturi primite din bugetul de „Disponibil din venituri proprii”

stat pentru înfiinţarea unor instituţii
sau a unor activităţi finanţate
integral din venituri proprii”
Respectiv:
561 = 5195
„Disponibil al instituţiilor publice „Împrumuturi primite din bugetul

finanţate din venituri proprii şi local pentru înfiinţarea unor
subvenţii” instituţii sau activităţi finanţate
Şi rambursarea împrumuturilor pe termen scurt, primite pentru

înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice sau a unor activităţi
55
finanţate integral din venituri proprii şi subvenţii:
5195 = 561
„Împrumuturi primite din bugetul „Disponibil al instituţiilor publice

local pentru înfiinţarea unor finanţate din venituri proprii şi
instituţii sau activităţi finanţate subvenţii”
Împrumuturile pentru investiţii sunt specifice unităţilor administrativ-

teritoriale, care contractează acest tip de credite de la instituţii
financiare în vederea realizării investiţiilor. Contabilitatea sintetică
se realizează cu ajutorul contului 5196 „Împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale”.
Contabilitatea analitică a creditelor pentru investiţii se realizează pe
categorii de împrumuturi.
Exemplu
Consiliul local al municipiului Slatina contractează un împrumut
pentru realizarea unei investiţii la grădina zoologică din localitate, în
valoare de 10.000 lei, pe termen de 3 ani, dobânda fiind de 10% pe
an. După 3 ani, creditul este rambursat.
La primirea creditului, se efectuează înregistrarea:
516 = 5196 10.000
„Disponibil din împrumuturi „Împrumuturi interne şi

interne şi externe contractate de externe contractate de
autorităţile administraţiei publice autorităţile administraţiei
locale” publice locale”
Acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor prevăzute

în contract din contul de disponibil se înregistrează:
232 = 516
„Avansuri acordate pentru „Disponibil din împrumuturi

active fixe corporale” interne şi externe contractate de
autorităţile administraţiei publice
234 locale”
Sau
„Avansuri acordate pentru
active fixe necorporale”
409
Sau „Furnizori-debitori”
Plata furnizorilor din contul de disponibil, mai puţin avansurile

acordate, şi diferenţele de curs valutar nefavorabile (în cazul
împrumuturilor externe) se evidenţiază:
56
401 = 516
„Furnizori” „Disponibil din împrumuturi

interne şi externe contractate de
Sau 404 autorităţile administraţiei publice
locale”
„Furnizori de active fixe”
665
Sau „Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar”
În cazul diferenţelor favorabile de curs valutar, acestea se

înregistrează în creditul contului 765 „Venituri din diferenţe de curs
valutar”.
Sau acordarea de avansuri pentru realizarea obiectivelor
prevăzute în contract - din contul de împrumut:
232 = 5196
„Avansuri acordate pentru „Împrumuturi interne şi externe

active fixe corporale” contractate de autorităţile
administraţiei publice locale ”
234
„Avansuri acordate pentru

Sau active fixe necorporale”
409
„Furnizori-debitori”
Sau
Plata furnizorilor din contul de împrumut, mai puţin avansurile

acordate şi înregistrarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, în
cazul împrumuturilor externe:
401 = 5196
„Furnizori” „Împrumuturi interne şi

Sau 404 autorităţile administraţiei
publice locale”
665
Sau „Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar”
57
În cazul diferenţelor de curs valutar favorabile, acestea se vor
înregistra în creditul contului 765 „Venituri din diferenţe de curs
valutar”.
Înregistrarea şi plata dobânzilor şi comisioanelor aferente
împrumuturilor externe se va evidenţia în contabilitate cu ajutorul
contului 5186 „Dobânzi de plătit”, astfel:
666 = 5186 2.000
„Cheltuieli cu dobânzile” „Dobânzi de plătit”
Şi
% = 770 2.200
5186 „Finanţarea de la 2.000

buget”
„Dobânzi de plătit”
622 200
comisioanele şi
onorariile”
Rambursarea împrumuturilor externe la scadenţă se

înregistrează în contabilitatea instituţiei publice, astfel:
5196 = 770 10000
„Împrumuturi interne şi „Finanţarea de la buget”

externe primite de
bugetul local pentru
investiţii”
Exemplul 1
Se înregistrează împrumutul pe termen scurt primit de o instituţie publică de la

trezoreria statului în sumă de 13.400 lei, cu dobândă de 810 lei.
- primirea împrumutului pe baza contractului de credit şi a extrasului de cont:
521 = 5198 13400
„Disponibil al bugetului „Împrumuturi primite din

local ” disponibilităţile contului
curent general al trezoreriei
statului”
- reflectarea obligaţiei de plată a dobânzii aferente împrumutului la sfârşitul
58
exerciţiului financiar:
666 = 5186 810
„Cheltuieli privind „Dobânzi de plătit”

dobânzile”
- plata dobânzilor datorate în perioada următoare pe baza extrasului de cont:
5186 = 5121 810
„Dobânzi de plătit” „Conturi la bănci în lei”
În cazul în care la scadenţă nu s-a efectuat rambursarea împrumutului pe termen

scurt, se procedează la transferarea la împrumuturi nerambursate la scadenţă.
5191 = 5192 13400
„Împrumuturi pe „Împrumuturi pe termen

termen scurt ” scurt nerambursate la
scadenţă”
Exemplul 2:
Instituţia publică „Z”, pentru disponibilităţile băneşti existente în contul de la

bancă, înregistrează dreptul privind dobânzile cuvenite, în sumă de 2.400 lei, dar
neîncasate până la sfârşitul exerciţiului curent:
5187 = 766 2.400
„Dobânzi de încasat” „Venituri din dobânzi”
- înregistrarea încasării efective a dobânzii în exerciţiul viitor, pe baza extrasului

de cont:
512 = 5187 2.400
„Conturi la bănci” „Dobânzi de încasat”
În cursul exerciţiului financiar curent pentru disponibilităţile din cont, reflectarea

încasării dobânzii pe baza extrasului de cont, se face prin formula contabilă:
512 = 766
„Conturi la bănci” „Venituri din dobânzi”
Opozabil acestei situaţii este cazul în care instituţia publică plăteşte dobânda
59
aferentă în cursul exerciţiului financiar curent, pentru împrumuturile pe termen scurt
primite, pe baza contractului de credit şi a extrasului de cont.
Reflectarea în contabilitate se face prin formula contabilă:
666 = 512
„Cheltuieli privind „Conturi la bănci”

dobânzile”
7.5. Instituţiile publice pot efectua o serie de operaţiuni de încasări şi plăţi

Contabilitatea în numerar în lei şi în valută. Sumele în numerar, de care dispune o
mijloacelor instituţie publică sunt păstrate în casieria acesteia, cu gestionarea lor
băneşti în distinctă (separat lei de valută).
Operaţiunile de încasări şi plăţi în lei au o pondere redusă în totalul decontărilor
numerar instituţiei publice. Toate operaţiunile de casă se înscriu de către casier în registrul de
casă, care constituie evidenţa operativă pentru asemenea operaţiuni.
Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar se realizează cu

