PERSPECTIVE ALE ADERARII

ROMANIEI
LA ZONA EURO
 Cuprins

1. Introducere......................................................................................................................................2
2. Adoptarea monedei Euro................................................................................................................2
3. Trecerea la euro: beneficii și dezavantaje.......................................................................................3
3.1. Riscuri......................................................................................................................................4
3.2.  Avantaje și dezavantaje..........................................................................................................5
3.3. Majorarea investițiilor străine..................................................................................................6
4. Poziţia României în procesul aderării la moneda Euro...................................................................6
4.1. Productivitatea și creșterea economică sănătoasă...................................................................7
4.2. Cum se reflectă creșterea economică în reducerea ratei sărăciei.............................................8
4.3. Convergența prețurilor versus convergența câștigurilor.........................................................9
4.4. Stabilitate politică și absența violenței / terorismului...........................................................10
4.5. Controlul corupției.................................................................................................................11
5. Zona euro și starea economiei românești.....................................................................................11
5.1. Economia românească...........................................................................................................12
5.2. Aspecte monetare și financiare..................................................................................................13
Concluzii...........................................................................................................................................16
Bibliografie.......................................................................................................................................16

1
1. Introducere

Adoptarea monedei euro este o condiţie juridică obligatorie a tuturor statelor membre Uniunii
Europene, însă fiecare stat are dreptul de a stabili momentul aderării la Zona Euro. Or, analizând
statele ce au fost parte a blocului comunist, vom constata că 5 dintre acestea au aderat deja la
moneda unică; acestea fiind Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania şi Estonia, însă celelalte 5 încă
utilizează monedele proprii. Trebuie astfel atrasă atenţia asupra faptului că cele 5 state care sunt
parte a Zonei Euro, sunt state de dimensiuni mai reduse, ceea ce presupune o anumită omogenitate
a populaţiei, ceea ce facilizeaza adoptarea monedei euro pe teritoriul lor. Altfel fiind spus, potrivit
studiilor realizate de instituţiile Vest Europene s-a constatat că oraşul Bucureşti şi respectiv Zona
Ilfov s-ar integra cu uşurinţă în Zona Euro, însă problema apare în momentul în care ne îndreptăm
mai mult atenţia către celelalte zone ale României mai slab dezvoltate. Un avantaj al introducerii
monedei euro este acela că oferă o mai mare comparabilitate între preţurile aceloraşi bunuri şi
servicii comercializate în state diferite. Prin urmare, consumatorii vor putea alege să cumpere
anumite produse din ţările vecine care le oferă la preţuri mult mai scăzute. Acest aspect al
comparabilităţii/ competitivităţii, poate genera pe de-o parte beneficii, după cum am prezentat
anterior, dar pe de altă parte poate cauza anumite efecte negative pentru populaţie. De pildă,
comercianţii romani vor de decide să alinieze preţurile la nivelul celor din Vestul Europei, iar în
acest caz o Ghiț u Anca Elena Aderarea Romaniei la Zona Euro 224 pâine nu va mai putea fi
cumpărată la echivalentul a 1 leu în euro, ci direct la 1 euro aşa cum este în Franţa, Germania şi
alte state vestice. Aşadar, după cum am precizat, populaţia din zona Bucureşti şi a împrejurimilor
va putea face faţă alinierii preţurilor la cele din Zona Euro, însă cei din zonele mai sărace,
respectiv care trăiesc dintr-un venit minim pe economie, vor putea face faţă cheltuielilor de
subzistenţă?!

2. Adoptarea monedei Euro – criteriile de convergenţă nominală Adoptarea monedei Euro

de către statele membre Uniunii Europene, reprezintă o obligaţie juridică pentru fiecare stat cu
excepţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord respectiv Danemarcei. Trebuie
precizat faptul că momentul adoptării monedei euro de către fiecare stat rămâne la latitudinea
acestuia. Prin tratatului de la Maastricht au fost stabilite şi criteriile de convergenţă nominală ce

