Aderarea României la moneda EURO

-Avantaje și dezavantaje-

Sursele jurnalistice din mediul online surprind destul de detaliat decizia Romaniei de a
renunța la moneda națională și de a adopta moneda euro. Diverși specialiști în domeniu susțin
argumente pro și contra privind această schimbare, care devin astfel subiecte de interes public
pentru jurnaliști .
Pentru a surprinde viziuni diferite, am selectat 3 surse de presă online care dezbat acest subiect
și voi cita informații relevante pentru tema aleasă.
1. Sursa : https://www.euractiv.ro/economic/corina-cretu-aderarea-romaniei-la-zona-
euro-ar-insemna-un-pas-enorm-inainte-3b-nu-as-avansa-termene-14276

Comisarul european Corina Crețu, candidat din partea Pro România la alegerile
europene, a spus că aderarea României la zona euro ar însemna un pas enorm înainte,
dar, înainte de a avansa termene, Guvernul trebuie să se asigure că economia e pregătită.

„În primul rând, aderarea la zona euro depinde de starea economiei românești, pentru
că altfel riscă să se transforme într-un bumerang și (...) în loc de beneficii, să fie o povară
pe umerii cetățenilor, care se vor trezi dintr-o dată că vor trebui să piardă foarte mulți
bani”, a spus Corina Crețu, într-o conferință de presă.

2. Sursa : https://www.rfi.ro/economie-102546-aurelian-dochia-adoptare-euro-romania

Aurelian Dochia e de părere că o tergiversare a trecerii la euro nu ar pune la adăpost

economia României, cum cred unii experţi: „Dezavantajele sunt mult mai mici decât avantajele
pe care le-am avea în momentul aderării la zona euro. Este o iluzie că politicile economice, în
aceste condiţii ale unei economii total deschise şi foarte strâns legate de zona euro, este o iluzie
că putem să ne protejăm prea mult, având o monedă proprie”.
Care ar fi principalul avantaj al aderării la euro? „Cele mai multe beneficii ţin de faptul că
agenţii economici din România nu mai suportă riscul valutar. Ştim foarte bine că la noi de câte
ori se mişcă cursul leului faţă de euro, toată lumea se emoţionează, cei care fac exporturi sau
cei care fac importuri şi de altfel cam toată populaţia care într-un fel sau altul suferă un impact
al devalorizării sau aprecierii monedei naţionale este foarte sensibilă la aceste aspecte (...)”,
spune Aurelian Dochia.
Care ar fi cel mai mare risc al trecerii la euro? „Riscurile sunt legate de faptul că în momentul
apariţiei unei crize, nu mai ai posibilitatea de a folosi politica monetară pentru a te apăra de
această criză. Înseamnă că poţi să devalorizezi moneda naţională, evident, cu toate consecinţele
negative pe care această devalorizare le are, dar poţi să salvezi temporar căderea într-o depresie
a economiei, prin devalorizare”, explică el.
 3. Sursa: https://romania.europalibera.org/a/de-ce-crede-mugur-isarescu-romania-nu-
trebuie-sa-se-repeada-intre-imediat-zona-euro/30256486.html

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a tras, marți, un semnal de alarmă legat de faptul că
România nu trebuie să se grăbească să intre cu orice preț în zona euro, ci trebuie să fie cu
adevărat pregătită pentru aderare. În caz contrar, riscurile ar fi mari pentru România, spun și
analiștii economici. „Poziţia noastră este clară, fermă, dar şi nuanţată, în acelaşi timp. În acest
raport nu spunem că trebuie să ne repezim imediat să intrăm în zona euro. S-a insistat, şi
academicianul Daniel Dăianu (președintele Consiliului Fiscal și fost membru în consiliul de
administrație al BNR, n.r.) a fost pe această poziţie că trebuie să intrăm pregătiţi, cu o întreagă
dezvoltare de argumente”, a punctat Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
„România stă foarte prost la deficitul bugetar, la datoria publică și la inflație. Dacă la acest ultim
capitol lucrurile sunt în derapaj, pot reveni la normal cu ușurință, este mult mai complicat atunci
când vine vorba despre deficitul bugetar”, ne-a explicat, anterior, Bogdan Glăvan, profesor de
economie și directorul Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul
Universității Româno-Americane din București.

Analizând diverse articole ce susțin/ resping decizia ca Romania să adopte moneda

EURO, sunt de părere că momentan România nu este pregătită pentru o astfel de
schimbare. În primul rând , gradul de sărăcie al populației este destul de crescut ,
comparativ cu alte țări din UE . Singurele regiuni care sunt pregătite pentru o astfel de
schimbare sunt după părerea mea, Clujul, București, Timișoara, Iași Oradea sau
Constanța . Prin urmare , trecerea la zona euro ar aduce o criză finaciară pentru zonele
slab dezvoltate economic. Având în vedere faptul că datoriile externe ale României au
valori destul de mari și situația economică internă tinde să scadă de la an la an (nivelul
scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor reprezintă cea mai mare problemă privind
convergența reală a României în vederea aderării la zona euro), schimbarea nu se va
face până când România nu îndeplinește toate criteriile prevăzute de Banca Central
Europeană. Dacă va avea loc o redresare a situației actuale în următorii ani, se poate
vorbi de o posibilă trecere , aceasta fiind previzionată după anul 2035. Principale
avantaje ale renunțării la moneda națională , în favoarea celei europene ar fi costurile
de tranzacție reduse dintre importatori și exportatori ( importatorul plăteşte pentru
mărfurile importate, moment în care trebuie să convertească la o bancă moneda
națională în moneda exportatorului sau în moneda convenită prin contract; odată cu
adoptarea monedei euro eceste costuri nu mai au loc și astfel vor scădea și prețul
mărfurilor odată cu eliminarea costurilor de natură valutară) , creşterea gradului de
ocupare a forţelor de muncă ( introducerea monedei euro ar putea declanşa o reducere a
ratei dobânzii, ce duce la încurajarea investițiilor iar creşterea economică va fi mult mai
mare, deci sunt îndeplinite două condiții pentru crearea de noi locuri de muncă). Pe
lângă aceste avantaje există, din păcate, şi dezavantaje legate de creşterea prețurilor,
pierderea ratei de schimb, diferențe în politica fiscală şi condițiile sociale diferite în
țările din UE. În concluzie , o astfel de decizie trebuie să se bazeze pe rezultate
economice realiste și prospere din partea României, nu pe afirmații nerealiste și
„ambițioase” din partea politicienilor ( de dragul de a face o „ impresie bună” în
Parlamentul European) , afirmații care agită atât reprezentanți ai instituțiilor economice
ale statului cât și economiști și membrii ai populației României.