LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător ştiinţific,

Absolvent,
Contabilitatea creanţelor
necomerciale
(

Capitolul 1. Noţiuni generale privind creanţele necomerciale

2
 Divrsitatea activităţilor întreprinse de fiecare organizaţie determină un ansamblu de
relaţii economice şi juridice cu clienţii, furnizorii, personalul, bugetul statului, bugetul
asigurărilor sociale, în cadrul grupului, cu asociaţii şi creditorii diverşi. Legăturile dintre
entitate şi partenerii săi sunt reflectate in contabilitatea financiară prin intermediul unei clase
distincte în planul de conturi şi anume ,,Conturi de terţi" unde se găsesc atât datoriile
organizaţiei, cât şi creanţele faţă de alte pesoane.

1.1. Delimitări şi structuri privind creanţele necomerciale

Categoria decontărilor cu terţii reflectarea în contabilitatea entităţii economice

delimitează toate creanţele şi datoriile a căror decontare se face pe termen scurt, de până la un
an, incluzând totodată şi operaţiunile de regularizare între exerciţiile financiare.

Datoria este obligaţia contractată faţă de terţ şi care presupune plata unei sume de
bani, livrarea unui bun, prestarea de servicii sau executarea de lucrări în folosul acestuia. În
mod generic, cel care are datorie, poate fi numit debitor.1

Creanţa reprezintă dreptul unei persoane de a pretinde unui terţ plata unei sume de
bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu, sau execuţia unei lucrări. Titularul unei
creanţe este denumit generic creditor.

Astfel spus, debitorul este reprezentat de orice persoană fizică sau juridică care a
beneficiat de o sumă de bani, un bun, o lucrare sau un serviciu dinpartea unei terţe persoane,
numită creditor.

Creanţele reprezintă o categorie distinctă a activelor circulante. Un activ se clasifică ca

activ circulant atunci când2:

 este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul

comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data
bilanţului;

 este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;

 este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare este

restricţionată;

În categoria categoriilor circulante se cuprind:

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmită factura;
b) creanţe;
1
Creţu Carmen ,. Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008
2
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

3
 c) investiţii pe termen scurt;
d) casa şi conturi la bănci.
Creanţele mai pot fi definite şi ca fiind ,,drepturile cuvenite unui titular de patrimoniu,
sub forma unui echivalent valoric, pentru bunurile sau valorile avansate temporar altor
persoane fizice sau juridice"1. Cu alte cuvinte aceste drepturi, cunoscute şi sub denumirea
de ,,valori în curs de decontare", se concretizează în acele valori economice acordate pe o
anumită perioadă de timp de către titularul unei averi patrimoniale unor persoane fizice sau
juridice, în schimbul cărora beneficiarul (clientu) va trebui să ofere un echivalent monetar,
reprezentat de o sumă de bani, o lucrare, un serviciu sau chiar un bun.
Creanţele pot fi grupate având în vedere mai multe criterii, după cum urmează:
1) În funcţie de natura operaţiilor care se generează2:
 creanţe comerciale ce reflectă rezultatul activităţilor specifice domeniului de
activitate al fiecărei entităţi economice (clienţi);
 creanţe financiare ca rezultat al creditelor pe termen scurt acordate partenerilor
de afaceri;
 alte creanţe (creanţe necomerciale) reprezentate de creanţeţe faţă de salariaţi,
faţă de acţionari/asociaţi, faţă de bugetul asigurărilor sociale, faţă de societăţi
în cadrul grupului şi creanţe faţă de debitori diverşi.
2) În funcţie de conţinutul economic:
 creanţe privind bunurile livrate, serviciile prestate şi lucrările executate;
 creanţe privind avansurile acordate furnizorilor;
 creanţe generate de primirea unor efecte comerciale;
 alte creanţe.
3) În funcţie de termenul de transformare în echivalente de numerar:
 creanţe pe termen scurt sau creanţe curente, cu termen de realizare mai de un
an;
 creanţe pe termen lung sau creanţe imobilizate al căror termen de realizare
depăşeşte un an;
4) În raport de modul de prezentare în situaţiile financiare anuale:
 creanţe reflectate în bilanţ;
 creanţe contingente.
În actuala legislaţie contabilă românească, în formatul bilanţului, creanţele sunt

1
Creţu Carmen , Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008
2
Pripoaie Rodica, Finanţele şi gestiunea financiară a firmei, Editura Fundaţiei Academice ,,Danubius" Galaţi,
2008

4
blocate după cum urmează1:
 creanţe comerciale;
 sume de încasat de la entităţile afiliate;
 sume de încasat de la entităţilede la care compania este legată în virtutea
intereselor de participare;
 alte creanţe;
 capital subscris şi nevărsat.
Valorile în curs de decontare pe termen scurt a căror scadenţă este mai mică de un an
se încadrează în categoria activelor circulante, iar cele pe termen lung,care depăşesc un an, fac
parte din imobilizările financiare, tratate separat într  o clasă distinctă, cea a imobilizărilor.
Din momentul primirii lor şi până la ţncasarea efectivă, există un interval de timp, care
justifică atributul de creanţă şi care poate fi uneori generator de dobândă2.
În patrimoniul firmei creanţele reprezintă o valoare virtuală, potenţială, cu un grad de
lichiditate mai redus, motiv pentru care aceastea nu se pot croncretiza niciodată într  un aport
la constituirea capitalului social.
În structura activelor circulante, contabilitatea reflectă mai multe tipuri de creanţe ca
rezultat al interacţiunii unei entităţi economice cu partenerii săi, dintre care avansuri acordate
furnizorilor, clienţi, creanţe asimilate clienţilor, decontările cu asociaţii privind capitalul şi
alte creanţe.
1. Avansurile acordate furnizorilor se concretizează în sume de bani achitate
anticipat, reprezentând contravaloarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor oferite de către
furnizor. Aceste tipuri de creanţe iau naştere fie ca urmare a unor cheltuieli substanţiale (la
care participă şi beneficiarul) generate de executarea contractului de către firma furnizoare, fie
atunci când furnizorul doreşte să se asigure că nu va fi afectat de o eventuală incapacitate de
plată a cumpărătorului. Având în vedere aceste aspecte, se disting:3
 avansurile acordate înaintea începerii executării unei comenzi sau a
contractului
 aconturile acordate după executarea parţială a comenzii sau a contractului.
Acestea din urmă generează pentru plătitorul sumei un drept de creanţă asupra firmei
care a încasat anticipat o parte din contravaloarea aferentă contractului, firma furnizoare
înregistrând astfel o datorie faţă de firma cumpărătoare.
2. Clienţii reflectă drepturile de creanţă dobândite de furnizori asupra cumpărătorilor ca
o urmare a operaţiunilor de vânzare pe credit a bunurilor, prestărilor de servicii şi
1
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
2
. Creţu Carmen , Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008
3
Doiniţa Ariton, “Strategii financiare ale firmei”, Editura Europlus, Galaţi, 2008

5
executărilor de lucrări. Având în vedere forma în care sunt realizate aceste operaţiuni de
vânzare, decontarea dintre cei doi parteneri intervine ulterior. În această categorie a creanţelor
 clienţi intră şi acele creanţe generate de livrările de bunuri, executările de lucrări şi
prestările de servicii pentru care nu s  au întocmit facturi. Pentru conjuncturile în care
creanţele nu se încasează la scadenţă sau în cazul insolvabilităţii partenerilor de afaceri,
contabilitatea evidenţiază într  o structură distinctă clienţi incerţi sau în litigiu.
3. Creanţele asimilate clienţilor se referă la efectele comerciale de primit a căror
utilizare presupune existenţa unor raporturi juridice anterioare între părţi, referitoare la
livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări.1 În conformitate cu principiul
prudenţei furnizorul solicită clientului său semnarea unui efect de comerţ. Printr  un astfel de
demers se urmăreşte creşterea gradului de certitudine în ceea ce priveşte încasarea creanţei de
la client. Pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,
efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se inregistrează într  un cont în afara
bilanţului şi se menţionează în notele explicative.
Atât avansurile acordate furnizorilor, creanţele  clienţi cât şi creanţele asimilate
clienţilor se încadrează după cum se poate observa, în categoria creanţelor comerciale legate
de vânzarea de bunuri, prestarea de servicii propri ciclului de exploatare specific
întreprinderii.
4. Decontările cu acţionariiasociaţii privind capitalul intervin în cadrul relaţiilor pe
care entitatea economică le desfăşoară în permanenţă cu acţionarii sau asociaţii care participă
la formarea capitalului social. Aceste decontări evidenţiază drepturile de creanţă a firmei
asupra acţionarilor sau asociaţilor care au subscris la constituirea sau majorarea capitalului
social, dar care nu au vărsat efectiv aporturile pe care s  au angajat ca le vor depune.
În categoria ,,Alte creanţe" se încadrează o serie de drepturi ale entităţii ce au la bază
diverse relaţii de decontare a personalului angajat, bugetul statului, bugetul asigurărilor
sociale, unităţi în cadrul grupului, debitori diverşi şi alte decontări în cadrul unităţii. În acest
context, se disting creanţe faţă de personal, creanţele faţă de organismele de asigurări de
protecţie socială. Creanţe faţă de bugetul statului, creanţe faţă de alte unităţi din cadrul
grupului, creanţe faţă de debitori diverşi şi creanţe privind decontările în cadrul unităţii.
 Creanţe faţă de personal sunt exprimate de drepturile entităţii care apar pe
parcursul desfăşurării acţiunilor de decontare cu personalul. Contabilitatea decontărilor cu
personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii,
indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de
muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani şi/sau natură datorate de entitate
1
Creţu Carmen , Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008

6
personaluilui pentru munca prestată.1
 Creanţe faţă de organismele de asigurări şi protecţie socială se nasc ca urmare a
relaţiilor entăţii economico – sociale cu organismele de asigurări şi protecţie socială, cu
bugetele administraţiilor locale sau administraţiei centrale. Decontările privind contribuţiile
sociale generează şi o serie de obligaţii materializate în contribuţiile la asigurări sociale, la
asigurările sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutor de şomaj.
 Creanţele faţă de bugetul statului evidenţiază acele drepturi dobândite de unitate
în urma decontărilor cu bugetul de stat, care îşi procură resursele necesare finanţării
operaţiunilor desfăşurate prin perceperea de impozite, taxe şi alte vărsăminte asimilate, care
se manifestă sub forma unor obligaţii fiscale suportate de orice persoană fizică sau juridică. Pe
lângă aceste obligaţii fiscale, decontările cu bugetul de stat mai presupun şi existenţa unor alte
creanţe ale intreprinderii faţă de bugetul de stat.
 Creanţele faţă de alte unităţi din cadrul grupului sunt reprezentate de aceste
drepturi rezultate din relaţiile dintre entităţile economice din cadrul unui grup de societăţi
comerciale. Grupul este un ansamblu de societăţi, fiecare având personalitate juridică proprie,
dar cu un centru unic de decizie, numit lider de grup. Grupul formează o entitate economică
fără personalitate juridică.
 Creanţele faţă de debitori diverşi reprezintă acele drepturi ale unităţii ce sunt
rezultatul interacţiunilor dintre firmă şi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi
furnizorii.
 Creanţele privind decontările în cadrul grupului evidenţiază drepturile unităţii ca
rezultat al relaţiilor de decontare dintre unitate şi subunităţi, cât şi relaţiile dintre subunităţi.
Drepturile entităţii încadrate în ,,Alte creanţe" împreună cu drepturile rezultate din relaţiile de
decontare cu asociaţii formează o categorie distinctă de creanţe, cea a creanţelor
necomerciale, care fac obiectul acestei lucrări .

1.2. Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor

Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor sunt tratate în Standardele Internaţionale de
Contabilitate ce ne oferă o serie de tratamente în ceea ce priveşte contabilizarea creanţelor,
inclusiv bazele de evaluare şi criteriile de recunoaştere a acestora.2
Evaluarea trebuie să fie înţelesă ca fiind procesul prin care se determină valorile la
care creanţele curente vor fi recunoscute în situaţiile financiare .3
După cum rezultă din figura nr.1.1, recunoaşterea creanţelor în situaţiile financiare se
1
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
2
. Creţu Carmen , Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008
3
. Doiniţa Ariton, “Strategii financiare ale firmei”, Editura Europlus, Galaţi, 2008

7
efectuează prin prisma a două criterii menţionate în standarde ce trebuie îndeplinite simultan
şi anume:
 să existe posibilitatea realizării unui beneficiu economic viitor;
 evaluarea creanţelor să se poată efectua în mod credibil
Conform figurii ilustrate, o creanţă este recunoscută în bilanţ în situaţia în care este
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor pentru entitatea economică, respectiv,
valoarea creanţei curente poete fi stabilită într – un mod credibil. Momentul în timp al
recunoaşterii unei creanţe este strict legat de momentul recunoaşterii venitului ce reflectă
creşterea beneficiului economic viitor.