2
trebuie să fie îndeplinite de către ţările care doresc să acceadă la moneda Euro. Astfel, prin
realizarea convergentei nominale s-a urmărit îndeplinirea criteriilor monetare şi fiscale stabilite
prin Tratatul de la Maastricht.
A. Criteriile monetare:
- Stabilitatea preţurilor – inflaţia nu trebuie să depăşească mai mult de 1,5 puncte procentuale
media ratelor de inflaţie a primelor 3 state membre UE cu cele mai stabile preţuri.
- Stabilitatea cursului de schimb – trebuie respectate limitele normale de fluctuaţie prevăzute de
ERM II (Exchange Rate Mechanism), respectiv ± 15% timp de cel puţin 2 ani înainte de adoptarea
monedei euro, fără devalorizarea monedei naţionale. 2 Ca şi în cazul stabilităţii preţurilor aceasta
îndeplinirea acestui criteriu este esenţială deoarece probează capacitatea fiecărei ţări de a face faţă
şocurilor interne şi externe, fără a utiliza devalorizarea propriei monede ca mijloc de ajustare. În
plus regulile uniunii monetare nu permit ca o ţară să acceadă la aceasta cu moneda devalorizată
întrucât ar echivala cu avantaje din punct de vedere al competitivităţii.
- Convergenta ratelor de dobândă pe termen lung – valoarea ratelor de dobândă nu trebuie să
depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor de dobândă din cele mai
performante 3 ţări în domeniul stabilităţii preţurilor.
B. Criteriile fiscale:
- Deficitul bugetar – poate să fie maximum 3% din PIB.
- Datoriile publice – poate să fie de cel mult 60% din PIB.

3. Trecerea la euro: beneficii și dezavantaje

Care sunt efectele asupra românilor atunci când moneda națională se va

schimba? Fluctuațiile monedei euro sunt cunoscute de toată lumea, dar ceea ce nu știu cei mai
mulți este faptul că euro estemoneda pe care o folosesc peste 337,5 milioane de oameni din
întreaga lume. Nu mai puțin de 19 țări din zona euro utilizează această monedă ca mijloc de plată
în fiecare zi, ajutând astfel să devină a doua monedă internațională ca importanță, după dolar.
Statisticile oficiale făcute publice de Uniunea Europeană arată însă faptul că euro este mai
puternic decât dolarul în ceea ce privește numeralul aflat în circulație, iar introducerea monedei a
avut loc în anul 1999, chiar la 1 ianuarie, zi în care a devenit de altfel moneda oficială pentru 11
state membre.

3
Primele beneficii pe care le pot vedea oamenii sunt facilitarea plăților la călătorii, o parte
importantă din piața unică ce crește și se dezvoltă în prezent, eliminând schimburile monetare atât
de anevoioase pentru mulți dintre noi.

Numele “euro” a fost ales în anul 1995, la Madrid, de către Consiliul European
 Din leu, în euro

Oficialii Băncii Naționale spun că țara noastră ar trebui să treacă la moneda euro în anul
2019, obiectiv pe care guvernatorul Mugur Isărescu l-a declarat public în mai multe situații, dar
despre care acesta spune că este și foarte ambițios. Pe lângă schimbările de mentalitate ale
oamenilor, schimbarea monedei naționale va avea multe alte efecte, unele benefice și altele mai
puțin benefice asupra economiei, dar cu toate acestea modificarea este văzută ca fiind absolut
necesară în spațiul economic actual.

Contrar a ceea ce consideră mulți, pentru adoptarea monedei euro, o țară este nevoită să
îndeplinească foarte multe criterii. În primul rând este vorba despre criterii economice, un stat
trebuie să dețină dovada faptului că economia este pregătită în acest sens. Urmează desigur
pregătirile juridice, întrucât banca centrală națională trebuie să fie și ea pregătită în acest sens.

3.1. Riscuri
Toate acțiunile care au loc ca urmare a trecerii de la o monedă națională la euro sunt unele
extrem de complexe. De ce sunt acestea atât de necesare? În cazul în care nu sunt realizate în mod
corect, atunci prețurile vor fi incorect schimbate, iar oamenii vor fi debusolați cu privire la moneda
de schimb.