ajutorul contului 531 „Casă” care este un cont de activ şi care se debitează cu sumele
încasate în numerar sau virate în contul de disponibil al instituţiei publice, se creditează
cu sumele plătite în numerar sau virate în contul de disponibil al instituţiei publice, se
creditează cu sumele plătite în numerar sau virate în contul de disponibil al instituţiei.
Soldul contului este debitor şi semnifică numerarul existent în casieria instituţiei:
Contul 531 „Casa” se debitează prin creditarea conturilor:
531 = %
„Casa”
267 - sume reprezentând valoarea
„Creanţe creanţelor imobilizate şi a
imobilizate”
garanţiilor restituite de furnizori
411
„Clienţi”
- sume încasate în numerar
419
„Clienţi –
- sume încasate în numerar (lei şi
Creditori”
devize) reprezentând avansuri
448
„Alte datorii şi
creanţe cu
bugetul” - plusul de numerar constatat în
461 casierie cu prilejul inventarierii şi
„Debitori diverşi” care urmează a se vira la buget
472
„Venituri - sumele încasate în numerar de la
înregistrate în
debitori diverşi
avans”
481
„Decontări între - sume încasate reprezentând
instituţia venituri anticipate
superioară şi
instituţia
subordonată”
542 - sume primite în numerar în cadrul
60
„Avansuri de decontărilor reciproce
trezorerie”
581
„Viramente
interne”
704,706,707,708
,719, - sume reprezentând avansuri de
Venituri trezorerie neutilizate.
765
„Venituri din
diferenţe de curs
- sume ridicate din contul de
valutar”
disponibil
- sume încasate în numerar din

operaţiuni de vânzare
- diferenţe de curs valutar

favorabile provenite din
reevaluarea disponibilităţilor în
devize
- diferenţe favorabile de curs

valutar rezultate din încasarea
creanţelor şi plata datoriilor în
valută
Contul 531 „Casa” se creditează prin debitarea conturilor:
% = 531
„Casa”
267 - sume reprezentând garanţii depuse la
furnizori în numerar pentru gaze,
„Creanţe imobilizate”
energie electrică, termică
- plăţi efectuate în numerar pentru

401 materiale achiziţionate, lucrări şi servicii
„Furnizori”
executate
404
„Furnizori de active - plăţi în numerar pentru achiziţionarea
fixe” de active fixe
409 - avansuri achitate în numerar

„Furnizori-debitori” furnizorilor
61
421 - sume plătite în numerar personalului,
„Personal- salarii reprezentând salariu şi alte drepturi
datorate”
salariale
423
„Personal –ajutoare - ajutoare plătite în numerar salariaţilor
materiale datorate”
425
„Avansuri acordate - sume plătite în numerar personalului,
personalului” reprezentând avansuri din salarii şi alte
drepturi salariale
426
„Drepturi de personal
- sume plătite în numerar personalului,
neridicate”
evidenţiate anterior ca salarii neridicate
429
„Bursieri şi doctoranzi”
462 - sume plătite în numerar elevilor,

„Creditori diverşi” studenţilor şi doctoranzilor,
reprezentând burse conform
reglementărilor în vigoare
471
„Cheltuieli - sume achitate în numerar creditorilor
înregistrate în avans”
481 - plăţi în numerar reprezentând

„Decontări între
instituţia superioară şi abonamente, chirii şi alte cheltuieli
subordonată” efectuate în avans
505
„Obligaţiuni emise şi - sume plătite în numerar în cadrul
răscumpărate” decontărilor reciproce
532
„Alte valori”
581
„Viramente interne”
- cu valoarea obligaţiunilor emise şi
răscumpărate, plătite în numerar
665
„Cheltuieli din diferenţe
de curs” - plăţi în numerar pentru procurarea de
alte valori
- sume depuse în numerar în conturi
- diferenţe de curs valutar nefavorabile,

provenite din încasarea sau plata
62
datoriilor în valută
- diferenţe de curs valutar nefavorabile,

provenite din reevaluarea
disponibilităţilor în devize existente în
casieria instituţiei publice
Exemplul 1:
 ridicări de numerar din finanţarea bugetară 3.000 lei, pe baza cecului de

numerar:
581 = 770 3.000
„Viramente „Finanţarea de la
interne” buget”
5311 = 581 3.000
„Casa în lei” „Viramente interne”
 achitarea avansurilor din salarii (chenzina I), în sumă de 3.000 lei, pe baza listei
de plată:
425 = 5311 3.000
„Avansuri acordate „Casa în lei”

personalului”
 încasarea unui debit de 2.000 lei:

5311 = 461 2.000
„Casa în lei” „Debitori diverşi”
 achitarea abonamentului efectuat la publicaţii de specialitate, în sumă de

4.200 lei, pe o perioadă de şase luni, pe baza chitanţei:
471 = 5314 4.200
„Cheltuieli „Casa în lei”

înregistrate în
avans”
 achitarea burselor elevilor, în sumă de 2.500 lei:

429 = 5311 2.500
„Bursieri şi „Casa în lei”

doctoranzi”
63
 se achită salariile personalului (chenzina II) în sumă de 3600 lei, pe baza
ştatului de salarii:
421 = 5311 3.600
„Personal-salarii „Casa în lei”

datorate”
Exemplul 2
În luna decembrie o instituţie publică încasează prin casierie
600 $ la cursul zilei de 2,9 lei/$, din care depune în contul de
disponibil la trezoreria statului 500$. În ultima zi a exerciţiului
financiar cursul oficial al dolarului este de 3,1 lei/$.
- încasarea pe baza chitanţei a sumei de 600 $ (600 $ x 2,9 =1.740 lei),
reprezentând chirii:
5314 = 706 1.740
„Casa în valută” „Venituri din

chirii”
- depunerea în contul de disponibil al instituţiei publice pe baza foii de

vărsământ (600 $ x 2,9 = 1.740 lei):
581 = 5314 1.450
„Viramente interne” „Casa în valută”
560 = 581 1.450
„Disponibil al „Viramente
instituţiilor publice interne”
finanţate din venituri
proprii”
- înregistrarea la sfârşitul exerciţiului financiar a diferenţelor de curs valutar

favorabile la numerarul din casă (100$ x (3,1-2,9)= 20 lei:
5314 = 785 20
„Casa în valută” „Venituri din

diferenţe de curs
valutar”
Dacă diferenţa ar fi fost nefavorabilă, înregistrarea acesteia se efecta cheltuielile

financiare:
665 = 5314
64
„Cheltuieli din „Casa în valută”
diferenţe de curs
valutar”
Trebuie reţinut că unităţile administrativ-teritoriale utilizează contul 531 „Casa”

pentru reflectarea încasărilor şi plăţilor cuvenite bugetului local.
Încasările efectuate în numerar se înregistrează prin formula contabilă:

531 = 464
„Casa” „Creanţe ale

bugetului local”
Depunerile de numerar la trezoreria statului reprezentând veniturile bugetului

local se efectuează astfel:
581 = 531
„Viramente interne” „Casa”
521 = 581
„Disponibil al „Viramente
bugetului local la interne”
trezoreria statului”
7.6. În casieriile instituţiilor publice se păstrează şi alte valori, cum sunt

Contabilitatea timbre poştale şi fiscale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete
de călătorie, bonuri valorice pentru carburanţi auto, bilete cu valoare
altor valori de
nominală, tichete de masă, alte valori care sunt evidenţiate cu ajutorul
trezorerie contului 532 „Alte valori”.
Contul 532 „Alte valori” se desfăşoară în analitic pe feluri de valori şi pe
persoane desemnate cu primirea, păstrarea, distribuirea şi încasarea lor. Acesta este un
cont de activ, care se debitează cu valorile intrate în instituţia publică prin creditarea
conturilor:
532 = %
„Alte valori”
401
„Furnizo - preţul de cumpărare al
ri” valorilor achiziţionate
408
„Furnizo
65
ri-facturi - preţul de cumpărare al
nesosite valorilor achiziţionate pentru
”
care nu s-au primit facturi
512,531,542, 550,
560, 770, 719 - sume plătite
„Alte venituri
operaţionale” - valoarea nominală a
tichetelor de masă nefolosite
restituite de salariaţi
Contul 532 „Alte valori” se creditează prin debitarea conturilor:
% = 532
302 „Alte valori”