Criterii de recunoaştere a unei creanţe în bilanţ

8
 Este posibilă intrarea de noi resurse (lichidităţi) care aferă noi avantaje

Constatarea unei ieşiri în bilanţ

(acordarea de avans, impozite Are valoare ce
vărsate în plus poate fi
Constatarea evaluată în
unei creanţe în mod credibil
bilanţ Constatarea unui venit în contul de
profit şi pierderi(facturarea de către
terţi a bunurilor şi serviciilor livrate)

Figura nr. 1.1 Criterii de recunoaştere a unei creanţe în bilanţ

Conform Cadrului General de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, veniturile

sunt definite ca fiind majorări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada contabilă sub
formă de creşteri ale activelor sau descreşterii ale datoriilor şi includ atât venituri din
activitatea curentă, cât şi câştiguri. Tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite
tipuri de tranzacţii şi evenimente este prescris în IAS 18 Venituri ale Perioadei Curente.
Potrivit acestui standard venitul din activităţile curente este recunoscut când există
probabilitatea că întreprinderii îi vor revenii în viitor anumite beneficii şi când aceste beneficii
pot fi evaluate cu fidelitate.1
De asemeni IAS 18 identifică ipostazele întreprinderii acestor criterii şi oferă un set de
informaţii privind instrucţiunile practice de aplicare a acestor criterii.
Potrivita cualelor reglementări contabile evaluarea creanţelor poate avea loc în
următoarele patru momente semnificative ale exerciţului financiar2:
 la data intrării în entitate;
 cu ocazia efectuării inventarierii;
 la închiderea exerciţiului financiar;
 la data ieşirii din entitate (numită şi evaluare bilanţieră).
a. La data intrării în entitate creanţele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor
nominală 3, denumită şi valoarea contabilă înscrisă în documentele care atestă apariţia lor.
Evaluarea creanţelor în valută prezintă anumite particularităţi ce presupun înregistrarea în
contabilitate a creanţelor în valută atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării
operaţiunilor, comunicat de Banca Naţională a României, cât şi în valută. Operaţiunile în

1
*** Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. IAS 18 e, Editura
CECCAR, Bucureşti 2008, pag.14.
2
*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
3
***Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011, modificată şi completată, art.14.

9
valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare şi
monedă străină, la data efectuării tranzacţiei.
b. Evaluarea creanţelor cu ocazia efectuării inventarierii se realizează în valoare
actuală. Această valoare mai este cunoscută şi sub denumirea de valoare de inventar şi se
determină ţinându – se cont de valoarea probabilă de încasat, respectiv capacitatea creanţelor
de a se transforma în numerar.
c. La incheierea exerciţului financiar, în concordanţă cu principiul prudenţei,
elementele de activ de natura creanţelor se evaluează şi sunt reflectate în situaţiile financiare
anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest sens se va
compara valoarea contabilă a creanţei cu valoarea de inventar. Diferenţele constatate în minus
între valoarea de inventar şi valoarea contabilă netă a creanţelor se va înregistra în
contabilitate ca o ajustare pentru pierdere de valoare, creanţele rămânând evidenţiate la
valoarea lor de intrare. La fiecare dată a bilanţului, creanţele exprimate în valută trebuie
evaluate şi raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României
valabil la data încheierii exerciţului financiar. Pentru creanţele exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau
nefavorabile, care rezultă din evaluare acestora se înregistrează la veniturile sau cheltuielile
financiare, după caz.2
d. La data ieşirii din entitate ce corespunde momentului încasării, creanţele se
evaluează la nivelul valorii de intrare. Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia
decontării creanţelor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial
pe parcursul perioadei sau faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale
anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar. În cazul în
care creanţa în valută este decontată în cadrul exerciţului financiar în care a aparut, diferenţa
totală de curs valutar va fi recunoscută în acel exerciţiu financiar. În schimb, în situaţia în care
creanţa este decontată intr – o perioadă viitoare exerciţiului financiar, diferenţa de curs valutar
va fi recunoscută în fiecare exerciţiu luându – se în calcul variaţia cursurilor de schimb.
Realizarea evaluării creanţelor presupune şi respectarea principiilor contabile dintre
care cele mai relevante sunt:
Principiul prudenţei impune evitarea unei supraevaluări a creanţelor ce urmează a fi
încasate, precum şi luarea în calcul a tuturor pierderilor de valoare rezultate indiferent dacă
rezultatul exerciţiului financiar este reprezentat de un câştig sau o pierdere. Totodată se evită
transferarea incertitudinilor privind creanţele din exerciţiul curent în perioadele următoare.

*** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
2

10
 Principiul permanenţei metodelor este respectat în măsura în care în evaluarea
creanţelor sunt folosite în mod constant aceleaşi reguli de evaluare, respectiv fiecare
schimbare a unei metode de evaluare este menţionată în notele explicative anexate bilanţului.
În organizarea evidenţei creanţelor trebuie sa se urmărească în permanenţă respectarea
principiului necompensării care interzice compensarea creanţelor cu datoriile faţă de terţ.
Principiul continuităţii porneşte de la premisa că firma îşi va continua activitatea în
viitorul previzibil, fără a intra în stare de lichiditate sau reducere semnificativă a activităţii.
Prin recunoaşterea acestui principiu se desfăşoară şi procesul de evaluare a elementelor
patrimoniale, inclusiv a creanţelor.

Capitolul 2. Prezentarea S.C. Olimpic S.R.L. Vaslui

S.C. Olimpic S.R.L. Vaslui este o persoană juridică română ce s  a constituit sub
forma juridică de societate comercială cu răspundere limitată şi durată de funcţionare

11
nelimitată, având sediul social în Vaslui, str. Republicii, nr. 100, judeţul Vaslui.Societatea
prezintă încă două sedii secundare tot în Vaslui, str. Costache Negri, nr. 5, respectiv str. 1
decembrie, nr. 60.

2.1 Scurt istoric

Societatea comercială Olimpic S.R.L. s  a înfiinţat prin Statut nr. 835 din data
25.05.1997 autentificat la Registrul Comerţului din Vaslui. Principalul obiect de activitate îl
reprezintă comercializarea mărfurilor şi se concretizează în comerţul cu ridicată, respectiv
comerţul cu amănuntul al produselor alimentare şi nealimentare. Firma studiată realizează atât
activităţi principale, cât şi activităţi secundare.

Activităţile principale desfăşurate de societatea comercială sunt reprezentate de

comerţul cu ridicată, respectiv comerţul cu amănuntul cu vânzare predominată de produse
alimentare reprezentând produse de patiserie, fructe şi legume, produse din carne şi lactate,
băuturi răcoritoare şi băuturi alcoolice, produse din tutun şi alte produse alimentare.

Activităţi secundare specifice firmei constau în comercializarea produselor

nealimentare precum produse cosmetice, produse textile, materiale de construcţii, adezivi şi
alte produse similare.

În toate cele trei sedii ale ale societăţii se desfăşoară activităţi precum recepţia,
pastrarea limitată, prezentarea şi vânzarea separată atât de produse alimentare, cât şi de
produse nealimentare.

Societatea prezintă un capital de 200 lei divizat în 20 de părţi sociale, cu o valoare

nominală de 10 lei/parte socială. Capitalul este deţinut de doi asociaţi, fiecare participând cu
un aport de 50%, reprezentând 10 părţi sociale, cu o valoare nominală de 10 lei/parte socială.
Fiecare asociat participă la profit şi pierdere tot în proporţie de 50%, iar beneficiile cuvenite
se împart între cei doi asociaţi în cote proporţionale cu participarea acestora la formarea
capitalului social.

2.2 Structura organizatorică şi funcţională

Realizarea activităţilor specifice entităţii economice, în variatele ei ipostaze fie economice,

fie tehnice sau sociale, se suprapune perfect cu exercitarea funcţiilor sale şi presupune

12
conceperea şi crearea unei structuri organizatorice benefice atingerii obiectivelor propuse. În
acest sens, structura funcţională este cea care grupează totalitatea posturilor, departamentelor
funcţionale şi relaţiilor organizatorice, satisfăcând astfel cerinţele economice, tehnice şi de
personal indispensabile proceselor proprii activităţii de ansamblu a firmei.
Structură organizatorică şi funcţională , în care este ilustrată organigrama societăţii
comerciale supuse studiului.
Structura organizaţiei este influenţată de dimensiune, apreciată prin prisma numărului de
angajaţi. În prezent firma dispune de un număr de 32 angajaţi ce îşi îndeplinesc sarcinile de
serviciu conform atribuţiilor şi responsabilităţilor din fişele de post corespunzătoare fiecărei
funcţii din departamentele organizaţiei.
După cum se poate observa din organigramă, S.C.Olimpic S.R.L. are în componenţa sa un
număr de 8 birouri, fiecare îndeplinind o funcţie specifică. În ansambu, pentru desfăşurarea
activităţii, societatea comercială este condusă de către un Administrator care coordonează
întreaga activitate şi care are în subordine un Director comercial împreună cu reprezentaţii
celorlalte birouri.
În cadrul organizaţiei studiate se regăsesc trei funcţii de bază respectiv: funcţia financiar-
contabilă, comercială şi resurse umane.
Funcţia financiar-contabilă a întreprinderii asigură organizarea contabilităţii, urmărirea
evoluţiei firmei prin calculul indicatorilor economico-financiari, urmărirea fluxului de
încasări şi plăţi, întocmirea declaraţiilor către stat, întocmirea documentelor de sinteză etc.
Obiectivele acestei funcţii constau în utilizarea eficientă a resurselor financiare ale firmei şi
asigurarea capacităţii de plată a firmei. Această funcţie este realizată în cadrul
compartimentului Financiar-contabilitate a cărui organizare şi conducere va fi prezentată în
unul din subcapitolele ce urmează.
Funcţia comercială se regăseşte în activităţile legate de operaţiunile de aprovizionare şi
desfacere specifice realizate pentru îndeplinirea obiectului de activitate al unităţii. Această
funcţie este realizată de birourile: Aprovizionare, Desfacere şi Marketing şi are ca obiective:
asigurarea continuităţii în achiziţiile de bunuri, servicii, lucrări şi stabilirea unor bune relaţii
cu partenerii (clienţi, furnizori).
Funcţia de personal asigură necesarul de personal, recrutarea şi selecţia personalului, cu
respectarea legislaţiei în vigoare. Această funcţie este realizată de către biroul Resurse umane
şi ca obiective, pot fi enumerate: crearea unor condiţii optime de muncă pentru toţi salariaţii,
asigurarea unui nivel superior de pregătire a personalului prin cursuri de instruire şi stimularea
forţei de muncă prin sistemul de salarizare şi cointeresare.
Departamentul IT asigură aplicaţiile informatice de evidenţă contabilă, precum şi

13
întreţinerea acestora şi a echipamentelor corespunzătoare sistemului informatic existent.
Oficiul juridic are rolul a de a asigura legalitatea asupra tranzacţiilor economice
desfăşurate în cadrul unităţii, apărarea drepturilor firmei în caz de litigii, asigurarea fondului
legislativ pe baza căruia se poate desfăşura activitatea întreprinderi.

14
 ADMINISTRATOR

DIRECTOR COMERCIAL

FUNCŢIA FINANCIAR CONTABILĂ

FUNCŢIA COMERCIALĂ
FUNCŢIA DE PERSONAL

RESURSE UMANE
APROVIZIONARE
DESFACERE

MARKETING
SER.
OFICIUL ADMIN
JURIDIC
DEPARTAMENT
IT

ORGANIGRAMA S.C. Olimpic S.R.L. Vaslui

 Serviciul administrativ are ca obiect desfăşurarea activităţilor privind relaţiile cu
publicul, precum şi îndeplinirea atribuţiilor privind paza şi securitatea unităţii.