Desigur, Comisia Europeană și alte instituții dedicate oferă suport și sprijin în acest sens, dar
doar autoritățile locale pot fi direct implicate în educarea oamenilor cu privire la schimbare și o
bună comunicare cu mediul de afaceri, pentru a înțelege și aplica în mod corect toate modificările
necesare.

 Simbolul € este inspirat de litera grecească epsilon, find în acela și timp și prima literă a
cuvântului “Europa” scris în alfabetul latin, iar cele două linii paralele din acesta simbolizează
stabilitatea

4
3.2.  Avantaje și dezavantaje
Primul mare avantaj pe care îl oferă trecerea la moneda euro unui stat este reducerea
schimbărilor bruște monetare și financiare. Mai mult decât atât, împrumuturile economice devin
mult mai stabile, iar dobânzile se vor stabiliza și ele pe termen lung, ca urmare a utilizării unei
monede unice.

Analiștii economici adaugă faptul că se va elimina schimbarea ratei de schimb în Zona Euro,
iar transparența prețurilor, la nivel internațional, va fi una foarte ridicată.

Nu în ultimul rând, companiile care lucrează cu societăți de peste granițe se vor putea bucura
de schimburi externe facile și de creșterea în volum a acestora.

Toate acestea vor ajuta economia să se dezvolte susținut, mai ales datorită eliminării
pierderilor privind tranzacțiile valutare la nivel înalt.

Desigur, nu a existat până în prezent nicio țară în care oamenii să primească aceste
modificări cu brațele deschise. Asta pentru că obișnuința oamenilor și frica de schimbare, mai ales
de creștere a prețurilor, sunt atât de ridicate încât momentul este privit de toată lumea cu foarte
multe semne de întrebare.

Printre principalele dezavantaje majore ale trecerii la euro se numără dificultatea de a avea o
paritate corectă, dar și inexistența posibilității de a utiliza rata de schimb pentru a micșora efectele
negative ale unor posibile șocuri economice.

Mai mult decât atât, atunci când un stat pierde controlul asupra propriei monede naționale
există riscul unui dezechilibru economic puternic, cu efecte pe termen lung pentru toate sectoarele
economice din respectivul stat.

Toate aceste efecte pot fi însă eliminate sau măcar atenuate dacă sincronizarea se face treptat
și planificat, astfel încât economia să fie una cât mai apropiată de cea din statele din zona euro.

 Există foarte multe elemente de securitate ale bancnotelor euro: filigranul, firul de siguranţă şi
folia cu hologramă

5
3.3. Majorarea investițiilor străine
Euro poate ajuta România să devină o țară mai atrăgătoare pentru investitorii de peste
granițe? Răspunsul tuturor specialiștilor este unul afirmativ, iar motivul este unul foarte simplu:
odată ce va exista o monedă unică, investitorii vor putea analiza mult mai facil care este nivelul
investiției și cel al profitabilității.

Toate aceste schimbări aduc, desigur, o majorare a salariilor angajaților, dar și o micșorare a
ratei șomajului, date fiind inaugurările de noi companii care au nevoie de forță de muncă. Istoria
ultimilor ani ne demonstrează faptul că investițiile străine au dus la o creștere serioasă a salariilor
și chiar dacă angajații din România sunt departe de a câștiga la fel de mult precum colegii din
aceeași companie cu sediul în alte țări, realitatea arată faptul că nivelul salarial este unul într-un
trend ascendent.

Desigur, trecerea la euro nu este singura soluție pentru a asigura dezvoltarea investițiilor
străine, birocrația, avantajele competitive, cererea, specializările forței de muncă sau mediul fiscal
ostil sunt doar câteva dintre problemele pe care România le confruntă în prezent.

Pentru a asigura o trecere corectă din punct de vedere economic la moneda euro și pentru a
putea privi această modificare ca o oportunitate pentru mediul de afaceri, pregătirile autorităților
sunt unele constante, astfel încât anul 2019 să fie momentul potrivit.