„Materiale - valoarea carburanţilor
consumabil
procuraţi pe bază de bonuri
e”
411 valorice
„Clienţi” - valoarea tichetelor de masă

nefolosite returnate către
unităţile emitente
428 - valoarea biletelor de

„Alte datorii şi creanţe tratament şi odihnă acordate
în legătură cu personalului
personalul”
624
„Cheltuieli cu
transportul de bunuri şi
- valoarea tichetelor şi biletelor
personal”
de călătorie folosite pentru
626 transportul de personal
„Cheltuieli poştale şi
- valoarea timbrelor poştale
taxe de comunicaţii”
consumate
624
„Cheltuieli salariale în
natură” - valoarea nominală a tichetelor
de masă acordate salariaţilor
645
asigurarea socială”
- valoarea biletelor de
tratament şi odihnă acordate
personalului.
66
Exemplul 1
Se achiziţionează cu plata în numerar timbre fiscale de 20 lei şi bonuri pentru

cantităţi fixe de motorină în valoare de 135 lei. Se dau în consum timbre fiscale de 10 lei
şi motorină în valoare de 95 lei, din stocul existent. Se acordă unui salariat un bilet de
odihnă în valoare de 180 lei şi personalului de la compartimentul resurse umane tichete
de călătorie în valoare de 12 lei.
- înregistrarea bunurilor, pe baza notelor de intrare recepţie:
% = 5311 155
5321 „Casa în lei” 20
„Timbre fiscale şi poştale”
5324
„Bonuri valorice pentru 135

carburanţi auto”
- folosirea timbrelor fiscale, pe baza bonului de consum:
626 = 5321 10
„Cheltuieli poştale şi taxe „Timbre poştale şi

de telecomunicaţii” fiscale”
- utilizarea bonurilor cantităţi fixe (BCF) pe baza bonului de consum:
6022 = 5324 95
„Cheltuieli privind „Bonuri valorice

combustibilii” pentru carburanţi
auto”
- acordarea biletului de odihnă pe baza cererii aprobate şi a bonurilor de

consum:
645 = 5322 180
„Cheltuieli privind „Bilete de tratament

asigurările sociale” şi odihnă”
Exemplul 2
67
Instituţia publică de spectacole (teatru) cumpără bilete pentru spectacole la
costul de achiziţie de 500 lei. Valoarea nominală (preţul de vânzare) a acestora este de
700 lei.
- înregistrarea costului imprimatelor pe baza facturii:
628 = 401 500
„Alte cheltuieli cu „Furnizori”

serviciile executate”
- înregistrarea valorii nominale a biletelor de spectacol:
5325 = 472 700
„Bilete cu valoare „Venituri înregistrate

nominală” în avans”
- predarea biletelor către gestionari:

461 = 5325 700
„Debitori diverşi” „Bilete cu valoare

nominală”
- încasarea contravalorii biletelor vândute:
5311 = 461 700
„Casa în lei” „Debitori diverşi”
472 = 719 700
„Venituri „Alte venituri

înregistrate” operaţionale”
- depunerea numerarului la trezorerie:
581 = 531 700
Viramente „Casa în lei”

interne”
521 = 581 700
68
„Disponibil al „Viramente interne”
bugetului local ”
7.7. Acreditivul este o formă de decontare care a luat o amploare destul de mare în
Contabilitatea cadrul relaţiilor de decontare interne, ştiut fiind faptul că este utilizată cu prioritate
în relaţiile internaţionale. Acreditivele reprezintă disponibilităţile băneşti ale unei
acreditivelor şi entităţi, virate într-un cont distinct, la dispoziţia unui furnizor în vederea achitării
avansurilor de obligaţiei faţă de acesta, pe măsura livrării bunurilor, executării lucrărilor şi
trezorerie prestării serviciilor, după caz, reprezentând o garantare a plăţii obligaţiilor. Contul
de acreditive se deschide de beneficiar la momentul prevăzut în contract (legat de
prestarea, livrarea, executarea de servicii) prin virarea mijloacelor băneşti din
contul de disponibil sau din cel de finanţare bugetară. Din momentul deschiderii
contului de acreditive, instituţia nu mai poate efectua plăţi sau încasări către o altă
persoană juridică sau fizică decât către persoana juridică pentru care a fost deschis
contul.
Evidenţa acreditivelor se realizează cu ajutorul contului: 541 „Acreditive”,
cont de activ care se debitează cu sumele virate din conturile de disponibilităţi
băneşti şi cu diferenţele favorabile de curs valutar atunci când acreditivele sunt
deschise în devize. Se creditează cu sumele plătite terţilor sau retrase în contul de
disponibilităţi, în cazul încetării valabilităţii acreditivului şi cu diferenţele
nefavorabile de curs valutar aferente soldului acreditivelor deschise în devize.
Soldul debitor reflectă acreditivele deschise la un moment dat.
Contul 541 „Acreditive“ se debitează prin creditarea conturilor:
541 = %
„Acreditive”
164, 165 - acreditivele deschise la dispoziţia
furnizorilor din împrumuturi externe
„Împrumuturi interne şi
contractate sau garantate de stat
externe contracte sau
garantate de stat”
581 - sume virate din conturile de
„Viramente interne” disponibilităţi în conturile de
acreditive
765
„Diferenţe de curs - diferenţele de curs valutar
valutar” favorabile rezultate din reevaluarea
acreditivelor în valută.
Contul 541 „Acreditive” se creditează prin debitul conturilor:
% = 541
401 „Furnizori” „Acreditive” - sumele plătite furnizorilor

pentru bunurile livrate,
serviciile şi lucrările executate
din acreditivele deschise
- sume plătite din acreditivele
69
furnizorilor de active fixe
404 - sumele retrase ca urmare a

încetării acreditivului
- diferenţele rezultate din
581 reevaluarea acreditivelor în
valută
„Viramente interne”
665
„Cheltuieli din diferenţe de

curs valutar”
Exemplu
Instituţia publică „X” deschide un acreditiv în sumă de 900.000 lei, din care se
plăteşte datoria faţă de un furnizor în valoare de 800.000 lei, şi un acreditiv în valută de
150.000 $ la cursul de 3 lei/$, dintr-un împrumut extern garantat de stat pentru
achiziţionarea unui activ fix. La sfârşitul anului, se închide acreditivul în lei, din acesta
rămânând neutilizată suma de 100.000 lei.
- deschiderea acreditivelor pe baza documentaţiei depuse de bancă şi a

extrasului de cont:
581 = 560 900.000
„Viramente „Disponibil al instituţiilor

interne” publice finanţate din
venituri proprii”
5411 = 581 450.000
„Acreditive în lei” „Viramente interne”
581 = 513 450.000
„Viramente interne” „Disponibil din

împrumuturi externe
contractate sau
garantate de stat”
5412 = 581 450.000
70
„Acreditive în „Viramente interne”
devize”
- plata obligaţiei către furnizor din acreditivul deschis în lei:
401 = 5411 800.000
„Furnizori” „Acreditive în lei”
- plata datoriei către furnizorul de active fixe, din acreditivul în valută, în

sumă de 140.000 $ la cursul de 3 lei/$:
404 = 5412 420.000
„Furnizori de active „Acreditive în devize”

fixe”
- retragerea acreditivului în lei nefolosit:
581 = 5411 100.000
„Viramente interne” „Acreditive în lei”
560 = 581 100.000

instituţiilor publice
finanţate din
venituri proprii”
- La sfârşitul exerciţiului acreditivul deschis în valută rămas nefolosit se evaluează la

cursul de 3,1 lei (din ultima zi) şi diferenţa de 1.000 lei ( 10.000 $ x (3,1 lei - 3 lei)) se
înregistrează astfel:
5412 = 765 1.000
„Acreditive în „Diferente de curs

devize” valutar”
În cazul în care cursul dolarului ar fi fost de 2,9 lei/$, diferenţa era nefavorabilă
tot de 1000 = 10.000 $ x (3,0 – 2,9).
665 = 5412 1000
71
„Cheltuieli din „Acreditive în devize”
diferenţe de curs
valutar”
Avansurile de trezorerie reprezintă sume puse la dispoziţia unor persoane