2.3. Organizarea compartimentului financiar-contabil

În conformitatea cu normele legislative în vigoare fiecare entitate economică are

obligaţia de a organiza şi conduce contabilitate proprie, iar răspunderea pentru organizarea şi
conducerea contabilităţii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane
care are obligaţia gestionării unităţii respective. 1 Compartimentul financiar  contabil al S.C.
Olimpic S.R.L. este reprezentat de un contabil  şef care, împreună cu cei din subordinea sa,
contabilizează operaţiunile economico  financiare specifice firmei conform normelor în
vigoare Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011, modificată şi completată.

Lucrările de contabilitate sunt executate de către o persoană fizică ce are calitatea de

contabil autorizat, pe baza unui contract de prestări servicii. Aceasta are în subordine alţi doi
funcţionari de contabilitate primară cu studii economice medii şi superioare şi coordonează,
îndrumă, controlează şi răspunde de întreaga activitate financiar  contabilă la nivelu unităţii.

Un aspect deosebit de important în ceea ce priveşte organizarea comportamentului

finaciar  contabil este reprezentat de stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor persoanelor
responsabile de executarea lucrărilor contabile, deoarece astfel este delimitată funcţia finaciar
 contabilă a întreprinderii. Astfel, acest compartiment al societăţii realizează o serie de
activităţi, după cum urmează.

 activităţi de contabilitate generală (denumită şi contabilitatea financiară) ce au ca

scop furnizarea de informaţii necesare în raporturile cu partenerii de afaceri precum,
furnizori, clienţi, bănci etc
 activităţi finaciare prin care se urmăresc resursele financiare ale întreprinderii şi
fluxurile de încasări şi plăţi, se determină drepturile salariale ale angajaţilor şi se
asigură recuperarea creanţelor unităţii rezultate din relaţiile cu clienţii şi alţi parteneri
 activităţi de control prin care se asigură atât controlul valorilor băneşti, controlul
valorilor materiale, cât şi controlul tuturor operaţiunilor efectuate de societatea
comercială.
Trebuie precizat faptul că, la nivelul S.C. Olimpic S.R.L., contabilitatea este
organizată pe mai multe gestiuni, în mod centralizat, întocmirea lucrărilor financiar 
1
*** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011, modificată şi completată

16
contabile realizându  se într  un compartiment unic, la sediul social al unităţii. Realizarea
evidenţei contabile la nivelul întregii societăţi comerciale se realizează cu ajutorul unui sistem
informatic, care asigură prelucrarea automată a datelor cu respectarea concomitentă a
prevederilor legale.
S.C. Olimpin S.R.L. îşi organizează contabilitatea în limba română şi în moneda
naţională, respectând toate regulile impuse prin lege ce ţin de înregistrarea operaţiunilor
economico  financiare, întocmirea documentelor, registrelor şi situaţiilor financiare
obligatorii. Înregistrările în contabilitate se fac cronologic pe bază de documente justificative,
prin respectarea succesiunii acestora, după data de întocmire sau de intrare în unitate şi
sistematic, în conturi sintetice şi analitice. Contabilitatea analitică se ţine cu ajutorul
formularelor comune precum fişa de cont pentru operaţiuni diverse, fişa de cont analitic
pentru valori materiale sau cu ajutorul formularelor specifice folosite în acest scop.
Contabilul  şef supraveghează în permanenţă atât respectarea condiţiilor de formă şi
de fond, cât şi asigurarea cadrului legal de întocmire a principalelor registre precum Registru
Jurnal, Registru  Inventar, şi Cartea mare. Pentru verificarea înregistrării corecte în
contabilitate a operaţiunilor efectuate şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică
şi cea analitică se întocmeşte Balanţa de verificare, ca principal instrument în baza căruia se
vor realiza raportările contabile stabilite prin acte normative. Periodic este realizată
inventarierea patrimoniului, în urma căreia sunt înregistrate în contabilitate diferenţele
constatate.
La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie, sunt întocmite situaţiile financiare anuale obligatorii, respectiv Bilanţul şi Contul
de profit şi pierdere, la care se adaugă Notele explicative la Situaţiile financiare anuale ce
conţin informaţii relevante pentru interesele utilizatorilor privind performanţele şi poziţia
financiară a firmei.

2.4 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari

Ca orice firmă ce doreşte să supraveţuiască pe o piaţă concurenţială, societatea

comercială analizată manifestă o preocupare permanentă pentru performanţă ,,Transpus în
mediul de afaceri termenul de performanţă este interpretat ca un «succes». Acest «succes»
poate fi cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori (..) şi este expresia gestiunii
activităţii întreprinderii”.
În vederea reflectării performanţei activităţii realizate de S.C. Olimpic S.R.L., în
continuare, se va efectua o analiză a principalilor indicatori reflectaţi în NOTA 9. Exemple de

17
calcul şi analiză a principalilor indicatori economico  financiari ( Tabelul nr. 2.1).

Tabel nr. 2.1. Evoluţia principalilor indicatori economico finanaciari din Nota 9
Nr Indicatori Exerciţii finaniare Abateri (%)
. economico - financiari Anul Anul Anul Anul Anul
crt 2008 2009 2010 2009 2010
.
I. Indicatori de lichiditate - - - - -
1. Rata lichidităţii generale
1,460 1,403 1,454 -3,90 3,46

2 Indicatorul lichidităţii imediate (test

acid) 0,340 0,358 0,275 5,30 -23,18
II. Indicatori de risc - - - - -
1. Indicatorul gradului de îndatorare - - - - -

2. Indicatorul privind acoperirea - - - - -

dobânzilor
III. Indicatori de activitate (de - - - - -
gestiune)
1. Viteza de rotaţie a stocurilor
10,790 7,496 5,884 -30,53 -21,51
2. Durata de rotaţie a stocului
35,858 48,691 61,864 35,79 27,05
3. Termenul de recuperare al creanţelor
3,408 2,960 5,505 -13,15 85,98
4. Termenul de plată a datoriilor către
furnizori 8,520 6,606 10,099 -22,46 52,88
5. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
149,077 80,840 141,917 -45,77 75,55
6. Viteza de rotaţie a activelor totale
7,760 23,107 21,895 197,77 -4,83
IV. Indicatori de profitabiliate - - - - -
1. Rentabilitatea capitalului angajat
0,595 0,170 0,259 -71,43 52,35
2. Marja brută din vânzări
2,300 0,890 1,820 -61,30 104,49

Pe baza datelor constatate în tabelul anterior, se pot face următoarele interpretări:

Rata lichidităţii generale, calculată ca raport între activele curente şi datoriile curente
exprimă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. În anul 2009, se observă o
tendinţă descrescătoare a acestei rate , care scade într-o proporţie de 3,9%, comparativ cu anul
2010 care înregistrează o creştere a ratei lichidităţii generale cu 3,46% faţă de exerciţiul
financiar precedent.

18
 Această tendinţă crescătoare se poate explica printr  o creştere a activelor circulante,
respectiv o diminuare a datoriilor curente. Analizând şi informaţiile oferite de situaţiile
financiare, se constată însă că această lichiditate este una potenţială, întrucât creşterea
activelor circulante este un efect al creşterii creanţelor comerciale şi nu a activelor de
trezorerie.
Indicatorul lichidităţii imediate mai este numit indicatorul test acid, se calculează
prin raportarea diferenţei dintre activele curente şi stocuri la datorii. Dacă în 2009 se
înregistrează o creştere faţă de perioada anterioară cu 5,3%, în anul 2010 acesta scade într  o
proporţie de 23,18%, prin diminuarea capacităţii activelor disponibile de a finanţa datoriile
curentre.
Viteza de rotaţie a stocurilor arată de câte ori este rulat stocul în cursul exerciţiului
şi se calculează prin raportarea costurilor vânzărilor la stocul mediu. Indicatorul prezintă o
evoluţie descrescătoare atât în 2009 (scade cu 30,53% faţă de anul 2008), cât şi în anul 2010
când înregistrează o scădere cu 21,51%.
Acest trend descrescător al vitezei de rotaţie a stocurilor reflectă o creştere a duratei de
rotaţie a stocului în care stocurile se transformă din forma lor materială în formă bănească cu
35,79% mai rapid în anul 2009, respectiv cu 27,05% în 2010.
Termenul de recuperare al creanţelor exprimă numărul de zile până la data la care
debitorii îşi achită datoriile faţă de entitate şi cu cât acest indicator este mai ridicat cu atât
creanţele sunt mai greu de încasat. Întreprinderea înregistrează în anul 2009 o scădere cu
13,15% faţă de anul precedent, concomitent cu o diminuare în proporţie de 22,46% şi a
termenului de plată al datoriilor, termen în care datoriile devin exigibile. Comparativ cu 2008,
în anul 2009 termenul de recuperare al creanţelor creşte cu 52,88% în paralel cu
suplimentarea termenului de achitare a obligaţiilor într  o măsură de 85,98%.
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului
activelor imobilizate şi este dat de raportarea cifrei de afaceri la valoarea activelor
imobilizate. Indicatorul indică o creştere cu 75,55% în exerciţiul financiar 2010, ceea ce
reflectă o sporire a intensităţii utilizării activelor imobilizate, faţă de anul 2009, când se
înregistrează o diminuare cu 45,77% a vitezei de rotaţie a activelor imobilizate.
Marja brută din vânzări prezintă valori foarte mici mai ales în anul 2009, când scade
cu 61,30% faţă de anul precedent, iar exerciţiul financiar aferent anului 2010 evidenţiază o
creştere cu 104,49% a indicatorului. Valorile foarte scăzute sugerează faptul că entitatea
obţine un profit relativ scăzut din pricina costurilor care sunt foarte ridicate.

Capitolul 3. Contabilitatea creanţelor necomerciale

19
 Desfăşurarea oricărei activităţi economice este de neconceput fără ca firma să se
angreneze în mediul economico  social şi să interacţioneze cu gama variată de terţe
persoane. Un factor principal, care nu trebuie ignorat, este reprezentat de intervenţia muncii.
Folosirea forţei de muncă constituie generatorul unor serii de relaţii de decontare cu
personalul angajat, bugetului statului, bugetul asigurărilor sociale şi alte fonduri speciale
înfiinţate la dispoziţia organismelor publice. Pe de altă parte, seccesiunea activităţilor
desfăşurate de către entitatea economică se consolidează şi pe baza unor relaţii stabilite cu
asociaţii, debitorii deverşi, în cadrul unităţii şi în cadrul grupului.

3.1 Obiectivele contabilităţii creanţelor necomerciale

În vederea realizării obiectului de activitate al întreprinderii şi efectuării operaţiunilor

de control cu un grad ridicat de eficienţă, contabilitatea creanţelor comerciale urmăreşte o
serie de obiective şi anume

 cunoaşterea în orice moment a nuivelului valoric al creanţelor rezultate ca urmare a

relaţiilor de decontare cu asociaţii, cu personalul angajat, cu bugetul statului, cu
bugetul asigurărilor sociale şi cu debitori diverşi
 urmărirea scadenţelor aferente creanţelor necomerciale şi asigurarea încasării la
timp a acestora de la terţi
 cunoaşterea permanentă a tuturor creanţelor faţă de asociaţii şi supravegherea
decontărilor în termen a acestora
 evidenţa creanţelor rezultate din relaţiile de decontare cu unităţile în cadrul
grupului şi urmărirea continuă a încasării acestora
 monitorizarea creanţelor faţă de subunităţile din cadrul unităţii ce provin din
operaţiunile desfăşurate cu acestea
 clarificarea fidelă a deprecierilor sau a creanţelor de valoare constante asupra
creanţelor necomerciale
 consemnarea în documente specifice a operaţiilor privind crearea drepturilor de
creanţă şi stingerea acestora, precum şi asigurarea informaţiilor necesare întocmirii
documentelor de sinteză şi raportare contabilă.