4. Poziţia României în procesul aderării la moneda Euro

Unul dintre cei mai folosiți indicatori de convergență reală în literatura de specialitate este
evoluția PIB real/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Dacă înainte de izbucnirea crizei țările
ECE devenite state membre ale UE au înregistrat rate ridicate de creștere economică în special în
virtutea procesului de catching up susținut de intrări mari de fluxuri de capital din ZE, actuala criză
financiară a încetinit intrările de capital și traiectoria de creștere economică, subliniind
vulnerabilități structurale majore și necesitatea unor ajustări macro-economice dure în aceste state.
În România, criza economică a redus rata de creștere a PIB potențial de la 5-6% la 2,5-3%
(vezi nota de subsol). Prin prisma reducerii masive a investițiilor, dar și a scăderii participării forței
de muncă la activitatea economică, în România potențialul de creștere s-a înjumătățit după criza
din 2008. Mai mult, ca urmare a faptului că principalele politici economice adoptate au avut ca

6
obiectiv mai degrabă țintirea unor indicatori macro-economici decât demararea unor reforme
structurale necesare, ieșirea din criză nu a fost acompaniată de reluarea ratelor de creștere
potențială din perioada 2000-2008. Chiar dacă PIB potențial ar crește cu rate de peste 4% începând
cu anul 2018, nu trebuie uitat faptul că România înregistra în perioada 2005-2008 un ritm de
creștere anual de 5-6%, fapt ce arată nevoia intensificării reformelor structurale care să stimuleze
sursele sustenabile de creștere economică: investiții în capital și tehnologie, cercetare-dezvoltare și
inovare, precum și în sănătatea și educația capitalului uman.

4.1. Productivitatea și creșterea economică sănătoasă

România are nevoie de o creștere economică sănătoasă, o creștere care să nu genereze
dezechilibre majore.. Într-un context în care potențialul economiei românești a fost serios afectat
de criza financiară actuală, intensificarea reformelor structurale precum și stimularea surselor
sustenabile de creștere economică - investiții în capital și tehnologie, cercetare-dezvoltare și
inovare, precum și în sănătatea și educația capitalului uman – sunt cele mai fezabile soluții oferite
de teoria economică și confirmate de practica și realitatea economică.
De altfel, multe studii arată că indicele convergenţei structurale cu UE poate crește în
principal prin creșterea productivităţii muncii, care depinde de organizare mai bună, educație, noi
tehnologii, inovatii. Astfel, pot crește salariile, se măreşte ritmul de creștere economică, creşte
standardul de viaţă.

Sursa: Eurostat, 2016

7
4.2. Cum se reflectă creșterea economică în reducerea ratei sărăciei
Nivelul de trai într-o economie națională înseamnă însă mai mult decât creșterea PIB pe
locuitor. Deși PIB ul pe locuitor este un indicator mult folosit pentru a compara nivelul de
dezvoltare a statelor, dezvoltarea unui stat înseamnă considerabil mai mult. Îmbunătățirea
condițiilor de viață, creșterea bunăstării sociale la nivelul economiei naționale, creșterea nivelului
de trai, evoluții pozitive ale veniturilor și avuției naționale, toate acestea însumate definesc gradul
de dezvoltare a unei economii și, implicit, nivelul de trai, bunăstarea socială a populației.
După cum se poate observa din tabelele următoare (Tabelele 3.6., 3.7. și 3.8.), în România
creșterea PIB s-a reflectat doar parțial în reducerea ratei sărăciei, exprimată prin rata de deprivare
materială (în literatura de specialitate rata de deprivare materială este considerată a fi un indicator
cu o valoare informațională mult mai bogată decât s-a dovedit a fi rata sărăciei).
În anul 2007, de exemplu, România avea una dintre cele mai mari rate de creștere
economică (6,9%), dar și cea mai mare rată de deprivare materială (36,5%). Deși rata de deprivare
materială severă a avut un trend descrescător pe parcursul întregii perioade analizate (a scăzut de la
36,5% în 2007 la 24,6% în 2015), în România a rămas la niveluri considerabile, incomparabile cu
cele existente în ZE, dar și în Cehia, Polonia, chiar și în Ungaria.
Ratele mari de creștere economică au fost cel mai bine reflectate în ratele de deprivare
materială în cazul Poloniei (care a plecat de la 22,3%, în 2007 și a ajuns în 2015 la numai 8% nivel
comparabil cu ZE, sau Cehiei (care a avut initial o rată de deprivare materială de numai 7,4%,
ajungând în 2015 la o rată sensibil mai mică decât cea din ZE).

