UNIVERSITATEA CRESTINA DIMIRIE CANTEMIR FACULTATEA DE FINANTE, BANCI SI CONTABILITATE PROGRAM DE MASTERAT FINANTE SI GESTIUNEA AFACERILOR

MEDIUL DE AFACERI EUROPEAN

PIATA INTENRA A MEDIULUI DE AFACERI

PROFESOR : Lect. Univ. Dr. FLORIN CIURLAU

STUDENT : Spirache Nicoleta Stanciu Marian

Bucuresti 2012
1

CUPRINS

Ce este piata interna ?......................................................................................................................3 O piata unica pentru Europa secolului XXI5 Cele patru libertati care definesc piata interna6 Semnificatia crearii pietei interne7 Bibliografie..8

CE ESTE PIATA INTERNA ?

"Piata interna" este definita ca un spatiu fara frontiere interne, in care este asigurata libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor. Este o piata care are o dimensiune sociala si in care concurenta activa este incurajata. Crearea "Pietei Interne" reprezinta poate cel mai mare proiect de integrare economica adoptat vreodata. Intr-o perioada de 7 ani (intre 1985 si 1 ianuarie 1993), Comunitatea Europeana si statele sale membre au transformat 12 piete nationale separate intr-o singura unitate. Art.9 al Tratatului de la Roma, semnat in 1957 si intrat in vigoare in 1958, prevedea urmatoarele: "Comunitatea va avea la baza o uniune vamala, ce va acoperi intregul comert cu bunuri si care va implica interzicerea tarifelor la importul si exportul de produse intre statele membre, ca si a altor taxe cu efect echivalent." Prin Tratatul de la Maastricht din 1991 este introdus conceptul de Piaa Unic a Europeana si intra in vigoare in anul 1993. Deseori se distinge Piaa Unica Europeana drept o forma mult mai integrata a Pieei Comune. In mod comparativ, Piaa Unica Europeana e mult mai centrata in a elimina barierele fizice, tehnice si fiscale intre statele membre. Astfel de bariere ingradesc libera circulaie a factorilor de producie. Concurena creata de Piata Unica a imbunatait, de asemenea, concurena la nivel de calitate, a largit oferta si a favorizat o sensibila diminuare a preurilor. De-a lungul timpului, arile Uniunii Europene au fost incurajate sa liberalizeze pieele monopoliste. Piaa Unica Europeana sau Piaa Interna este cea mai mare piaa a lumii, cu un numar estimat la 370 de milioane de consumatori si care ofera numeroase avantaje economice. Piaa Unica Europeana reprezinta un factor esenial pentru integrarea economiei internaionale, dar si spaiul prin care se realizeaza obiectivele comune arilor care constituie acest ansamblu. Astazi cele 27 de ari formeaza o piaa interna cu importante prospective de crestere si dezvoltare. Piaa interna este unul dintre pilonii Uniunii Europene. Finalizata in 1992, piaa unica este un spaiu fara frontiere interne in care persoanele, marfurile, serviciile si capitalurile pot circula liber, in temeiul Tratatului de instituire a Comunitaii Europene. Piaa interna este eseniala pentru prosperitate, crestere si ocuparea forei de munca in UE, contribuind la realizarea obiectivelor Uniunii in contextul Strategiei de la Lisabona. Dat fiind ca este un spaiu integrat, deschis si concurenial, aceasta promoveaza mobilitatea, competitivitatea si inovarea, in interaciune, in special, cu politicile comunitare sectoriale. Pentru ca fiecare cetaean sau intreprindere sa poata profita pe deplin de avantajele pieei unice, UE se concentreaz a asupra eliminarii obstacolelor care inca obstrucioneaza funcionarea acesteia. UE cauta sa armonizeze diferitele legislaii pentru a face faa mai bine provocarilor globalizarii si pentru a se adapta la progrese, cum ar fi noile tehnologii.