20
 3.2 Sistemul purtătorilor primari de informaţii privind creanţele

necomerciale

Ştiinţă pozitivă, contabilitatea există şi evoluează mereu în căutarea

adevărului.Obiectivul de performanţă al contabilităţii, obţinerea imaginii fidele, are la bază,
printre altele şi procedeul documentării.
Potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011, modificată şi
completată. orice operaţiune se consemnează în momentul efectuării ei într  un act înscris
care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind astfel cantitatea dedocument
justificativ.1
Referitor la creanţe, contabilizarea acestora implică obligatoriu existenţa unor
documente care să ateste existenţa creanţelor necomerciale şi care să stea la baza înregistrării
lor în contabilitate. Astfel se pot distinge o serie de documente ce consemnează atât naşterea
unei creanţe cât şi lichidarea lor. Se disting astfel: 2
 Statul de salarii serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti
cuvenite salariaţilor şi a contribuţiilor unităţii la asigurările sociale şi fondul de şomaj,
reţinerilor din salarii datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi terţilor, plata
salariilor. Constituie de asemenea, dispoziţie către casierie pentru plata sumelor cuvenite şi
document justificativ de înregistrare în contabilitate
 Lista de avans chenzinal serveşte ca document pentru calculul drepturilor
băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale, pentru reţinerea din statele de salarii a
avansurilor chenzinale plătite şi ca document justificativ de înregistrareîn contabilitate
 Ordinul de deplasare constituie documentul în baza căruia persoană delegată
efectuează deplasarea şi decontează cheltuielile efectuate, pe baza acestui document se
stabilesc diferenţele de primit sau de restituit titularului în avans
 Decontul decheltuieli serveşte ca document pentru decontarea cheltuielor
efectuate în lei de către titularul de avans cu ocazia deplasării în ţară, pe baza acestui
document se stabilesc diferenţele de primit sau restituit de titularul de avans
 Dispoziţie de încasare serveşte ca dispoziţie pentru casierie în vederea
achitării în numerar a unei sume, potrivit dispoziţiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate
pentru cheltuieli de deplasare, precum şi a diferenţei de încasat de către titularul în avans în
cazul justificării unor sume mai mari decât avansul de primit
1
*** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011, modificată şi completată
2
*** OMEF nr. 3512/2008 privind Normele de întocmire şi utilzare a documentelor financiar-contabile,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.870 bis/23.12.2008.

21
  Chitanţa serveşte ca document justificativ primirea unei sume de bani şi
constituie un act justificativ de înregistrare a sumelor încasate în registrul de casă şi în
contabilitate
 Decizia de impunere serveşte ca document de imputare a valorii pagubei
produse de persoanele încadrate în muncă.
Alte documente pe baza cărora se înregistrează creanţele comerciale constau în
titlurile executorii, în cazul executării silite, documente ce se întocmesc cu ocazia constituirii
sau majorării capitalului social, precum declaraţiile de subscriere şi alte formulare comune
contabilizării operaţiunilor econimico  financiare.
În vederea înregistrării, urmăririi şi realizării controlului sistematizat al creanţelor
necomerciale se utilizează conturi din grupele specifice aferentei clasei a IV  a din Planul de
conturi general, denumită ,,Conturi de terţi".
Conturile de creanţe ,,consemnează relaţiile de decontare cu clienţii şi terţe persoane,
rezultate din dreptul unităţii patrimoniale de a pretinde de la aceştia încasarea unei sume de
bani sau efectuarea unei contraprestaţii şi oferă informaţii precum valoarea creanţelor,
termenelor de plată, vechimea, gradul de recuperare, apariţia creanţelor incerte".1.
Conturile care reflectă creanţele necomerciale ale unităţii economice funcţionează în
regimul conturilor de activ. Acestea se debitează cu valoarea creanţelor create asupra terţilor
şi se creditează cu valoarea creanţelor decontate. Soldul final debitor reprezintă valoarea
creanţelor existenete ale intreprinderii.

3.3 Reflectarea în contabilitate a creanţelor necomerciale

Dobândirea dreptului de natură necomercială de către firmă, prin activităţile pe care le

realizează în interacţiunile sale cu partenerii săi, conduce inevitabil la consemnarea acestora
în contabilitate, prin înscrierea sistematică şi cronologică, în Registrul  Jurnal a principalelor
operaţiuni economico  financiare generatoare de creanţe.

3.3.1 Contabilitatea creanţelor necomerciale faţă de personal

Potrivit acestor normative în vigoare drepturile rezultate din avansurile acordate

personalului nedecontate, din distribuirea echipamentelor şi uniformelor, din chirii precum şi
alte drepturi provenite din pagube materiale, imputaţii, penalităţi şi alte debite se înregistrează
în contabilitate la alte creanţe faţă de personalul angajat.

1
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

22
 Pentru reflectarea în contabilitate a acestor tipuri de creanţe sunt utilizate conturile425
 Avansuri acordate personalului, respectiv 4282  Alte creanţe în legătură cu personalul,
a căror funcţiune contabilă este prezentată în continuare.
Contul 425  Avansuri acordate personalului ţine evidenţa avansurilor acordate
personalului. Aceasta se debitează cu avansurile acordate personalului şi avansurile neridicate
şi se creditează cu sumele reţinute pe statele de salarii sau sumele constând în ajutoare
materiale reprezentând avansuri acordate. Soldul final este debitor şi reprezintă avansurile
acordate personalului.
Contul 4282  Alte creanţe în legătură cu personalul ţine evidenţa decontărilor cu
salariaţii la închiderea exerciţiului financiar în vederea înregistrării cheltuielilor şi veniturilor
aferente fiecărui exerciţiu, precum şi alte creanţe în legătură cu personalul. În debit se
înregistrează sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii,
ajutoare de boală, sporuri, adaosuri necuvenite, imputaţii şi alte debite, cotă parte din valoarea
echipamentelor suportată de personal, valoarea biletelor de tratament de odihnă, a tichetelor
de călătorie şi a altor valori acordate personalului. În credit se înregistrează sumele încasate,
respectiv sumele reţinute evidenţiate anterior în acest cont. Soldul final este debitor şi reflectă
alte creanţe privind personalul.
În cursul lunii ianuarie 2011, S.C. Olimpic S.R.L. înregistrează următoarele
operaţiuni privind avansurile acordate personalului şi alte drepturi de creanţe faţă de personal
 pe data de 1 ianuarie 2011 se acordă salariaţilor avansuri chenzinale în valoare de
3.200 lei;
 pe data de 2 ianuarie 2011 se constată lipsuri imputabile de materiale consumabile
în valoare de 39,10 lei;
 pe data de 30ianuarie 2011 se înregistrează imputarea contravalorii materialelor
constatate lipsă gestionarului, la valoarea actualizată;
 pe data de 6 ianuarie 2011 se acordă un avans de trezorerie angajatului Popa Ion,
în sumă de 350 lei, în vederea efectuării unei deplasări;
 pe data de 8 ianuarie 2011, la întoarcerea angajatului din deplasare, se
înregistrează decontul de cheltuieli privind deplasarea, cazarea şi transportul şi se trece la
„alte creanţe în legătură cu personalul” valoarea avansului nedecontat;
 pe10 ianuarie 2011, se încasează dreptul de creanţă asupra angajatului întors din
deplasare;

23
  pe 14 ianuarie 2011 se reţine din salarii suma de 3.200 lei, reprezentând avansurile
acordate la sfârşitul lunii decembrie 2010, precum şi valoarea bunurilor constate lipsă,
imputate gestionarului.
Articolele contabile aferente operaţiunilor descrise sunt reflectate în pagina nr.1 a
Registrului-Jurnal următor.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 1
Simbol conturi Sume totale
Documentul
Nr. Data
(felul, nr., Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg.
data) toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Listă avans Înregistrat acordare avans 425 5311 3.200,00 3.200,00
1. 01.01.2011 chenzinal nr. chenzinal, valoare 3200 lei.
26/01.01.2011
Listă de Înregistrat lipsuri imputabile
2. 02.01.2011 inventariere nr. de materiale consumabile, 6028 3028 39,10 39,10
42/02.01.2011 valoare 39,10 lei.
Decizie de Înregistrat imputarea gestio-
3. 03.01.2011 imputare nr. narului a contravalorii mate- 4282 % 56,11
17/03.01.2011 rialelor constatate lipsă în 7588 42,65
valoare de 42,65 lei, TVA 4427 13.46
24% .
Ordin de Înregistrat acordare avans în
4. 06.01.2011 deplasare nr. valoare de 350 lei. 542 5311 350 350
145/06.01.2011
% 542 330,00
Decont Înregistrat decont cheltuieli, 624 115,00
5. 08.01.2011 cheltuieli nr. la întoarcerea din deplasare, 625 65,00
4/08.01.2011 valoare 330 lei. 628 137,61
4426 12,39
6. 08.01.2011 Decont Înregistrat avans 4282 542 20,00 20,00
cheltuieli nejustificat, valoare 20 lei .
nr.4/08.01.2011
Ordin de Înregistrat recuperarea
7. 10.01.2011 încasare nr. sumei reprezentând partea 5311 4282 20,00 20,00
84/10.01.2011 din avans nejustificata,
valoare 20 lei.
Înregistrat reţinerea din
Stat de salarii salarii a avansurilor 421 % 3.256,11
8. 14.01.2011 nr. acordate, valoare 3.200 lei, 425 3.200,00
45/14.01.2011 inclusiv valoarea imputată 4282 56,11
pentru lispurile constatate.
De reportat 7.271,32 7.271,32
Nota: Algoritmul de calcul privind valorile imputate gestionarului şi cele de justificare a avansului de trezorerie sunt
calculate în tabelul nr.3.1, respectiv tabelul nr. 3.2.

Tabelul nr.3.1 Calculul valorii materialelor imputate gestionarului

24
 Elemente de calcul Algoritm de calcul
Valoare materialelor consumabile constatate lipsă 39,10 lei (23 buc. x 1.7 lei/buc.)
Valoarea actuală de imputare 42,65 lei ( 23 buc. x 2.05 lei/buc.)
TVA colectată 13.46 lei (42,65 lei x24%)

Tabelul nr. 3.2 Calculul elementelor privind justificarea avansului

Elemente de calcul Algoritm de calcul
Avans acordat 350 lei
Data şi ora plecării 06.01.2011, ora 08.30
Data şi ora sosirii 08.01.2011, ora 12.30
Nr. zile diurnă 2 zile
Valoare diurnă 65 lei (2 zile x 32,5lei)
Cazare 150 lei , din care 12,39 lei TVA (9%)
Transport 115 lei
Total avans justificat 330 lei
Avans nejustificat 20 lei (350 lei – 330 lei)

3.3.2 Contabilitatea creanţelor necomerciale faţă de bugetul de asigurări

sociale

În momentul în care, la finele exerciţiului financiar, unitatea economică este pusă în

postura de a constata faptul că au fost achitate în plus unele sume salariaţilor, din fondul de
asigurări şi protecţie socială, consemnează în contabilitate drepturi faţă de salariaţi, care nu au
fost înscrise în documente şi care urmează a fi încasate în exerciţiul financiar următor în
contul 4382.
Reflectarea în contabilitate a acestor creanţe se realizează cu ajutorul 4382  Alte
creanţe sociale, care ţine evidenţa altor sume de încasat în contul asigurărilor sociale. Acesta
se debitează cu sumele de încasat de la bugetul de asigurări sociale datorate personalului ca
ajutoare materiale sau indemnizaţii sociale şi se creditează cu sumele încasate de la bugetul
asigurărilor sociale reflectate anterior la alte creanţe sociale. Soldul final este debitor şi
reprezintă valoarea altor creanţe sociale.
S.C Olimpic S.R.L. înregistrează, pe data de 22 ianuarie 2011, suma de 220 lei, de
încasat de la bugetul asigurărilor sociale, datorată personalului ca ajutoare materiale, iar pe
data de 25 ianuarie încasează această sumă.