Rata de creștere economică în țări selectate UE

Sursa: Eurostat, 2016

8
4.3. Convergența prețurilor versus convergența câștigurilor
Nivelul de trai într-o economie națională este reflectat până la urmă de bunăstarea indivizilor.
În fond, aceștia sunt cei care vor resimți efectele adoptării monedei euro. Pentru a studia impactul
asupra bunăstării îndivizilor, am considerat că analiza convergenţei preţurilor trebuie însoţită de
analiza convergenţei salariilor. Conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul 2015 convergența
salariilor era în România de numai 20,5%, în timp ce convergența prețurilor se ridică la nivelul de
aproape 50% față de EU28. După cum se poate observa în Tabelul 3.9., în timp ce convergența
prețurilor în statele ECE analizate este relativ asemănătoare (în jur de 50%, plus sau minus),
convergența salariilor diferă semnificativ. În România convergenta salariilor (20,5%) este aproape
jumătate față de Cehia (37,9%) și sub nivelul Poloniei și Ungariei (în jur de 30%). Convergența
redusă a salariilor în România vis-à-vis de convergența prețurilor se traduce printr-o putere de
cumpărare scăzută în România față de ZE, dar și față de celelalte state est-europene, de unde
rezultă din nou un cerc vicios al sărăciei, și toate riscurile care derivă de aici. În tabelul următor
este prezentată în paralel convergenţa preţurilor şi convergenţa salariilor în anul 2015.

Sursa: Eurostat, 2016

4.4. Stabilitate politică și absența violenței / terorismului

9
4.5. Controlul corupției

Sursa: Worldwide Governance Indicators, Banca Mondială, 2016

5. Zona euro și starea economiei românești

ZE are o dimensiune politică pronunțată, fiind gândită de fondatori ca inimă a procesului de

10
integrare europeană. Ea aduce beneficii economice legate de schimburile comerciale, costurile
tranzacțiilor, eliminarea riscului valutar și, ,,adăpostul” pe care euro îl aduce în raport cu șocurile
puternice ce vin de pe piețele financiare, din economia globală. Dar ZE prezintă și riscuri, care au
fost subestimate nu de puțini, și care au ieșit eclatant la lumină după erupția crizei financiare. De
aceea, analiza aderării trebuie să le examineze, pentru ca decizia politică să fie informată și
responsabilă.
Criza din ZE este legată de mecanisme și aranjamente de politici (policies) inadecvate.
Credința că euro, în sine, va fi o forță cu acțiune inexorabilă pentru convergența reală s-a
dovedit prea optimistă. Evidențe empirice arată că nu există mecanisme automate în ZE care să
asigure o convergență reală sustenabilă pentru state mai puțin dezvoltate; motivele principale fiind,
pe de o parte, instituții autohtone slabe, rigidități structurale, creșterea insuficientă a productivității
iar, pe de altă parte, modul în care ZE funcționează.
Criza a scos în evidență slăbiciuni structurale și instituționale majore ale unor state
participante la UEM. Aceste state (Grecia, Portugalia, Spania) au fost cele care înainte de criză au
înregistrat ritmuri ridicate de creștere economică, însă tot aceste state s-au confruntat cu căderi
bruște si semnificative ale PIB real per capita odată cu izbucnirea crizei. S-a văzut, totodată, că în
ZE dezechilibrele externe, ca ilustrare a unor decalaje de competitivitate între statele membre, nu
își pierd din relevanță.

5.1. Economia românească

România îndeplinește în prezent criteriile oficiale de intrare în ZE. În România, stabilitatea
macro-economică a fost realizată cu mari eforturi după anul 2010. Supra-încălzirea economiei, în
anii pre-criză, a mers în tandem cu acumularea de dezechilibre mari care, odată corectate, au anulat
câștigurile de venituri obținute anterior. României i-au trebuit 6 ani să revină la veniturile (la PIB-
ul) din 2008. Notabil este că revenirea economiei din ultimii ani nu a fost însoțit de o creștere mare
a deficitelor externe. Se poate invoca aici contribuția fondurilor europene la finanțarea balanței de
plăți. Dar sunt indicii că se produc mutații în capacitatea de export, remarcabil fiind aportul
sectorului IT. Și serviciile de transport au cunoscut o creștere importantă.
Aceste date pozitive nu anulează teza care spune că sunt necesare reforme structurale și
investiții de o anumită natură pentru a depăși „capcana venitului mediu”.
Mobilitatea între regiunile țării a forței de muncă este redusă, ceea ce perpetuează decalajul
de venituri între regiuni. În schimb migrația internațională este foarte ridicată, ca urmare salariul