împuternicite de entitate (salariaţi), în vederea efectuării de plăţi în favoarea acesteia.
Reflectarea în contabilitate a acestor operaţiuni se realizează cu ajutorul contului

542 „Avansuri de trezorerie”, cont de activ. Se debitează cu sumele acordate în numerar
ca avansuri de trezorerie şi se creditează cu plăţile făcute în contul entităţii din avansuri
şi cu sumele restituite din avansuri de trezorerie. Soldul debitor reflectă sumele acordate
ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare titular de avansuri de trezorerie.
Exemple
1. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în sumă de 1.000 lei. Ulterior, se

decontează 950 lei, astfel: 450 lei pentru plata transportului şi 500 lei pentru materialele
procurate. Se depune la casierie suma de 50 lei rămasă nefolosită.
- înregistrarea acordării avansului de trezorerie pe baza ordinului de deplasare şi

a dispoziţiei de plată:
542 = 5311 1.000
„Avansuri de „Casa în lei”

trezorerie”
- înregistrarea decontării avansului de trezorerie pe baza decontului de

deplasare a documentelor de transport şi a chitanţei:
% = 542 950
624 „Avansuri de 450

trezorerie”
„Cheltuieli cu
transportul de bunuri şi
persoane”
302
„Materiale
consumabile”
500
72
- înregistrarea depunerii la casierie a sumei rămase de 50 lei, din avansul acordat
pe baza dispoziţiei de încasare şi a ordinului de deplasare:
5311 = 542 50
„Casa în lei” „Avansuri de

trezorerie”
2. Instituţia „x” acordă directorului economic un avans de trezorerie de 500 € în

vederea deplasării în străinătate, la data de 22 decembrie, cursul de schimb la acea dată
fiind de 4,35 lei/€. Până la sfârşitul anului, directorul economic nu s-a înapoiat din
delegaţie, iar cursul de schimb la 31 decembrie a fost de 4,37 lei/€.
- acordarea avansului în valută pe baza ordinului de deplasare şi a dispoziţiei de

plată:
542 = 5314 2.175
„Avansuri de „Casa în valută”

trezorerie”
- înregistrarea la 31 decembrie a diferenţei de curs favorabilă

(4,37 - 4,35) x 500 € = 10 lei
542 = 765 10
„Avansuri de „Venituri din

trezorerie” diferenţe de curs
valutar”
În cazul în care diferenţa de curs ar fi fost nefavorabilă, aceasta genera o

pierdere pentru entitate şi se înregistra prin formula contabilă:
665 = 542
„Cheltuieli din „Avansuri de

diferenţe de curs trezorerie”
valutar”
7.8. Operaţiunile de transferuri de disponibilităţi băneşti între conturile de la

trezoreria statului şi casieria instituţiei publice se înregistrează cu ajutorul contului 581
Contabilitatea
„Viramente interne”, cont de activ. În debitul contului se înregistrează sumele virate
viramentelor dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie, iar în credit sumele intrate într-un
interne cont de trezorerie din alt cont de trezorerie. Contul nu prezintă sold.
73
Efectuarea operaţiunilor de transferuri în mod distinct se concretizează în două
formule contabile prin intermediul conturilor 512 „Conturi la bănci”; 513 „Disponibil din
împrumuturi externe contractate sau garantate”; 515 „Disponibil din fonduri externe
nerambursabile”; 516 „Disponibil din împrumuturi contractate sau garantate de
autorităţile administraţiei publice locale”; 531 „Casa”; 541 „Acreditive”; 542 „Avansuri de
trezorerie”; 550 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială”; 551 „Disponibil din
alocaţii bugetare cu destinaţie specială”; 560 „Disponibil al instituţiei publice finanţate
din venituri proprii”; 770 „Finanţare de la buget”.
Exemple
1. Se ridică numerar din contul de disponibil al instituţiilor publice finanţate din

venituri proprii în sumă de 3.000 lei.
- înregistrarea numerarului din contul de disponibil pe baza extrasului de cont:
5311 = 581 3.000
„Casa în lei” „Viramente interne”
- ieşirea numerarului din contul de disponibil pe baza extrasului de cont:
581 = 560 3.000
„Viramente „Disponibil al instituţiilor

interne” publice finanţate din
venituri proprii”
2. Se depun sumele încasate în numerar reprezentând venituri ale bugetului de

stat în contul de disponibil în sumă de 7.000 lei.
- înregistrarea ieşirii numerarului din casierie:
581 = 5311 7.000
„Viramente interne” „Casa în lei”
- înregistrarea intrării sumelor în contul de disponibil:

520 = 581 7.000

bugetului de stat la
trezoreria statului”
7.9. Operaţiunile privind încasarea veniturilor de către ordonatorii de credite se

realizează cu ajutorul conturilor din grupa 52 „Disponibil al bugetelor”. Această grupă
Contabilitatea
conţine conturile sintetice de gradul I:
disponibilităţil
Contul 520 „Disponibil al bugetului de stat” se foloseşte de ordonatorii principali
or bugetelor
de credite pentru reflectarea disponibilităţilor bugetului de stat, provenite din venituri
74
încasate. Este un cont bifuncţional, se debitează cu încasările reprezentând impozite,
taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare şi se creditează cu sumele restituite sau plăţile
din bugetul de stat. Soldul debitor reprezintă disponibilul bugetului de stat la trezoreria
statului la un moment dat. Soldul creditor reprezintă sume aferente finanţării bugetului
de stat din împrumuturi.
Contul 520 „Disponibil al bugetului de stat” se debitează prin creditarea

conturilor”.
520 = % - sume reprezentând

valoarea contabilă a
„Disponibil al 260 titlurilor de
bugetului de participare (acţiuni)
stat” „Titluri de
vândute;
participare”
463 - sume reprezentând

venituri ale bugetului
„Creanţe ale de stat potrivit
bugetului de stat” declaraţiilor fiscale
depuse de către
persoanele fizice şi
juridice;
4671 - sume încasate fără

existenţa unui titlu
„Creditori ai de creanţă şi care
bugetului de stat” urmează a se restitui
contribuabilului;

venituri încasate în
„Viramente interne” numerar
Contul 520 „Disponibil al bugetului de stat la trezoreria statului” se creditează

prin debitul conturilor:
75
4671 = 520 „Disponibil - sume restituite
bugetului de stat” contribuabililor,
„Creditori ai încasate în plus
bugetului de
stat” - sume plătite către
alte bugete
- sume reprezentând
dobânzi cuvenite
contribuabililor
pentru sumele
restituite
Exemple
1. Se înregistrează impozitul pe profit potrivit „Declaraţiei de impozite” cuvenite

bugetului de stat în valoare de 2.300 lei.
463 = 730 2.300
„Creanţe ale „Impozit pe venit, profit

bugetului de stat” şi câştiguri din capital de
la persoane juridice”
Încasarea sumei în contul de disponibil:
520 = 463 2.300
„Disponibil al „Creanţe ale bugetului de

bugetului de stat” stat”
2. Se încasează preţul de cesiune în sumă de 8.000 lei şi a titlurilor de participare,