REGISTRU-JURNAL

25
 Pagina nr.2
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
Crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Notă contabilă nr. Înregistrat creanţa faţă de
1. 22.01.2011 45/22.01.2011 bugetul asigurărilor sociale 4382 4281 220,00 220,00
în valoare de 220 lei.
Extras de cont nr. Înregistrat stingerea creanţei
2. 25.01.2011 63/25.01.2011 faţă de bugetul asigurărilor 5121 4382 220,00 220,00
sociale în valoare de 220 lei.
De reportat 440,00 440,00

3.3.3 Contabilitatea creanţelor necomerciale faţă de bugetul statului

Interacţiunile dintre unitatea economică şi bugetul statului, pe lângă obligaţiile privind

impozitele şi taxele generate, au ca efect apariţia unor creanţe de natură necomercială ale
entităţii faţă de bugetul statului, respectiv creanţele rezultate din acordarea de avantaje
întreprinderii sub forma subvenţiilor şi alte creanţe privind bugetul statului. Entităţile
economice, în relaţiile lor cu statul, pot fi beneficiarele unor subvenţii primite atât pentru
investiţii, cât şi pentru eventuale diferenţe de preţ aferente unor produse sau servicii sau
acoperirea unor pierderi financiare.,,Subvenţiile sunt deci avantaje acordate agenţilor
economici, care în final se constituie în venituri încorporabile în rezultatul exerciţiului".
Înregistrarea subvenţiilor în contabilitatea entităţii economice se poate face fie printr –
o singură operaţie economică de încasare a sumelor şi formare a veniturilor, fie prin
efectuarea a două operaţii, respectiv înregistrarea într - o primă etapă a creanţei şi apoi
încasarea efectivă şi stingerea creanţei.
Astfel, pentru reflectarea în contabilitate a creanţei reprezentând subvenţiile ce
urmează a fi primite, intervine contul 445 – Subvenţii care ţine evidenţa sumelor alocate de la
bugetul statului, precum şi a altor valori reprezentând subvenţii pentru investiţii. Acesta se
debitează cu sumele alocate de la bugetul de stat şi alte valori de primit reprezentând
subvenţii pentru investiţii, valoarea subvenţiilor pentru diferenţa de preţ şi a altor subvenţii ce
urmează a fi primite şi se creditează cu valoarea subvenţiilor de la bugetul statului precum şi
valoarea altor sume încasate. Soldul final este debitor şi reflectă subvenţii de primit.

Pe data de de 25 ianuarie 2011 S.C Olimpic S.R.L cumpără un echipament

tehnologic în valoare de 30.000 lei pentru care se primeşte o subvenţii de 15.000 lei. Pe data

26
de 29 ianuarie se plăteşte din contul de la bancă furnizorul de imobilizări. Articolele contabile
aferente operaţiunilor descrise sunt reflectate în pagina nr. 3 din Registrul – Jurnal următor.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr.3
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Contract de finanţare Înregistrat dreptul de
11.01.2011 nr.53/11/01/2011 primire a subvenţiei de la 445 131 15.000 15.000
1.
stat în valoare de 15.000
lei.
2. 13.01.2011 Foaie de vărsământ Încasarea subvenţiei în 5121 445 15.000 15.000
nr.56/13.01.2011 valoare 1.500 lei.
Factura nr. Înregistrat achiziţie echipa- % 404 37.200
3. 15.01.2011 21599/15.01.2011 ment tehnologic în valoare 2131 30.000
de 30.000, TVA 24%. 4426 7.200
4. 25.01.2011 Ordin de plată nr. Înregistrat plata facturii nr. 404 5125 35.700 35.700
90/25.01.2011 21599/25.01.2011.
De reportat 102.900 102.900

În afara creanţelor faţă de stat privind activitatea curentă, pe parcursul funcţionării

întreprinderii pot apărea creanţe şi în mod întâmplător, nelegate de activitatea normală a
întreprinderii. Acestea sunt încadrate în categoria altor creanţe privind bugetul statului şi sunt
reprezentate de : drepturile rezultate ca urmare a virării în plus a unor sume bugetului de stat,
sumele cuvenite unităţii de la buget, altele decât taxele şi impozitele, creanţele ce presupun
sume cuvenite unităţii , datorate de buget, ce au ca provenienţă penalităţile suportate de la
bugetul statului şi alte creanţe faţă de bugetul statului.
Reflectarea în contabilitate altor creanţe privind bugetul de stat este efectuată prin
intermediul contului 4482 – Alte creanţe privind bugetul statului, care ţine evidenţa altor
creanţe rezultate din relaţiile de decontare cu bugetul statului. Acesta se debitează cu sumele
cuvenite unităţii, datorate de bugetul statului provenite din penalităţile suportate de acesta,
precum şi alte sume de încasat de la bugetul de stat, altele decât impozite şi taxe şi se
creditează cu sumele încasate de la bugetul de stat privind valori virate în plus şi penalităţi
suportate de bugetul statului. Soldul final este debitor şi reflectă alte sume de încasat de la
bugetul statului.
S.C. Olimpic S.R.L. înregistrează pe data de 14 ianuarie obligaţia faţă de bugetul
statului, reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor în sumă de 570 lei, ce urmează
a fi virat la odată ulterioară. Tot în ianuarie 2011, în urma unui control intern se constată că s
– a reţinut un impozit pe salarii mai mare cu 110 lei. Se înregistrează dreptul de creanţă,

27
încasarea ulterioară a acesteia de la bugetul de stat şi virarea sumelor către salariaţi. Pe data de
24 ianuarie se înregistrează în contabilitatea firmei, o sumă de 100 lei datorată de bugetul de
stat, şi reprezentând o penalitate suportată de acesta, care urmează a fi încasată pe data de 28
ianuarie a exerciţiului curent. Operaţiunile descrise anterior sunt reflectate în pagina nr. 4 din
Registrul – Jurnal următor.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 4
Simbol
Sume totale
conturi
Nr. Data Documentul
Explicaţii
crt. înreg. (felul, nr., data) Debi- Credi- Debi- Credi-
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Înregistrat obligaţia de plată,
Stat de salarii faţă de bugetul de stat 421 444 570,00 570,00
1. 14.01.2011 45/14.01.2011 privind impozitul pe venituri
de na-tura salariilor în
valoare de 570 lei.
Ordin de plată nr. Înregsistrat virarea obligaţiei
2. 18.01.2011 54/18.01.2011 faţă de bugetul de stat în 444 5121 570,00 570,00
valoare de 570 lei.
Înregistrat creanţa faţă de
3. 20.01.2011 Raport de inspecţie bugetul de stat, reprezentând 4482 421 110,00 110,00
fiscală suma de 110 lei virată în
5/20.01.2011 plus.
Extras de cont Înregistrat încasarea sumei
4. 20.01.2011 nr.61/20.01.2011 de 110 lei virată în plus 5121 4482 110,00 110,00
bugetului de stat.
Dispoziţie de plată Înregistrat plata către
5. 20.01.2011 nr. 50/20.01.2011 salariaţi a sumei de 110 lei, 421 5311 110,00 110,00
reţinute în plus.
Notă contabilă Înregistrat creanţă faţă de
6. 24.01.2011 nr.51/24.01.2011 bugetul de stat reprezentând 4482 7581 95,00 95,00
o penalitate, valoare 95 lei.
Extras de cont Înregistrat încasarea creanţei
7. 28.01.2011 nr.64/28.01.2011 faţa de bugetul de stat în 5121 4482 95,00 95,00
valoare de 95 lei.
De reportat 1.660,00 1.660,00

3.3.4 Contabilitatea creanţelor necomerciale în cadrul grupului

Noţiunea ,,grup societăţi" desemnează ,,un ansamblu constituit de societatea- mamă şi

filialele ei, respectiv entităţile la care societatea – mamă exercită direct sau indirect un control
sau o influenţă însemnată".1 Din această categorie a decontărilor în cadrul grupului fac parte
decontările între entităţile afiliate şi decontările privind interesele de participare.

1
. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. IAS 18 Venituri ale
perioadei curente, Editura CECCAR, Bucureşti 2008.

28
 A. Decontările între entităţile afiliate cuprind atât creanţele determinate de fondurile
avansate direct sau indirect de manieră temporară de către întreprindere societăţilor grupului,
cât şi datoriile pentru fondurile primite direct sau indirect de la societăţile din cadrul grupului.
Astfel, socitetaţile membre ale unui grup îşi pot acorda ajutoare financiare reciproce
sau îşi pot transmite diverse bunuri şi valori, cu titlu rambursabil, ceea ce conduce la apariţia
creanţelor purtătoare de dobânzi la entităţile emitente.
Reflectarea în contabilitate a creanţelor ce se nasc din relaţiile desfăşurate în cadrul
grupului se realizează prin contul 451 - Decontări între entităţile afiliate, cont care ţine
evidenţa contabilă a decontărilor în cadrul grupului. Din punct de vedere al funcţiei contabile
este un cont bifuncţional, care se comportă ca un cont de creanţe, atunci când sunt reflectate
drepturile rezultate în urma virării unor valori altor unităţi din cadrul grupului său ca un cont
de datorii atunci când sunt reflectate obligaţiile rezultate în urma primirii unor valori de la alte
unităţi din cadrul grupului. Contul sintetic de gradul I 451 – Decontări între entităţile
afiliate se dezvolta în următoarele două conturi sintetice de gradul II, a căror funcţiune este
prezentată în continuare.
Contul 4511 – Decontări între entităţile afiliate evidenţiază operaţiunile de virare a
unor sume între unităţile ce fac parte din acelaşi grup. În debitul contului sunt evidenţiate
sumele în lei sau valută transmise altor unităţi din cadul grupului şi dividendele ce urmează a
fi încasate din participaţii, iar creditul contului reflectă sumele în lei sau valută încasate de la
alte unităţi din cadrul grupului, precum şi dividendele încasate din participaţii. Soldul final
este debitor şi exprimă sumele de încasat de la unităţile din cadul grupului.
Contul 4518 – Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate ţine evidenţa
dobânzilor aferente operaţiunilor de decontare între unităţile din cadrul aceluiaşi grup. Acesta
se debitează cu dobânzile de încasat de la unităţile din cadrul grupului cărora li s-au acordat
împrumuturi şi se creditează cu dobânzile încasate de la unităţile din cadrul grupului cărora li
s-au acordat împrumuturi. Soldul final este debitor şi reflectă dobânzile ce urmează a fi
încasate de la unităţile din cadrul grupului.
Firma studiată nu efectuează înregistrări privind decontările în cadrul grupului,
nefăcând parte dintr-un grup de societăţi. Astfel, datele folosite în continuare vor fi unele
ipotetice.
Presupunând că face parte dintr-un grup de societăţi, firma S.C Olimpic S.R.L.
înregistrează, pe data de 5 ianuarie 2011, acordarea unui împrumut de 950 lei unei entităţi
afiliate şi dobânda aferentă, cu încasarea lor ulterioară; la 13 ianuarie evidenţiază dividende
de încasat de la entităţile afiliate în suma de 320 lei, pe care le încasează la o dată ulterioară;
pe data de 30 ianuarie se înregistrează suma de 380 lei semnificând valoarea la preţ de

29
vânzare a unor imobilizări financiare cedate către unităţile din cadrul grupului. Articolele
contabile aferente operaţiunilor descrise sunt prezentate în pagina nr.5 din Registrul-Jurnal
următor.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 5
Simbol
Sume totale
Documentul conturi
Nr. Data
(felul, nr., Explicaţii
crt. înreg. Debi- Credi- Debi- Credi-
data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Contract nr. Înregistrat acordare
1. 05.01.2011 4511 5121 950,00 950,00
13/ 01.01.2011 împrumut, valoare 950 lei.
Notă contabilă Înregistrat dobânda aferentă
2. 05.01.2011 4518 7641 175,00 175,00
nr.15/ 05.01.2011 împrumutului, valoare 175 lei.
Notă contabilă Înregistrat dreptul societăţii
3. 13.01.2011 nr.29/ 13.01.2011 de a primi dividende în 4511 7611 320,00 320,00
valoare de 320 lei.
4. 27.01.2011 Extras de cont Înregistrat încasarea divi- 5121 4511 320,00 320,00
nr.63/27.01.2011 dendelor, valoare 320 lei
Extras de cont Înregistrat încasarea 5121 % 1125,00
5. 29.01.2011 nr.69/28.01.2011 împrumu-tului şi a dobânzii. 4511 950,00
4518 175,00
6. 30.01.2011 Notă contabilă Înregistrat imoblizări finan- 4511 7641 380,00 380,00
nr.83/ 30.01.2011 ciare cedate, valoare 380 lei.
De reportat 3.270,00 3.270,00

B. Decontările privind interesele de participare. Interesele de participare reprezintă

drepturi în capitalul altei societăţi comerciale în vederea realizării unor venituri financiare fără
intervenţia în gestiunea societăţilor la care sunt deţinute. 1

Relaţiile de decontare privind interesele de participare sunt reflectate în contabilitate în

conturi distincte de decontări în cadrul grupului, respectiv sunt utilizate conturile sintetice de
gradul II din dezvoltaterea contului 453 – Decontări privind interesele de participare.
Prin acest continut se ţine evidenţa contabilă a decontărilor privind interesele de
participare, iar dupa funcţia contabilă este un cont bifuncţional, care se comportă ca un cont
de creanţe atunci când sunt reflectate drepturile rezultate în urma virării unor valori de către
unităţi legate prin interese de participare sau ca un cont de datorii atunci când sunt reflectate
obligaţiile rezultate în urma primirii unor valori de la unităţi legate prin interese de
participare.
Contul sintetic de gradul I 453 – Decontări privind interesele de participare se
dezvoltă în conturile sintetice de gradul II a căror funcţiune este prezentată în continuare.