11
de rezervă (reservation wage) a unei persoane fără loc de muncă cu care aceasta compară salariul
oferit de angajatorii din România, în mod frecvent nu este îndemnizația de șomaj sau ajutorul
social din România, ci câștigul potențial din afara țării, care poate să depășească cu mult
productivitatea muncii a locului de muncă vacant din țară. Astfel angajatorii din România pot fi în
imposibilitatea de a crește numărul locurilor de muncă.
Ne întâlnim cu provocarea de a depăși ’’capcana venitului mediu”, care implică trecerea la un
alt model de dezvoltare; în plus, eliminarea factorilor care contribuie la menținerea productivității
muncii reduse este de o importanță crucială pentru dezvoltarea României. Aici este de examinat și
înclinația companiilor internaționale de a promova în România afaceri cu valoare adăugată mai
înaltă (când deciziile se iau la centru). Se pune și problema dacă politici publice (industriale) pot
ajuta în acest sens.

5.2. Aspecte monetare și financiare

În ce privește viteza de transmitere a deciziilor de politică monetară în dobânzile creditelor în

monedă națională acordate populației și companiilor nu există diferențe mari față de țările din
regiune.
Există diferențe mari în percepția riscului de credit. În România creditele pentru companii
sunt percepute mai riscante decât creditele pentru achiziția de locuințe acordate populației, situație
inversă față de cea din țările din jur și din ZE. Această situație creează un handicap companiilor
autohtone din cauza costului mai mare al finanțării și un stimulent pentru dezvoltarea pieței
proprietăților rezidențiale, creditul de locuințe ieftin susținând cererea. În aceste condiții, dacă
oferta de locuințe rămâne în urma cererii cu ușurință se poate dezvolta o bulă a prețurilor
proprietăților imobiliare. Aceasta inferență este de ajustat cu impactul veniturilor (relative scăzute
față de alte țări din regiune) și noi reglementări macro-prudențiale.
După încheierea negocierilor de aderare la UE și liberalizarea contului de capital în România
au intrat fluxuri de capital importante, în special sub forma investițiilor directe și împrumuturi,
investițiile de portofoliu jucând un rol minor datorită sub-dezvoltării pieței de capital și a datoriei
publice reduse. Intermedierea financiară și îndatorarea sectorului privat, mai ales în valută, au
crescut accelerat.
Elemente pentru strategia de aderare