ştiind că valoarea contabilă de înregistrare este de 7.850 lei.
520 = % 8.000
„Disponibil al bugetului 260 7.850

de stat”
„Titluri de
participare”
750
150
„Venituri din
proprietate”
3. S-a încasat suma de 30 lei în contul de disponibil, fără existenţa unui titlu de
creanţă, sumă ce se restituie din oficiu.
76
520 = 4671 30
„Disponibil al bugetului „Creditori ai

de stat” bugetelor de stat”
Virarea sumei:
4671 = 520 30
„Creditori ai bugetelor „Disponibil al

de stat la trezoreria bugetului de
statului ” stat”
Contul 521 „Disponibil al bugetului local”
Acest cont este folosit de unităţile administrativ–teritoriale pentru evidenţierea

disponibilităţilor bugetului local, provenite din venituri încasate pe structura clasificaţiei
bugetare.
Contul 521 „Disponibil al bugetului local” este un cont de activ. În debitul

contului se înregistrează încasările reprezentând veniturile bugetului local pe structura
clasificaţiei bugetare, iar în credit, sume restituite sau plăţile din bugetul local. Soldul
debitor al contului reprezintă disponibilităţile bugetului local aflate la trezoreria statului.
În cursul exerciţiului, contul 521 „Disponibil al bugetului local” poate reprezenta şi sold-
creditor, ca urmare a golurilor temporare de casă apărute pe parcursul execuţiei
bugetare.
- Contul 5211 „Disponibil al bugetului local” se debitează prin

creditarea conturilor.
5211 = %
„Disponibil al
bugetului” 2675 - sume rambursate din
împrumutul pe termen
„Împrumuturi lung
acordate pe termen
lung”
2676 - dobânzi încasate,

aferente
„Dobânzi aferente împrumuturilor pe
împrumuturilor pe termen lung;
termen lung”
77
464 - sume încasate
reprezentând creanţe
„Creanţe ale bugetului detaliate pe structura
local” clasificaţiei bugetare;
4672 - sume încasate ce

urmează a fi restituite
„Creditori ai bugetului contribuabililor;
local”

excedentele la finele
„Rezultatul execuţiei perioadei şi
bugetare din anul transferate;
curent”
522 - sume folosite la sfâr-

şitul anului din fondul
„Disponibil din fondul de rulment constituit în
de rulment al anii precedenţi, pentru
bugetului local” acoperirea definitivă a
deficitului bugetar;
751 - sume încasate din

vânzarea
„Venituri din
valorificarea unor unor bunuri;
bunuri”

reprezentând venituri
„Venituri din prestări din prestări servicii;
de servicii”

taxe administrative,
„Venituri din taxe eliberări de permise;
administrative”
7722 - sume primite

reprezentând subvenţii
„Venituri din subvenţii din bugetul de stat
bugetul local”
Contul 5211 „Disponibil al bugetului local la trezoreria statului” se creditează prin

debitarea conturilor:
78
% = 5211 - valoarea împrumuturilor
„Disponib acordate pe termen lung
2675
il al
„Împrumuturi acordate pe
bugetului
termen lung”
local”
4672 - sume plătite contribua-

bililor fie încasate eronat,
„Creditori ai bugetului fie reprezentând dobânzi
local” cuvenite acestora
4682 - valoarea împrumuturilor
„Împrumuturi acordate acordate pe termen scurt

potrivit legii din bugetul
local”
522 - sume virate din contul de

disponibil la finele anului,
„Disponibil din fondul de pentru constituirea
rulment al bugetului fondului de rulment din
local” excedentul anual al
bugetului local
7702 - închiderea contului de

finanţare, la sfârşitul peri-
„Finanţarea de la oadei, la nivelul sumelor
bugetele locale” aflate în contul de
disponibil
- Contul 5212 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent”

La sfârşitul anului, unităţile administrativ-teritoriale stabilesc rezultatul execuţiei
bugetului local, conform normelor privind închiderea execuţiei bugetare.
Evidenţierea în contabilitate se realizează cu ajutorul contului 5212 „Rezultatul

execuţiei bugetare din anul curent”, cont bifuncţional care intră în corespondenţă cu
următoarele conturi:
D 5212 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent” C
79
131 – sume pentru 5211 sumele
constituirea transferate
„Fondul de fondului de „Disponibil al (excedent) la
rulment din bugetului local” finele perioadei,
rulment
excedentul anual al reprezentând
bugetului local
rezultatul
– sume pentru execuţiei
rambursarea unor
5211 împrumuturi bugetare
restante, plata
„Disponibil
dobânzilor,
al bugetului”
comisioane
Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local”
Acest cont este folosit de consiliile locale orăşeneşti, municipale, sectoarele

municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
pentru reflectarea încasărilor şi plăţilor efectuate din fondul de rulment al bugetului
local. Disponibilităţile fondului de rulment sunt purtătoare de dobândă, se păstrează
într-un cont distinct, deschis pe seama fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, la
unităţile administrativ-teritoriale ale trezoreriei statului şi pot fi utilizate temporar
pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile şi cheltuielile
anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar,
rezultat la finele exerciţiului bugetar.
Contul 522 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” este de activ şi
se debitează cu sumele repartizate din contul de disponibil al bugetului local pentru
constituirea fondului de rulment, respectiv se creditează cu sumele folosite din fondul de
rulment. Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile din fondul de rulment al
bugetului local constituit potrivit legii.
Contul 5221 „Disponibil curent din fondul de rulment al bugetului local” se

debitează prin creditarea conturilor:
5221 = %
„Disponibil curent 5211 - constituirea

din fondul de fondului de
rulment al bugetului „Disponibil al rulment din
local” bugetului local” excedentul
anual al
bugetului local
80
în timpul anului
„Sume acordate din cele
din fondul de acordate pentru
rulment pentru acoperirea
acoperirea golurilor
golurilor temporare de
temporare de casă
casă”

în timpul anului
„Dobânzi de pentru
încasat” depozitele
constituite
Contul 5221 „Disponibil din fondul de rulment al bugetului local” se creditează

prin debitarea conturilor:
% = 5221 - avansuri acordate

furnizorului şi
232 „Disponibil curent antreprenorilor de
din fondul de investiţii din
„Avansuri rulment al disponibilităţile
acordate pentru bugetului local” fondului de rulment
active fixe
corporale”
404 - sume achitate

furnizorilor pentru
„Furnizori de active fixe livrate,
active fixe” lucrări de investiţii
executate
4687 - sume acordate în

cursul exerciţiului
„Sume acordate pentru acoperirea
din fondul de decalajelor dintre
rulment potrivit venituri şi cheltuieli
legii”
581 - sume transferate din

fondul de rulment
„Viramente pentru constituirea de
interne” depozite
Exemple
1. Se înregistrează acordarea unui împrumut pe o perioadă de 2 ani în sumă de
10.000 lei, cu o dobândă de 2.000 lei pe an:
81
acordarea împrumutului:
2673 = 5211 10.000
„Împrumuturi acordate „Disponibil al

pe termen lung” bugetului local”
evidenţierea dobânzii de încasat:
2676 = 763 2.000
„Dobânzi aferente „Venituri din