1
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

30
 Codul 4531 – Decontări privind interesele de participare contabilizează creanţele
rezultate din operaţiuni privind interesele de participare. În debitul acestui cont sunt reflectate
sumele virate altor unităţi legate prin operaţii de participare, diferenţele favorabile de curs
valutar, aferente creanţelor în valută, dividende de încasat din participaţii, preţul de vânzare al
imobilizărilor financiare cedate unităţilor din cadrul grupului, precum şi dobânzile aferente
împrumuturilor acordate. În credit sunt înregistrate sumele încasate de la alte unităţi legate
prin operaţii de participare, dividendele încasate din participaţii şi dobânzile încasate. Soldul
final este debitor reflectă creanţele rezultate ca urmare a decontărilor prinvind interesele de
participare.
Contul 4538 – Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare ţine
evidenţa dobânzilor aferente operaţiunile de decontări privind interesele de participare. Acesta
se debitează cu dobânzile de încasat de la unităţile legate prin operaţii de participare cărora li
s-au acordat împrumuturi şi se creditează cu dobânzile încasate de la unităţile legate prin
operaţii de participare cărora li s-au acordat împrumuturi. Soldul final este debitor şi reflectă
dobânzile ce urmează a fi încasate de la unităţi legate prin operaţii de participare.
În ianuarie 2011 S.C. Olimpic S.R.L acordă un împrumut în valoare de 1.500 lei unei
entităţi legate prin interese de participare, dobânda cuvenită fiind de 140 lei. În cursul
aceleiaşi luni entitatea, înregistreză dreptul de primire a dividendelor aferente investiţiilor
deţinute la entităţile legate prin interese de participare în suma de 180 lei, pe care le încasează
ulterior. Operaţiunile vor fi reflectate pagina nr. 6 din Registrul-Jurnal ce urmează.

REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 6
Nr. Documentul Explicaţii Simbol conturi Sume totale

31
 Data (felul, nr., Debi- Credi- Debi- Credi-
crt.
înreg. data) toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Contract nr. Înregistrat acordarea
1. 01.01.2011 17/ 01.01.2011 împru-mutului în valoare 4531 5121 1.500,00 1.500,00
de 1.500 lei.
2. 01.01.2011 Notă contabilă Înregistrat dobânda de 4538 766 240,00 240,00
nr.9/ 01.01.2011 înca-sat în valoare de 240
lei.
3. 16.01.2011 Extras de cont Înregistrat încasarea do- 5121 4538 240,00 240,00
nr. bânzii în valoare de 240 lei.
41/16.01.2011
4. 18.01.2011 Notă contabilă Înregistrat dividende de în- 4531 7613 180,00 180,00
nr.19/ 18.01.2011 casat în valoare de 180 lei.
5. 26.01.2011 Extras de cont Înregistrat încasarea divi- 5121 4531 180,00 180,00
nr. dendelor în valoare de 180
47/26.01.2011 lei.
6. 31.01.2011 Extras de cont Înregistrat încasarea împru- 5121 4531 1.500,00 1.500,00
nr. mutului acordat.
51/31.01.2011
De reportat 3.840,00 3.840,00

3.3.5 Contabilitatea creanţelor faţă de acţionari/asociaţi

Din punct de vedere al relaţiilor de decontare cu acţionarii/asociaţii, în cele ce

urmează, vor fi tratate decontările cu acţionarii/asociaţii şi decontările privind operaţiile în
participaţie.
A. Decontările cu acţionarii/asociaţii privind capitalul reflectă relaţiilor care se desfăşoara
între entitatea economică şi asociaţii săi generate de subscrieri la capitalul social, rambursări
sau retrageri de capital social sau activ social rămas la desfiinţarea societăţii.1
Creanţele faţă de asociaţi privind capitalul social al firmei reflectă sumele ce urmează
a fi încasate de la asociaţi, ca urmare a desfăşurării operaţiunilor de subscriere cu ocazia
constituirii sau majorării capitalului social.
Reflectarea în contabilitate se realizează prin intermediul contului 456 – Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind capitalul, care este un cont bifuncţional, comportându-se ca un
cont de creanţe atunci are loc constituirea sau majorarea capitalului prin aportul acţionarilor
sau asociaţilor şi ca un cont de datorii atunci când are loc micşorarea sau lichidarea capitalului
social, care generează obligaţii faţă de acţionari/asociaţi.
În debitul contului se înregistrează capitalul subscris de acţionari/asociaţi în natura şi
in numerar, valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital şi/sau

Creţu Carmen ,. Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008

1

32
conversia obligaţiunilor în acţiuni. În credit sunt reflectate aporturile în natură reprezentând
imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare, bunuri de natura
stocurilor, sumele depuse în numerar şi în contul de la bancă şi diferenţele nefavorabile de
curs de la vărsarea capitalului. Soldul final debitor exprimă valorile subscrise de asociaţi la
constituirea capitalului social, care încă nu au fost aduse ca aport.
În luna ianuarie 2011, prin Hotărârea AGA, S.C. Olimpic S.R.L îşi majorează
capitalul social, prin noi aporturi în numerar, valoare 50 lei aduse de asociaţi.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 7
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Declaraţia de Înregistrat subscrierea aport-
1. 01.01.2011 subscriere nr. ului de către asociaţi, 456.01 1011 50,00 50,00
3/ 01.01.2011 valoare 50 lei.
Chitanţa nr. Înregistrat depunerea apor-
2. 05.01.2011 342013/05.01.2011 tului în numerar, valoare 50 5311 456.01 50,00 50,00
lei.
Hotarârea AGA Înregistrat creşterea capi-
3. 05.01.2011 nr.7/05.01.2011 talului cu 50 lei, 1011 1012 50,00 50.00
reprezentând aport în
numerar.
De reportat 150,00 150,00

B. Decontările privind operaţiile în participaţie. Pentru realizarea unor obiective sau

afaceri în comun, două sau mai multe persoane juridice sau persoane fizice, care au calitatea
de comerciant se pot asocia, fără a da naştere unei noi persoane juridice, înfiinţându-se în
acest caz o asociaţie în participaţie. Conform clauzelor prevăzute în contractul în baza căruia
s-a fundamentat această asociere, fiecare dintre părţile participante, contribuie cu o parte a
activelor sale sau realizează împreună activităţi cu obiective comune. Cheltuielile şi veniturile
determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul
din asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere, iar la sfârşitul perioadei de
raportare, cheltuielile si veniturile înregistrate pe natura lor se transmit pe bază de decont
fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie. Beneficiile obţinute
din aceste operaţii desfăşurate în participaţie se împart între părţile participante la asociere,
proporţional cu efortul depus de fiecare.
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor în participaţie se realizează prin intermediul
contului 4582 – Decontări din operaţii în participaţie, care după funcţia contabilă este un
cont de activ, comportându-se ca un cont de creanţe ce exprimă sume de încasat de la

33
participanţii în asociere. În debitul contului sunt reflectate veniturile primite prin cheltuielile
din operaţiuni de participaţie transferate, iar în credit sunt înregistrate veniturile realizate din
operaţiuni de participaţie transferate. Soldul final este debitor şi reflectă sumele de încasat din
operaţii desfăşurate în participaţie.
Firma studiată nu efectuează operaţiuni în participaţie, astfel în continuare vor fi
prezentate date fictive. Presupunând că S.C. Olimpic S.R.L (girant) desfăşoară operaţiuni de
participaţie cu o altă societate comercială, înfiinţând împreuna o societate fără personalitate
juridică. Vor fi consemnate următoarele articole contabile în Registrul-Jurnal:

REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 8
Simbol
Sume totale
Nr. Data Documentul conturi
Explicaţii
crt. înreg. (felul, nr., data) Debi- Credi- Debi- Credi-
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Notă contabilă nr. Înregistrat colectarea cheltu-
1. 28.01.2011 70/28.01.2011 ielilor privind mărfurile în 607 371 1.500,00 1.500,00
valoare de 1.500 lei.
Notă contabilă nr. Înregistrat constatarea
2. 28.01.2011 71/28.01.2011 venitu-rilor din vânzarea 4111 707 1.700,00 1.700,00
mărfurilor în valoare de
1.700 lei.
De reportat 3.200,00 3.200,00

REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 9
Simbol
Sume totale
Nr. Data Documentul conturi
Explicaţii
crt. înreg. (felul, nr., data) Debi- Credi- Debi- Credi-
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report 3.200,00 3.200,00
3. 29.01.2011 Notă contabilă nr. Înregistrat transferul cheltu-
72/29.01.2011 ielilor coparticipanţilor în 4582 607 750,00 750,00
va-loare de 750 lei.
4. 29.01.2011 Notă contabilă nr. Înregistrat transferul veni-
73/29.01.2011 turilor cuvenite 707 4582 850,00 850,00
coparticipan-tului în valoare
de 850 lei
5. 31.01.2011 Extras de cont nr. Înregistrat sume încasate de 5121 4582 500,00 500,00
58/31.01.2011 la coparticipant, valoare 500
lei.
Total 5.300,00 5.300,00

34
 3.3.6 Contabilitatea creanţelor necomerciale faţă de debitori diverşi

Prin structura de activ debitorii diverşi, sunt delimitate creanţele curente privind debitele
provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile pretinse, stabilite în baza unor hotărâri
judecătoreşti, precum şi alte creanţe, care prin natura lor nu sunt delimitate prin conturi de
creanţe comerciale, salariale, sociale, fiscale sau în cadrul grupului şi cu asociaţii.1

Reflectarea în contabilitate a creanţelor faţă de debitorii diverşi se realizează prin

folosirea contului 461 – Debitori diverşi. Acesta ţine evidenţa creanţelor provenite din
despăgubiri pretinse pentru pagube materiale, titluri executorii, concesiuni şi alte drepturi
similare. În debit se înregistrează: valoarea debitelor reactivate, preţul de vânzare al
imobilizărilor corporale şi necorporale cedate, suma împrumuturilor obţinute la valoarea de
rambursare a obligaţiunilor emise, dividendele de încasat aferente titlurilor de plasament,
sumele ce urmează a fi încasate de la terţi reprezentând concesiuni, locaţii de gestiune,
brevete, licenţe şi alte drepturi similare, diferenţele favorabile de curs valutar aferent debitelor
în valută, valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate imputate terţelor persoane, sume
reprezentând avansuri de trezorerie nedecontate până la data bilanţului, valoarea veniturilor
înregistrate în avans, dobânzile datorate de către debitorii diverşi, rezultatul favorabil provenit
din corectarea erorilor contabile constatate în exerciţiul curent, aferente exercitiilor financiare
precedente. Îm creditul contului se înregistrează: valoarea debitelor încasate, a conturilor
acordate debitorilor, a debitelor scăzute din evidenţă şi diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor în valută. Soldul final debitor reflectă sumele ce urmează a fi încasate de la
debitorii diverşi.

În cazul firmei studiate contul se dezvoltă pe analitice, pentru fiecare debitor. S.C.
Olimpic S.R.L înregistrează următoarele operaţiuni privind decontările cu debitorii diverşi: se
achiziţionează mărfuri de la furnizor în valoare de 950 lei, TVA 24%; cu ocazia recepţiei se
constată o lipsă de 120 lei din vina unei terţe persoane, căreia i se impută mărfurile constatate
lipsă la valoarea de 200 lei se înregistrează chiria de încasat în valoarea de 250 lei, TVA 24%
şi încasarea ei ulterioară; se reactivează o creanţă faţă de un debitor devenit solvabil în valoare
de 714 lei; se vinde un mijloc de transport în valoare în valoare de 23.000 lei, la o valoare
contabilă de 57.400 lei şi o amortizare înregistrată de 34.000 lei şi se încasează ulterior prin
virament bancar; se înregistrează în contabilitate un scont în valoare de 120 lei acordat unui
debitor la încasarea înainte de scadenţă a sumei datorate de acesta; se scot din evidenţă

1
Creţu Carmen ,. Bazele contabilităţii, Editura Universitara Danubius, Galaţi, 2008

35
creanţe în suma de 450 lei. Operaţiunile descrise sunt prezentate în pagina nr. 9 din Registrul-
Jurnal următor.

REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 10
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Factura nr. Înregistrat achiziţie % 401 1.178,00
1. 01.01.2011 39087/01.01.2011 mar-furi, valoare 950 371 950,00
lei, TVA 24%. 4426 228,00
Decizie de imputare Înregistrat imputarea 461.04 % 248,00
2. 01.01.2011 nr.25/01.01.2011 lipsei de mărfuri în 7581 200,00
valoare de 200 lei, 4427 48,00
TVA 24%.
Factura nr. Înregistrat factura 461.03 % 310,00
3. 05.01.2011 4351/05.01.2011 privind chiria de 706 250,00
încasat de la un 4427 60,00
debitor, valoare 250
lei, TVA 24%
4. 07.01.2011 Chitanţa nr. Înregistrat 5311 461.03 297,50 297,50
87660/07.03.2011 contravaloarea facturii
reprezentând chirii.
Cerere de reactivare a Înregistrat reactivarea 461.02 % 714,00
5. 15.01.2011 creanţei /15.01.2011 cre-anţei faţă de un 754 575.81
debitor solvabil, 4427 138,19
valoare 714 lei.
6. 15.01.2011 Cerere de reactivare a Înregistrat creanţa faţă 8034 714,00 714,00
creanţei/ 15.01.2011 de debitor în afara
bilanţului.
Factura nr. Înregistrat vânzarea 461.01 % 27.370,0
7. 17.01.2011 210098/17.01.2011 unui mijloc de 7583 22.072,58
transport, valo-are 4427 5.297,42
23.000 lei, TVA 24%
Înregistrat scoaterea % 2133 57.400,0
Notă contabilă nr. din evidenţă a 2813 34.000,0
8. 17.01.2011 47/17.01.2011 mijlocului de transport 6583 23.400,0
vândut, valoare contabilă
57.400 lei, valoare
amortizare 34.000 lei.
Extras de cont Înregistrat încasarea
9. 24.01.2011 nr.67/24.01.2011 con-travaloarii aferente 5121 461.01 27.370,0 27.370,0
mijlo-cului de
transport vândut
Factura nr. Înregistrat acordarea
10. 27.01.2011 21012321/27.01.2011 unui scont debtorilor 667 461.01 120,00 120,00
diverşi, în valoare de
120 lei.
Notă contabilă nr. Înregistrat creanţe
11. 31.01.2011 83/31.01.2011 aferente debitelor 654 461 450,00 450,00
insolvabile scoa-se din
evidenţă în valoare de
450 lei.

36
 De reportat 116.171,50 116.171,50

3.3.7 Contabilitatea creanţelor necomerciale în cadrul unităţii

Decontările în cadrul unităţii apar în cazul în care structura organizatorică specifică

unor unităţi de dezvoltare pe o reţea de subunităţi aflate în localităţi distincte, au înfiinţate
sucursale şi filiale care funcţionează în baza interdependenţelor dintre ele.Aceste subunităţi nu
au personalitate juridică distinctă de ce a unităţii, dar dispun de mijloace materiale şi băneşti
pe care le gestionează, au cont deschis la bancă şi organizează contabilitate proprie.

Lichidarea creanţelor şi datoriilor reciproce dintre unitate şi subunităţi se realizează

prin restituirea bunurilor sau prin plată, procedeu valabil şi în cazul decontărilor interne între
unităţi.

Reflectarea în contabilitate a relaţiilor de decontare dintre unitate şi subunităţi, dar şi a

decontărilor dintre subunităţi, fundamente pe diverse transferuri de materiale şi mijloace
băneşti efectuate în mod curent, se realizează cu ajutorul a două conturi 481  Decontări
între unităţi şi subunităţi şi 482  Decontări între subunităţi. Din punct de vedere al
funcţiei contabile, aceste conturi sunt bufuncţionale şi se comportă fir ca un cont de creanţe
atunci când reflectă drepturi (creanţe), fie ca un cont de datorii atunci când exprimă obligaţii.

Contul 481  Decontări între unităţi şi subunităţi ţine evidenţa decontărilor între
unitate şi subunităţile sale care conduc contabilitatea proprie. Acest cont se debitează cu
valorile transferate de către unitate subunităţilor şi se creditează cu valorile primite de către
unitate de la subunităţile sale. Soldul final este debitor reflectă sumele de încasat de la
subunităţile fără personalitatea juridică.

Contul 482  Decontări între subunităţi ţine evidenţa decontărilor între subunităţi.
Acest cont se debitează cu valorile transferate între subunităţi şi se creditează cu valorile
încasate de la subunităţi. Soldul final debitor reflectă sumele de încasat de subunităţi de la alte
subunităţi.

Contabiltatea decontărilor între subunităţi se ţine pe conturile analitice, pe feluri de

decontări sau subunităţi. Firma studiată nu efectuează înregistrări privind decontările cu
subunităţile sau între subunităţi întrucât organizarea contabilităţii se realizează la nivelul
întregii unităţi, la sediul principal al societăţii.

37
 Considerând că are două subunităţi ,,G1" şi ,,G2", S.C: Olimpic S.R.L. realizează în
luna ianuarie 20011 următoarele operaţiuni cu privire la decontările cu subunităţile: unitatea
transferă subunităţii,,G1" un lot de mărfuri în valoare de 1.000 lei, subunitatea ,,G1" transferă
subunităţii ,,G2" materiale consumabile în valoare de 65 lei, subunitatea ,,G2" transferă
unităţii ,,G1" un aparat de măsură cu o valoare contabilă de 780 lei şi amortizare înregistrată
de 500 lei, subunitatea ,,G1" plăteşte unităţii contravaloarea mărfurilor primite de la aceasta,
unitatatea virează subunităţii ,,G2" suma de 1.800 lei, pentru achitarea drepturilor salariale. În
vederea reflectării în contabilitatea proprie a operaţiunilor de decontare cu subunităţile,
unitatea va întocmi articolele contabile conform paginii nr. 10 din Registrul-Jurnal următor.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 10
Simbol conturi Sume totale
Nr Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Aviz de însoţire Înregistrat transferul către sub-
1. 04.01.2011 nr.45290/ unitatea „G1” de mărfuri în 481/G1 371 1.000 1.000
04.01.2011 valoare de 1.000 lei.
Extras de cont nr. Înregistrat încasarea contra-
2. 11.01.2011 40/11.01.2011 valorii Avizului de însoţire nr. 5121 481/G1 1.000 1.000
45290/04.01.2011
Ordin de plată nr. Înregistrat virarea către sub-
3. 14.01.2011 68/14.01.2011 unitatea „G2” a sumei de 481/G2 5121 1.800 1.800
1.800 lei.
De reportat 3.800 3.800

În vederea reflectării în contabilitate a operaţiunilor de decontare cu unitatea, dar şi cu

subunitatea „G2”, subunitatea „G1” va întocmi articolele contabile conform paginii nr. 11 din
următorul Registru-Jurnal.

REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 11
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Aviz de însoţire Înregistrat primirea de măr-
1. 04.01.2011 nr.45290/ furi de la unitate în valoare 371 481/U 1.000 1.000
04.01.2011 de 1.000 lei.
2. 07.01.2011 Aviz de însoţire Înregistrat transferul către
nr.10027911/ subunitatea „G2” de 482/G2 302 65 65
07.01.2011 mărfuri, valoare 65 lei.
3. 11.01.2011 Ordin de plată nr. Înregistrat virarea către

38
 37/11.01.2011 unitate a contravalorii 481/U 5121 1.000 1.000
mărfu-rilor în valoare 1000
lei.
4. 15.01.2011 Proces verbal cedare- Înregistrat primirea de la 2132 % 780
primire nr. subunitatea „G2” a unui 2813 500
21/15.01.2011 aparat de măsură 482/G2 280
De reportat 2.845 2.845

În vederea reflectării în contabilitate a operaţiunilor de decontare cu unitatea, dar şi cu

subunitatea „G1”, subunitatea „G2” va întocmi articolele contabile conform paginii nr. 11
din următorul Registru-Jurnal.
REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 12
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report x x
Aviz de însoţire Înregistrat primirea de la
1. 07.01.2011 nr.10027911/ subunitatea „G1” de mărfuri 302 482/G1 65 65
07.01.2011 în valoare de 65 lei.
2. 14.01.2011 Extras de cont nr. Înregistrat primirea de la
39/14.01.2011 uni-tate a sumei de 1.800 lei, 5121 481/U 1.800 1.800
pentru plata obligaţiilor sala-
riale.
3. 15.01.2011 Proces verbal cedare- Înregistrat transfer către sub- % 2132 780
primire nr. unitatea „G1” a unui aparat 2813 500
21/15.01.2011 de măsură, valoare 780 lei. 482/G1 280
De reportat 2.645 2.645

3.3.8 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor neomerciale

Creanţele înregistrate ca urmare a diverselor relaţii de decontare dintre unitatea şi terţi,

se pot deprecia. Deprecierile de această natură sunt constatate cu ocazia realizării operaţiilor
de evaluare aferente închiderii exerciţiului financiar şi se pot determina ca o diferenţă între
valoare de inventar, care este mai mică şi valoarea de la data intrării în entitate a creanţelor. În
general valoarea de inventar, este inferioară valorii de intrare, atunci când recuperarea
creanţelor prezintă un grad de incertitudine sub aspectul recuperării toate sau parţiale.
Pentru a evita prezentarea în situaţiile financiare a unor informaţii denaturate,
principiul prudenţei împune constituirea de ajustări pentru deprecierea creanţelor
nercomerciale provenite din relaţiile de decontare în cadrul grupului, în cadrul unităţii şi cu
asociaţii. Ajustările pentru deprecierea creanţelor reprezintă constatări ale diminuării unor
creanţe, în condiţiile în care natura ajustărilor este clar precizată, dar incertă în ceea ce
priveşte mărimea sau realizarea sa, pe care evenimentele survenite sau în curs o fac

39
previzibilă la data stabilirii situaţiilor din conturi.1
Ajustările pentru deprecierea creanţelor necomerciale, constituie numai în situaţia în
care deprecierea este reversibilă, deoarece atunci când deprecierea unei creanţe ireversibilă,
aceasta se va înregistra în contabilitate ca o pierdere de creanţe. În momentul în care
consideră că se află în imposibilitatea recuperării creanţei, deprecierea este apreciată a fi
definitivă, valoarea creanţei urmând a fi înregistrată direct pe cheltuieli.
Reflectarea în contabilitater a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor de natură
necomercială se realizează prin utilizarea contului 495 – Ajustări pentru deprecierea
creanţelor – decontări în cadrul grupului/asociaţii, a cărui funcţiune contabilă este
reprezentată în continuare. Prin acest cont se ţine evidenţa ajustărilor constituite pentru
deprecierea creanţelor rezultate ca urmare a decontărilor în cadrul grupului, unităţii şi cu
asociaţii, din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de rectificativ de creanţe,
iar după funcţia contabilă este un cont pasiv. În credit este evidenţiată valoarea ajustărilor
pentru deprecierea creanţelor constituite sau suplimentate, iar în debit sunt înregistrate
ajustările pentru deprecierea creanţelor anulate, diminuate sau ră,ase fără obiect. Soldul final
este creditor şi reflectă ajustările pentru depreciere constituite.
S.C. Olimpic S.R.L. înregistrează următoarea situaţie privind deprecierea creanţelor
necomerciale. În cursul exerciţiului curent s – au vândut unei unităţi afiliate titluri de
participare deţinute la altă societate în valoare de 1.500 lei, iar datorită situaţiei precare a
acesteia se estimează că se va recupera doar 50% din valoarea lor. Ulterior unitatea afiliată
falimentează, societatea comercială recuperînd o sumă de 1.000 lei din valoarea creanţei.
În vederea reflectării în contabilitate a operaţiunilor privind ajustările pentru
deprecierea creanţelor necomerciale, societatea comercială va întocmi articolele contabile din
pagina nr.13 a Registrului-Jurnal de mai jos.