12
 Criza financiară a reușit să convingă pe mulți că nu este de dorit să intri în ZE oricând și
oricum. În prezent, noile state membre din ECE care sunt în afara zonei euro fie au o poziție de
expectativă, de tip wait-and-see, amânând decizia de adoptare a euro. Stadiul procesului de
pregătire a acestor state în ceea ce privește procesul de trecere la euro este prezentat, succint, în
cele ce urmează:
Bulgaria - autoritățile naționale (guvern, ministerul de finanțe și banca centrală) nu au demarat în
mod oficial procesul de pregătire pentru trecerea la euro; leva bulgară nu face parte din MCSII.
Cehia - autoritățile naționale nu au stabilit o dată-țintă pentru adoptarea euro; coroana cehă nu face
parte din MCSII.
Croația - nu a arătat până în prezent nici un fel de intenție oficială de a demara procesul de
adoptare a euro; kuna croată nu face parte din MCSII.
Polonia-Ungaria - nu are o dată țintă pentru adoptarea euro iar zlotul polonez nu face parte din
MCSII.
Brexit - opțiunea britanicilor pentru ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii din UE la
referendumul din 23 iunie 2016 creează incertitudini în privința guvernanței viitoare a UE și,
complică tema aderării la ZE pentru țările ECE. Numai un șoc geopolitic ar putea grăbi aderarea.
În plus, starea de spirit a cetățenilor și accentuarea unui sindrom de întoarcere spre interior
“inward-looking”, de întărire a unor prerogative naționale în politicile economice, stau în calea
unei integrări mai adânci, în ZE și în UE. Se vorbește chiar despre „oboseală” (fatigue) în procesul
de integrare; șeful Eurogrup-ului, ministrul olandez Jeroen Djesselbleom, afirma că este necesară o
„pauză”179. Și totuși, este clar că se impune asigurarea de bunuri publice europene absolute
necesare (de exemplu, protecția frontierelor, capacitate de conlucrare în domeniul intelligence și
combaterea terorismului și că ZE are nevoie de robustețe (chiar dacă adâncirea integrării este
înghețată temporar).
Programul de aderare ar include o serie de obiective:
Obiectiv 1: Reducerea decalajului de convergență reală.
Obiectiv 2: Îndeplinirea unor condiții de ordin structural între care dezvoltarea infrastructurii,
creșterea veniturilor fiscale care să mărească „spațiul fiscal”, consolidarea finanțelor publice în
mod durabil, creșterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a
producției, de tip high-value added (deci nu prin salarii joase),

13
Obiectiv 3: Intrarea în MCSII. MCSII este un fel de anti-cameră a ZE, o perioadă obligatory de
minim doi ani în care România trebuie să demonstreze că poate să rămână stabilă fără să utilizeze
cursul de schimb leu/euro pe care-l pierde odată cu admiterea în ZE.
Obiectiv 4: Uniunea Bancară Intrarea în UB poate preceda aderarea la ZE; poate preceda și
intrarea în MCSII
Obiectiv 5: Adoptarea euro. România credem ca trebuie să țintească un PIB/capita în PPS de cel
puțin 75% din media UE la data aderării. Țările baltice nu sunt cazuri relevante, având în vedere
dimensiunea si aranjamentele de consiliu monetar.

14
Concluzii

Uniunea Europeană nu trebuie să fie mitizată; realitatea este cu multe nuanţe şi ,,piaţa unică”
exprimă raporturi de forţă, concurenţă neloială nu arareori, întâlnirea de interese naţionale mai
mult sau mai puțin vizibile ce pot colabora, dar și intra în coliziune. Uniunea însăşi este la răscruce
şi, din păcate, principiul de solidaritate în relaţiile dintre statele membre pare adesea să fie ignorat.
Dimpotrivă, se poate vorbi despre un deficit de încredere (de „trust”) în creștere între guverne
și cetățeni, între guverne și instituții europene, între acestea din urmă, elite în general, și cetățeni.
Brexit-ul, care exprimă un sindrom mai larg în Uniune față de elite, a accentuat o stare de
nelinişte și mari incertitudini. Pe acest fond are loc ascensiunea formaţiunilor politice eurosceptice,
care neagă proiectul european.
Problemele prin care trece UE formează un context foarte nefavorabil și, din nefericire, pare
să fie de durată. Economiile europene se confruntă cu mari provocări, dacă ne gândim la viciile
supra-financializării, la efectele crizei financiare şi economice, la amenințarea ,,stagnării
seculare’’, la supra-îndatorare, la nevoia de a controla imigrația, la nevoia de mai multă raţiune,
moralitate în conduita organizaţiilor și, a nu puțini dintre cei care iau decizii de politică publică, la
nevoia de a reformă, design-ul şi politicile în UE şi, nu în cele din urmă, la competiţia între
democraţia liberală şi capitalismul autoritarist.
Proiectul european are nevoie de reforme profunde, de solidaritate şi responsabilitate.
acţiune comună, pentru a nu ne înfunda în fragmentare, într-un mers către “Dez-uniune”, care near
retrimite într-o istorie cu multe pericole şi posibile tragedii (vezi și Dăianu și Murgescu, 2013
și Dăianu, 2015b). Aderarea la ZE trebuie să țină cont de tot acest context complicat.

Bibliografie

- http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/LC20140209.pdf.

15
- http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/eeip/pdf/ip018_en.pdf

16