împrumuturilor creanţe
acordate pe termen imobilizate”
lung”
încasarea dobânzii:
5211 = 2676 2.000
„Disponibil al bugetului „Dobânzi aferente

local” împrumuturilor
acordate pe termen
lung”
(ultimele două înregistrări se efectuează în al doilea an)
evidenţierea primirii împrumutului acordat pe termen lung:
5211 = 2675 10.000
„Disponibil al bugetului „Împrumuturi

local” acordate pe
termen lung”
2. Se încasează prin trezoreria statului sume provenite din:
- valorificarea unor bunuri confiscate potrivit legii: 3.000 lei;
- taxe de eliberare de permise: 1.000 lei;
- subvenţii primite de la bugetul de stat: 5.000 lei
5211 = % 9.000
„Disponibil al 751 3.000

bugetului local”
„Venituri din vânzări de
bunuri şi servicii”
82
7512
„Venituri din taxe 1.000

administrative, eliberări de
permise”
7722
„Subvenţii de la alte
bugete”
5.000
Contul 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale”
Din impozitul pe venit, încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi

administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în
care s-a încasat acest impozit, o cotă de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi
municipiilor, pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, 10% la
bugetul propriu al judeţului şi 17% într-un cont distinct, deschis pe seama consiliului
judeţean, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţului.
În acest scop, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti

utilizează contul 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale” pentru evidenţierea încasărilor şi plăţilor efectuate.
Contul 523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetelor locale” este un cont de activ. Se debitează cu încasările de cote
defalcate din impozitul pe venit, potrivit prevederilor legale, şi se creditează cu virările
efectuate din contul de disponibil alocate comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului,
pentru echilibrarea bugetelor locale.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile din cote defalcate aflate în contul

deschis la trezoreria statului.
Relaţiile de corespondenţă a contului se prezintă astfel:
523 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
D echilibrarea bugetelor locale” C
83
440 - sumele încasate 440 - cu sumele virate
în contul de consiliilor locale din
„Cote defalcate din disponibil de „Cote contul de disponibil
impozitul pe venit consiliile judeţene defalcate din
pentru echilibrarea şi datorate impozitul pe reprezentând cote
consiliilor locale venit pentru
bugetelor locale” echilibrarea defalcate din impozitul
- sumele încasate pe venit
791 bugetelor
în contul de
disponibil locale”
„Cote defalcate
reprezentând cotele
defalcate reţinute la
dispoziţia consiliilor
judeţene”
Exemplu
Se înregistrează de către consiliul judeţean suma de 500 lei, reprezentând cote

defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale şi, respectiv, se
virează consiliului local în cauză.
523 = 440 500
„Disponibil din cote „Cote defalcate din

defalcate din impozitul pe venit
impozitul pe venit pentru echilibrarea
pentru echilibrarea bugetelor locale”
bugetelor locale”
- virarea sumei:
440 = 523 500
„Cote defalcate din „Disponibil din cote

impozitul pe venit defalcate din impozitul pe
pentru echilibrarea venit pentru echilibrarea
bugetelor locale” bugetelor locale”
şi, concomitent, primirea sumei de unitatea administrativ-teritorială:
521 = 730 500
„Disponibil al „Impozit pe venit,

bugetului local” profit şi câştig din
capital de la persoane
84
juridice”
Contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei” este folosit
de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru reflectarea veniturilor
bugetului local al Primăriei municipiului Bucureşti şi a sumelor virate bugetului local al
Primăriei municipiului Bucureşti.
Contul 524 „Disponibil din venituri încasate pentru bugetul capitalei” este de
activ. Se debitează cu sumele încasate de sectoarele municipiului Bucureşti şi se
creditează cu sumele virate de consiliile locale ale sectoarelor, municipiului Bucureşti în
contul bugetului local al Primăriei municipiului Bucureşti. Soldul debitor reprezintă
veniturile încasate şi nevirate bugetului local al Primăriei municipiului Bucureşti. La
sfârşitul exerciţiului financiar, contul nu prezintă sold.
Relaţia de corespondenţă se realizează prin intermediul contului 441 „Sume

încasate pentru bugetul capitalei” cu funcţie contabilă de pasiv.
Exemplu
Consiliul local „X” încasează venituri din valorificarea unor bunuri în sumă de
30.000 lei:
- înregistrarea încasării sumei:
524 = 441 30.000
„Disponibil din venituri „Sume încasate pentru

încasate pentru bugetul capitalei”
bugetul capitalei”
- virarea sumei la bugetul Primăriei municipiului Bucureşti:
441 = 524 30.000
„Sume încasate pentru „Disponibil din venituri

bugetul capitalei” încasate pentru
bugetul capitalei”
În contabilitatea Primăriei municipiului Bucureşti se înregistrează ca un venit:
521 = 751 30.000
„Disponibil al „Venituri din vânzări de

bugetului local” bunuri şi servicii”
Contul 525 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat” este folosit de
85
Casele de pensii judeţene pentru reflectarea disponibilităţilor bugetului asigurărilor
sociale de stat, provenite din venituri încasate potrivit legii, aflate în conturile deschise la
unităţile trezoreriei statului.
Contul 525 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat” este un cont

bifuncţional. Se debitează cu încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat
pe structura clasificaţiei bugetare conform prevederilor legale şi se creditează cu sumele
plătite sau restituite din bugetul asigurărilor sociale. Soldul debitor semnifică
disponibilităţile bugetului asigurărilor sociale de stat aflate la trezoreria statului, din care
trebuie să se restituie subvenţiile primite de la bugetul de stat, să se acopere deficitul
bugetului asigurărilor sociale de stat(din contul general al trezoreriei statului) şi pentru
constituirea fondului de rezervă potrivit legii. Soldul creditor reprezintă sumele aferente
finanţării bugetului asigurărilor sociale de stat din contul general al trezoreriei statului.
Contul 5251 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat” se debitează

prin creditarea conturilor:
5251 = %
„Disponibil al
bugetului 4653 - sume încasate pe baza
asigurărilor „Creanţe ale bugetului titlurilor de creanţe pe
sociale de stat” asigurărilor sociale de structura clasificaţiei
stat” bugetare
4673 - sume încasate ce

urmează a se restitui
„Creditori ai bugetului contribuabilului
asigurărilor sociale de
stat”
7469 - sume încasate potrivit

legii
„Alte contribuţii ale altor
persoane pentru asigurări
sociale”

contribuţii pentru bilete
„Venituri din prestări de de tratament şi odihnă
servicii şi alte activităţi”

reprezentând dobânzi
„Venituri din dobânzi” aferente disponibilităţilor
băneşti
- 7722 - sume provenite din

subvenţii conform legii
„Subvenţii de la alte
bugete”
86
Contul 5251 „Disponibil al bugetului asigurărilor sociale de stat” se creditează
prin debitarea conturilor:
% = 5251 - cu sume restituite,

plătite altor bugete etc.
4673 „Disponibil al bugetului
asigurărilor sociale de
„Creditori ai stat”
bugetului asigu-
rărilor sociale”
7703 - închiderea contului de

finanţare, la finele
„Finanţarea de perioadei, cu sumele
la bugetul aflate în contul de
asigurărilor disponibil
sociale de stat”
5252 - sume transferate

reprezentând rezultatul
„Rezultatul exe- execuţiei curente, la
cuţiei bugetare sfârşitul perioadei
din anul curent”
Exemplu
1. Casa de pensii judeţeană „X” încasează contribuţiile (veniturile) la bugetul
asigurărilor sociale de stat în sumă de 70.000 lei şi subvenţii de 2.000 lei.
- înregistrarea încasării sumei de 70.000 lei;
5251 = 4653 70.000
„Disponibil al bugetului „Creanţe ale

asigurărilor sociale de bugetului
stat” asigurărilor sociale
de stat”
- înregistrarea subvenţiei primite:
5251 = 772 2.000
„Disponibil al bugetului „Venituri din

asigurărilor sociale de subvenţii”
stat”
87
2. Suma de 1.000 lei s-a încasat eronat şi se dispune restituirea din oficiu
contribuabilului:
- restituirea sumei:
4673 = 5251 1.000
„Creditori ai bugetului „Disponibil al

stat” asigurărilor sociale
de stat”
Reţinem că: înaintea acestei formule contabile au fost înregistrările:
- sumei eronate:
5251 = 4653 1.000
„Disponibil al „Creanţe ale

bugetului asigurărilor bugetului
sociale de stat” asigurărilor sociale
de stat”
- a obligaţiei de a plăti:
4653 = 4673 1.000
„Creanţe ale bugetului „Creditori ai

stat” asigurărilor
sociale”
3. La sfârşitul exerciţiului, casa judeţeană „x” după închiderea conturilor de

venituri şi cheltuieli, transferă rezultatul execuţiei curente-excedent de 200 lei.
5252 = 5251 200
„Rezultatul execuţiei „Disponibil al

bugetare din anul bugetului
curent” asigurărilor sociale
de stat”
În cazul deficitului, transferarea rezultatului execuţiei curente se