REGISTRU-JURNAL
Pagina nr. 13
Simbol conturi Sume totale
Nr. Data Documentul
Explicaţii Debi- Credi- Debi- Credi-
crt. înreg. (felul, nr., data)
toare toare toare toare
1 2 3 4 5 6 7 8

1
Creţu Carmen ,. Bazele contabilităţii, Editura Universitară Danubius, Galaţi, 2008

40
 Report x x
Notă contabilă Înregistrat ajustare pentru de-
1. 10.01.2011 nr. precierea creanţei faţă de enti- 6864 495 750,00 750,00
27/10.01.2011 tatea afiliată , valoare 750 lei.
Extras de cont Înregistrat încasarea parţială a % 4511 1.500,00
2. 15.01.2011 nr. creanţei faţă de entitatea afi- 5121 1.000,00
47/15.01.2011 liată, în valoare de 1.000 lei, 668 500,00
ca urmare a falimentului.
Notă contabilă Înregisrat anularea ajustării
3. 15.01.2011 nr. pentru deprecierea creanţei 495 7864 750,00 750,00
31/15.01.2011 faţă de entitatea afiliată
falimentată.
De reportat 3.000,00 3.000,00

Concluzii şi propuneri

În economia internaţională cea mai importantă resursă este informaţia. Această

mutaţie a impus delimitarea unui nou domeniu al cunoaşterii, respectiv cea a ştiinţelor de

41
gestiune, iar ca disciplină, contabilitatea se poziţionează astăzi în domeniul ştiinţelor de
gestiune.
Mediul economico  social în care organizaţia trebuie să se angreneze pentru
asigurarea unei bune desfăşurări ale activităţilor pe care întreprindre, precum şi multitudinea
interacţiunilor cu o serie de terţe persoane, are un impoact deosebit asupra modului în care
este asigurată supraveţuirea firmei pe actuala piaţă concurenţială. Un element esenţial, care
nu poate fi tratat cu superficialitate este reprezentat de forţa de muncă, a cărei intervenţie
generează inevitabil o serie de legături sau relaţii stabile între entitatea economico  socială şi
diverşi parteneri precum personalul angajat, bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi
alte fonduri speciale înfiinţate la dispoziţia organismelor publice.
Pe lângă aceste relaţii, prin ansamblul activităţilor realizate, întreprinderea stabileşte
diverse raporturi cu asociaţii, debitorii diverşi, în cadrul unităţii şi relaţii în cadrul grupului.
În cele trei capitole ale lucrării de faţă, al cărei obiect îl constituie descrierea
organizării contabilităţii creanţelor necomerciale, au fost tratate particularităţile relaţiilor de
decontare anterior amintite, printr  un studiu efectuat asupra S.C. Olimpic S.R.L. Vaslui.
Noţiuni generale privind creanţele necomerciale, reflectă în primul subcapitol câteva
noţiuni teoretice, care să faciliteze înţelegerea termenului de creanţă şi a principalelor acţiuni
ce dau naştere dreptului de creanţă şi mai ales identificarea principalelor relaţii ale unităţii
economico  sociale cu mediul extern pe baza cărora se fundamentează aceste drepuri..
De asemenea sunt prezentate succint principalele criterii care stau la baza clasificării
creanţelor în general, şi sunt delimitate strict creanţele de natură necomercială, rezultate în
urma decontărilor cu personalul bugetul statulti, bugetul asigurărilor sociale, în cadrul
grupului, cu asociaţii şi debitorii diverşi. Am descris principalele criterii de recunoaştere şi
evaluare a creanţelor, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate şi alte
acte normative ce reglementează aceste aspecte.
Prezentarea S.C. Olimpic S.R.L. Vaslui realizează o descriere a societăţii comerciale
cu răspundere limitată, pe baza căreia s a efectuat studiul contabilizării creanţelor
necomerciale. Capitolul 2 conţine un scurt istoric al entităţii economice şi o prezentare
generală privind obiectul de activitate şi activităţile economico  financiare specifice,
desfăşurate în cadrul firmei.
Se continuă apoi cu o descriere a modului în care firma îşi organizează contabilitatea
şi a principalelor activităţi desfăşurate în cadrul compartimentului financiar  contabil, cu
respecatarea actualelor reglementări contabile ale legislaţiei româneşti.

42
 Pentru a oferi imagine de ansamblu asupara performanţei economico  financiare a
societăţii comerciale studiate, se face analiza indicatorilor economico  finaciari, element
esenţial al notelor explicative, aprobate de administratorul entităţii economico  sociale
prezentate.
Contabilitatea creanţelor necomerciale este o lucrare complexă din punct de vedere al
informaţiilor oferite şi prezintă organizarea evidenţei contabile a creanţelor de natură
necomercială generate de relaţiile pe care S.C. Olimpic S.R.L. Vaslui le stabileşte cu
partenerii de afaceri actuali.
Principalele obiective ale contabilităţii creanţelor, urmărite pentru realizarea cu succes
şi un maxim de eficienţă a obiectului de activitate al firmei., sunt tratate specte privind
principalii purtători de informaţii privind creanţele necomerciale, concretizaţi în documentele
primare ce comentează fie naşterea creanţelor de natură necomercială, fie lichidarea acestora.
Se ilustrează modalităţi de reflectare în evidenţa financiar  contabilă, organizată de
S.C. Olimpic S.R:L. Vaslui, principalele operaţiuni producătoare de creanţe necomerciale.
Astfel sunt analizate separat, atât din punct de vedere a conţinutului, cât ţi în ceea ce priveşte
modul de înregistrare în contabilitate, următoarele categorii de creanţe creanţele
necomerciale faţă de personal, faţă de bugetul de asigurări sociale, faţă de bugetul satului, faţă
de debitori diverşi, creanţe necomerciale în cadrul grupului şi în cadrul unităţii, precum şi
ajustări pentru deprecierea creanţelor necomerciale. Pentru fiecare categorie au fost dezvoltate
aplicaţii proprii ce sintetizează principalele activităţi economico  financiare desfăşurate de
societatea comercială, iar operaţiunile în care se nasc creanţele de natură necomercială, atât
cele realizate în cadrul firmei, cât şi cele convenţionale, au fost înregistrate în Registrul 
Jurnal.
Pentru atingerea unui maxim de performanţă în relaţiile cu partenerii săi, dar şi pentru
a  şi forma o imagine fidelă în lumea afacerii, entitatea economico  socială trebuie să
monitorizeze în permanenţă situaţia creanţelor sale, să asigure clarificarea deprecierilor
aferente şi să ofere informaţiile necesare întocmirii documentelor de sinteză şi raportare
financiară, prin consemnarea în documente specifice a evenimentelor privind crearea şi
lichidarea creanţelor.

BIBLIOGRAFIE

[Ariton, 2008] Doiniţa Ariton, “Strategii financiare ale firmei”,

Editura Editura Europlus, Galaţi, 2008

43
Creţu, 2008 Creţu Carmen ., Bazele contabilităţii, Editura
Fundaţiei Academice ,,Danubius" Galaţi, 2008.

Ghintuială,2009 Ghintuiala Alexandrina, Universitatea Danubius din

Galati, Vol. 4 (2009) - Performanţa Riscurilor în
Economia Europeană
 Willi Păvăloaia, Daniel Păvăloaia, Analiză
Pavaloaie & al, 2009
economico-financiară, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009
Pripoaie Rodica, Finanţele şi gestiunea financiară a
Pripoaie,2008
firmei, Editura Fundaţiei Academice ,,Danubius"
Galaţi, 2008
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor

Internaţionale de Contabilitate. IAS 18. Venituri
curente, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008
Standarde Internţionale de Raportare Financiară
**** (IFRS) 2007
Legea nr.19/26.02.2009 a bugetului asigurărilor
**** sociale de stat pe anul 2009 privind sistemul de
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 122
din 27.02.2009
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în 2011,
****
modificată şi completată, art.14.
OMEF nr. 3512/2008 privind Normele de întocmire
**** şi utilzare a documentelor financiar-contabile,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.870 bis/23.12.2008
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea
**** Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene

ANEXE

44
 Anexa nr. 1
Unitatea SC BAILAND SRL.......................
. ..................................................
(secţia, serviciul etc.)
....................................................

LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

pe luna ....ianuarie......... anul ...2011........

Timp efectiv
Nr. Salariul de Avans de
Numele şi prenumele Marca
crt. bază plată
Concediu
Lucrat
medical
0 1 2 3 4 5 6
 1. Ciurescu Mircea    804,00   168   300 
2.  Ghinea Mircea    804,00  168   250
             
             
             
14-5-1/d

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului Întocmit,

Capota Maria financiar-contabil,
Caraivan
Caraivan Ani
Ani

45
 Anexa nr. 2

UNITATEA: SC Olimpic SRL_________

ORDIN DE DEPLASARE(DELEGATIE)

Domnul/ Doamna—Popoiu Marin---------------------------------------------------------------------------------------------------

avand functia de---Sofer-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
este delegat pentru—Transport persoane---------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
la----------Timisoara-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
durata deplasarii de la ---02.01,2011--------------------la 06.01.2011----------------------------------------------------------
se legitimeaza cu----------VS--095448------------------------------------------------------------------------------------------------

Data Stampila unitatii si semnatura

Sosit*-------------------------------------
Sosit*--------------------------------------------------     -      
Plecat*------------------------------------------------     Plecat*------------------------------------      
Stampila
Stampila unitatii si Cu(fara) unitatii si
Cu(fara) cazare-----------   semnatura cazare-------------------------     semnatura
   
Sosit*--------------------------------------------------- Sosit*-------------------------------------
-     -      
Plecat*--------------------------------------------------     Plecat*------------------------------------      

Cu(fara) cazare-----------   Stampila unitatii si Cu(fara) cazare------------------------     Stampila

46
 unitatii si
semnatura semnatura

*Se va completa ziua,luna,anul si ora

Ziua si ora plecarii-02.01.2011- 700------------------       Avans spre decontare 200,00

Ziua si ora sosirii –06.01.2011-19 00-----------------       Primit la plecare--------------------------------------------------------    
Data depunerii decontului-------------------------       Primit in timpul deplasarii-------------------------------------------    
TOTAL--------------------------------------------------------------------
Penalizarii calculate--------------------------------       -    
Cheltuieli efectuate conform documentelor anexate
Felul actului si emitentul Nr. si data Suma
 B.F. 03.01.2011 – Motorina   150,00 
 DIURNA 4 zile 4zile x 30   120,00 
  TOTAL  270,00 
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

47
     
TOTAL CHELTUIELI

   
Diferenta de restituit s-a depus cu chitanta nr.--- din---------------     Diferenta de restituit 70,00 lei

control fin. Sef Titular

Se aproba conducatorul unitatii Preventiv     Verificat decont compartiment avans
             

48
 Anexa nr.3

SC”Olimpic”SRL Vaslui
DISPOZIŢIE DE *.......încasare........................CĂTRE CASIERIE
Nr.............1.......din........23.01.2011.................
Numele şi prenumele.........Atănăsoaie Mihai..............................
Funcţia (calitatea)..................inginer...........................................
Suma..135.......lei.....una sută trei zeci şi cinci lei...
(în cifre) (în lei)
Scopul încasării-plăţii...........avans .........................
....................................................................................................
Semnătura Conducătorul Viza de control Compartimentul
unităţii financiar preventiv finaciar-contabil
Aurel Ciobanu Matei
*)Se va înscrie încasare sau plată după caz.

DATE SUPLIMENTARE PRIVIND

Se BENEFICIARUL SUMEI
completează Actul de identitate ..........................................................
numai Am primit suma de.............................................
pentru plăţi (în cifre)
Data..........
Semnătura ....
CASIER
Plătit suma de...........................................................lei
(în cifre)
Data.....................
Semnătura..................

49
 Anexa nr. 4

Unitatea: SC OLIMPIC S.R.L. Seria nr.

Nr.Inreg. Reg. Com./an: J37/384/2005
CUI: RO 17562607
Sediul: Vaslui

CHITANTA
NR.2153 DATA 12.01.2011

Am primit de la : S.C.TRANS.
S.R.L.
CUI:15299742
Nr. Inreg Reg. Com:J37/127/2003

Adresa:
Suma de : 25. lei adica Douazecisicinci lei
Reprezentand: Cf 2303

Casier,

50