înregistrează prin formula contabilă:
7703 = 5252
„Finanţarea din „Rezultatul

bugetul asigurărilor execuţiei bugetare
sociale de stat” din anul curent”
88
La finele exerciţiului financiar, casele de pensii judeţene, Casa Naţională de
Pensii şi alte Drepturi de Asigurări sociale foloseşte contul 5253 „Rezultatul execuţiei
bugetare din anii precedenţi”, care preia în debit excedentul transferat de Casele
judeţene de pensii, iar în credit deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Soldul
debitor reprezintă excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi,
iar soldul creditor deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi.
Schematic, situaţia în conturi se prezintă astfel:
- preluarea excedentului:
5252 „Rezultatul execuţiei 5253 „Rezultatul execuţiei bugetare

D bugetare din anul curent” C Ddin anii precedenţi”C
Excedent Transfer Transfer

Excedent
Sold debitor
- preluarea deficitului
5252 „Rezultatul execuţiei 5253 „Rezultatul execuţiei bugetare

D bugetare din anul curent” C Ddin anii precedenţi”C
Transfer Deficit Transfer

Deficit
Sold creditor
7.10. O categorie distinctă de disponibilităţi o reprezintă şi cele din

Contabilitatea fonduri cu destinaţie specială, potrivit reglementărilor în vigoare.
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor se realizează cu ajutorul conturilor din
disponibilităţil grupa 55 „Disponibil din fonduri cu destinaţie specială”. Aceste conturi sunt de activ şi,
or din fonduri ca atare, se debitează cu sumele încasate pentru constituirea fondurilor cu destinaţie
cu destinaţie specială şi se creditează cu plăţile pentru acţiunile respective, în concordanţă cu
prevederile legale. Soldul este debitor şi reprezintă mijloacele băneşti existente în contul
89
specială de disponibil respectiv.
Exemplu
1. Instituţia publică „X” primeşte o sponsorizare în sumă de 2.000 lei pentru

achiziţionarea unor materiale de natura obiectelor de inventar.
- primirea sumei:
550 = 776 2.000
„Disponibil din fonduri „Fonduri cu

cu destinaţie specială” destinaţie
specială”
- recepţia materialelor:
303 = 401 2.000
„Materiale de natura „Furnizori”

obiectelor de inventar”
- plata furnizorului:
401 = 550 2.000
„Furnizori” „Disponibil din fonduri

cu destinaţie specială”
2. Pentru acoperirea efectelor inundaţiilor, instituţia publică „X” primeşte alocaţii

de la buget în sumă de 3.000 lei. Se încep lucrările şi se acordă un avans de 1.000 lei
furnizorului.
551 = 773 3.000
„Disponibil din alocaţii „Venituri din alocaţii

bugetare” bugetare cu destinaţie
specială”
- acordarea avansului de 1.000 lei furnizorului:
409 = 550 1.000
„Furnizori-debitori” „Disponibil din

alocaţii bugetare”
Pentru evidenţierea unor operaţiuni speciale de natura organizării de licitaţie, de

păstrare a unor drepturi băneşti etc, instituţiile publice folosesc contul 552 „Disponibil
pentru sume de mandat şi sume de depozit”.
90
Exemplu
La instituţia publică „X”, bursele neridicate ale elevilor, în sumă de 1.700 lei, se
virează la sfârşitul anului la sume în depozit.
- depunerea numerarului:
581 = 5311 1.700
„Disponibil din sume „Casa în lei”

de mandat”
552 = 581 1.700
„Disponibil din sume „Viramente

de mandat şi sume în interne”
depozit”
- în prealabil s-a făcut înregistrarea drepturilor neridicate de bursieri:
429 = 426 1.700
„Bursieri şi „Drepturi de
doctoranzi” personal
neridicate”
În anul următor se înregistrează plata sumei:
426 = 552 1.700
„Drepturi de personal „Disponibil pentru

neridicate” sume de mandat şi
sume de depozit”
Contabilizarea sumelor provenite din taxele speciale, aprobate de consiliile

locale, judeţene şi de Consiliul general al Municipiului Bucureşti se realizează cu ajutorul
Contului 553 „Disponibil din taxe speciale”.
Resursele băneşti provenite din taxele speciale se folosesc pentru acoperirea

lucrărilor aferente (de exemplu, taxa de intrare în Staţiunea Mamaia).
Se înregistrează încasarea taxei asupra mijloacelor de transport – 1.000 lei în

numerar. Lucrările de modernizare a drumurilor de interes local executate de o
întreprindere specializată, potrivit facturii, sunt evaluate la 900 lei.
- încasarea sumei:
531 = 7512 1.000
„Casa” „Venituri din taxe

administrative,
eliberări permise”
91
- depunerea sumei în contul de disponibil:
553 = 581 1.000
„Disponibil din taxe „Viramente

speciale” interne”
581 = 531 1.000
„Viramente interne” „Casa”
- plata facturii furnizorului de lucrări:
401 = 553 1.000
„Furnizori” „Disponibil din

taxe speciale”
Contului 557 „Disponibil din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată

a statului” este utilizat pentru evidentierea sumelor incasate din valorificarea unor bunuri
bunuri intrate în proprietatea privată a statului.
Fiind cont de activ, se debitează cu sumele încasate din valorificarea bunurilor

intrate în proprietatea privată a statului, potrivit legii, şi se creditează cu plăţile efectuate
pentru acoperirea cheltuielilor cu valorificarea bunurilor respective, precum şi cu sumele
vărsate în contul bugetului de stat. Soldul este debitor şi reprezintă disponibilităţile
existente la un moment dat.
92
7.11. Contabilitatea Instituţiile publice pot desfăşura şi activităţi finanţate integral sau parţial
operaţiunilor de
încasări şi plăţi din din venituri proprii. Asemenea activităţi se întâlnesc la instituţiile de spectacole,
venituri proprii muzee, cantinele de elevi şi studenţi, instituţiile de cercetări, etc.
Sumele încasate din veniturile proprii se înregistrează în
conturile din grupa 56 „Disponibil al instituţiilor publice şi activităţilor
finanţate integral sau parţial din venituri proprii”.
Contul 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral
din venituri proprii” este un cont de activ. Se debitează cu sumele
încasate din venituri proprii şi se creditează cu plăţile efectuate. Soldul
este debitor şi reprezintă disponibilităţile existente în cont.
Evidenţa analitică a încasărilor şi plăţilor se ţine pe articole şi
aliniate în cadrul fiecărui capitol şi subcapitol.
Exemplu
Instituţia publică „X” (de cercetare) valorifică produsele obţinute la

preţul de vânzare 1.400 lei şi încasează suma. În vederea
achiziţionării unui program informatic, instituţia contractează un
împrumut pe termen scurt de 500 lei cu o dobândă de 50 lei. Cumpără
programul informatic, potrivit facturii, la valoarea de 1.600 lei. La
scadenţă rambursează împrumutul şi plăteşte dobânda.
- înregistrarea livrării produselor:
411 = 701 1.400
„Clienţi” „Venituri din vânzarea

produselor finite”
- încasarea sumei:
560 = 411 1.400
„Disponibil al „Clienţi”
instituţiilor publice
finanţate integral din
venituri proprii”
- înregistrarea împrumutului pe termen scurt:
560 = 5195
„Disponibil al „Împrumuturi primite din

instituţiilor publice bugetul local pentru
finanţate integral din înfiinţarea unor instituţii
venituri proprii” sau activităţi finanţate din
venituri proprii”
93
- recepţionarea programului informatic:
2081 = 404 1.600
„Programe „Furnizori de active fixe”

informatice”
- achitarea datoriei faţă de furnizori:
404 = 560
„Furnizori de active „Disponibil al instituţiilor

fixe” publice finanţate integral
din venituri proprii”
- înregistrarea dobânzii aferente împrumutului primit:
666 = 5186
„Cheltuieli privind „Dobânzi de plătit”

dobânzile”
- rambursarea împrumutului pe termen scurt şi a dobânzilor:
% = 560 550
5195 „Disponibil al 500

instituţiei publice
„Împrumuturi primite din finanţate din venituri
bugetele locale pentru proprii”
înfiinţarea unor instituţii sau
activităţi finanţate din venituri
proprii”
5186
„Dobânzi de plătit”
50
Notă: Instituţia publică înregistrează şi scăderea din gestiune a produselor finite.
94
În anumite situaţii, instituţiile publice finanţate din venituri proprii beneficiază de
subvenţii în completarea acestora. Astfel, încasările şi plăţile efectuate de aceste entităţi
se realizează cu ajutorul contului 561 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate din
venituri proprii şi subvenţii”. Este un cont de activ care se debitează cu încasările
provenite din venituri proprii şi subvenţii, respectiv se creditează cu plăţile efectuate.
Soldul debitor reprezintă disponibilităţile băneşti existente la un moment dat. Evidenţa
analitică a încasărilor şi plăţilor este organizată pe articole şi aliniate în cadrul fiecărui
capitol şi subcapitol.
Contul 561 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi

subvenţii” are legături de corespondenţă ca şi contul 560 „Disponibil al instituţiilor
finanţate din venituri proprii”, cu precizarea că se debitează şi cu subvenţiile primite.
Formula contabilă este de forma:
561 = 772
„Disponibil al instituţiilor „Venituri din

publice finanţate din venituri subvenţii”
proprii şi subvenţii”
Contul 562 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii” ţine

evidenţa sumelor încasate din venituri proprii, potrivit reglementărilor legale în
vigoare. Contabilitatea analitică a încasărilor şi plăţilor se ţine pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare.
Contul 562 „Disponibil al activităţilor finanţate din venituri proprii” este un cont
de activ. În debitul contului se înregistrează încasările reprezentând venituri proprii, iar
în credit plăţile efectuate. Soldul debitor reprezintă disponibilul existent în cont.
95
7.12. Contabilitatea Înregistrarea constituirii ajustărilor pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi
ajustărilor pentru
pierderea de valoare a răscumpărate reprezintă o cheltuială financiară, iar anularea sau diminuarea ajustărilor,
conturilor de deja constituite, reprezintă un venit financiar.
trezorerie
Evidenţa ajustărilor pentru deprecierea obligaţiunilor emise şi

răscumpărate se realizează cu ajutorul contului 595 „Ajustări pentru
pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate”. Este
cont de pasiv, rectificativ al valorii obligaţiunilor emise şi
răscumpărate. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de obligaţiuni
emise şi răscumpărate, supuse ajustării.
Se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea ajustărilor pentru
pierderea de valoare aferentă obligaţiunilor emise şi răscumpărate şi se debitează cu sumele
reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea acestora. Soldul
creditor reflectă ajustările constituite pentru deprecierile existente la sfârşitul perioadei.
Exemplu
Se constituie ajustări pentru pierderea de valoare la sfârşitul exerciţiului

financiar pe baza procesului verbal de inventariere, în sumă de 50 lei:
686 = 595 50
„Cheltuieli financiare privind „Ajustări pentru

amortizările, provizioanele şi pierderea de valoare a
ajustările pentru pierderea de obligaţiunilor emise şi
valoare” răscumpărate”
În exerciţiul financiar N-1 se anulează valoarea ajustării, deoarece a rămas fără obiect:
595 = 786 50
„Ajustări pentru „Venituri financiare din

pierderea de valoare a ajustări pentru
obligaţiunilor emise şi pierderea de valoare”
răscumpărate”
96

Contablitate Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contablitate Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 6

CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

6.1. În plan contabil, interacţiunea instituţiei publice cu mediul economico-social îmbracă

- emiterea efectului pentru diferenţa de achitat: 214.200 lei

facturarea livrării, două zile mai târziu faţă de data recepţiei:

B. Contabilitatea relaţiilor cu clienţii

În categoria decontărilor cu terţii se includ şi creanţele instituţiilor publice faţă de

3. - încasarea prin ordin de plată a facturii :

6. - cursantul Y, în final, este reactivat, în urma acţionării lui în justiţie:

Evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin,

2. - acceptarea de către furnizor a unui bilet la ordin, în valoare de 1.309 lei:

5. - la închiderea exerciţiului se înregistrează diferenţe de curs valutar nefavorabile, aferente datoriilor în

7. - depunerea la bancă, pentru încasare la scadenţă a biletului la ordin:

(1820 – 300,3) x16% = 243,15 lei

421 = 444 243,15

Plata salariilor nete datorate personalului:

426 = 5311 300

Evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor

În debit se înregistreaza plata ajutoarelor, reţinerile din ajutoare şi ajutoarele rămase

Decontările cu salariaţii la încheierea exerciţiului financiar privind cheltuielile şi

Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, care se plătesc de angajator

2. contribuţia la fondul de şomaj:

3. contribuţia la asigurările sociale de sănătate:

5. contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale:

6. contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii:

b) virarea sumelor reprezentând:

2. contribuţiile instituţiei şi a angajaţilor la fondul asigurărilor sociale de

Contribuţiile angajatorilor pentru Conturi la bănci în lei

6. comisionul pentru cărţi de muncă:

În acest ultim caz, se aplică prorata TVA, calculată cu relaţia:

Reamintim că operaţiunile scutite de TVA cu drept de deducere se referă la acele

- cumpărare scutită cu drept de deducere în valoare de 200 lei, TVA 48 lei:

2. plata impozitului pe salarii:

De asemenea, instituţia este obligată să determine valoarea totală a impozitului anual pe

► achitarea obligaţiei fiscale:

În categoria altor datorii şi creanţe cu bugetul statului se cuprind: drepturile de

- încasarea contravalorii copiatorului vândut:

2. Se impută în sarcina unui terţ deteriorarea unor de piese de schimb,

Relaţiile de decontare cu creditorii diverşi se referă la sumele datorate de

2. Încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi:

1. Încasarea veniturilor bugetului prin intermediul băncilor,

4. Sume de compensat sau de restituit contribuabilului:

2. Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de

2. Încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi, şi depunerea în

521 = Viramente interne 581

3. Încasarea veniturilor bugetului local prin intermediul băncilor, trezoreriilor şi a altor

4. Sume de compensat sau de restituit contribuabilului:

5. Compensarea cu obligaţii datorate altor bugete:

525 = Viramente interne 581

4. Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat prin intermediul băncilor,

5. Sume de compensat sau de restituit contribuabilului:

6. Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de obligaţia fiscala, ca

Evidenţa creanţelor bugetului asigurărilor pentru şomaj se realizează cu ajutorul

3. Încasarea veniturilor bugetului prin casierie, inclusiv dobânzi şi penalităţi, şi depunerea în

4 .Încasarea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj prin intermediul băncilor,

6. Compensarea cu obligaţii datorate altor bugete:

8.Restituirea, la cererea debitorului, a sumelor plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, ca

Ministerele şi unităţile administrativ – teritoriale acordă pe termen scurt

1. Acordarea împrumuturilor sub un an:

În cazul împrumuturilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, suita

Contul 472 “Venituri înregistrate în avans” ţine evidenţa veniturilor

Contul 473 “Decontări din operaţiuni în curs de clarificare” ţine evidenţa

473 = 5121 1.220