Cateva considerente:

Aceasta Piata are la ora actuala 460 milioane locuitori (la care se vor adauga, de la 1 ianuarie 2007, cei aproximativ 30 milioane de locuitori ai Romaniei si Bulgariei), care dispun de libertatea si de mobilitatea de a lucra, a trai si a face cumparaturi nu numai in propria tara, ci in oricare alta tara membra a Uniunii Europene. In calitate de consumatori, ei profita de pe urma ofertei sporite de bunuri, la preturi concurentiale. Populatia Uniunii Europene reprezinta, in prezent, circa 7% din populatia totala de pe glob; comparativ, SUA au o populatie de 290 milioane de locuitori, iar Japonia 130 milioane; Piata Interna reprezinta unul din principalele instrumente de care dispune Uniunea Europeana pentru a atinge o serie de obiective, precum: o crestere durabila, echilibrata si care sa respecte mediul inconjurator, o rata inalta de ocupare a locurilor de munca si a protectiei sociale; o mai mare coeziune economica si sociala. Piata Interna imbunatateste performanta economica a statelor membre ale Uniunii Europene. Integrarea economica intr-o piata fara frontiere - cum este Piata Unica a UE - este mai profunda decat alte forme de cooperare economica, cum ar fi zonele de liber-schimb, uniunile vamale si pietele comune care mentin frontierele fizice;

Piata Interna a reprezentat fundamentul pentru faza urmatoare a integrarii UE si anume realizarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), precum si conditia esentiala pentru iesirea Europei din recesiune si reluarea cresterii economice;

In ciuda obiectivului declarat de a integra economiile nationale ale tarilor membre, Piata Interna nu urmareste eliminarea diferentelor nationale in ceea ce priveste limba, cultura, identitatea sau traditiile. Dimpotriva, ea se bazeaza pe recunoasterea de catre tarile membre a reglementarilor nationale din orice alta tara. Aceasta recunoaste, de asemenea, principiul subsidiaritatii, potrivit caruia deciziile sunt luate la nivelul cel mai apropiat de cetatean; Crearea Pietei Interne a fost un proces complex care a insemnat adoptarea unei legislatii detaliate intr-o serie intreaga de zone de natura sa duca la indepartarea barierelor fizice, tehnice si fiscale dintre statele membre.

Piata Interna a UE va reprezenta - in conditiile globalizarii - elementul esential care va face din aceasta structura un "actor global" (global player) in masura sa joace un rol mai important pe scena politicii mondiale.

O PIATA UNICA PENTRU EUROPA SECOLULUI XXI

4

Piaa unica a secolului XXI poate fi mult mai integrata, mai deschisa si mai competitiva. Potenialul acesteia ar trebui sa fie mai bine exploatat, prin dezvoltarea in continuare a cunoasterii si a inovarii, precum si a dimensiunilor sociale si de mediu, indeosebi pentru a face faa globalizarii. De asemenea, optimizarea pieei trebuie sa fie orientata spre rezultate, astfel ca se impune definirea unei noi abordari pentru evaluarea si realizarea rezultatelor. Piaa unica va oferi astfel consumatorilor mai multe posibilitai de a alege si noi oportunitai pentru intreprinderi. Piaa unica este benefica pentru consumatori si pentru intreprinderi. Aceasta a sprijinit crearea de locuri de munca si a stimulat cresterea, competitivitatea si inovarea. Piaa unica s-a dovedit, de asemenea, eseniala pentru buna funcionare a politicilor economice si monetare ale Uniunii Europene (UE). Totusi, nu a fost exploatat inca intregul sau potenial. Comisia propune o piaa unica puternica, inovatoare si competitiva a secolului XXI. Bazandu-se pe fundamentele solide actuale, piaa unica trebuie sa se concentreze asupra domeniilor eseniale care pot reprezenta o valoare adaugata pentru a face faa noilor provocari. Consumatori si intreprinderi Piaa unica trebuie sa produca mai multe rezultate si beneficii pentru a raspunde asteptarilor si preocuparilor consumatorilor si ale intreprinderilor. Prin garantarea unor standarde inalte, piaa unica a permis asigurarea proteciei consumatorilor in ceea ce priveste posibilitatea de a alege, calitatea produselor, preurile, drepturile, combaterea practicilor concureniale neloiale, abuzurile de poziii dominante etc. Totusi, piaa unica poate oferi mai multe in sectoarele-cheie ale vieii cotidiene a consumatorilor, cum sunt energia sau telecomunicaiile, precum si in sectoarele fragmentate sau caracterizate prin absena unei concurene efective. De asemenea, trebuie consolidate sigurana si calitatea produselor si a serviciilor, precum si supravegherea pieelor. Sigurana alimentara, produsele farmaceutice si serviciile financiare cu amanuntul reprezinta domenii in care consumatorii trebuie sa fie educai si responsabilizai pentru a profita pe deplin de piaa unica. In acest sens, drepturile consumatorilor, indeosebi drepturile contractuale si de recurs colectiv, ar trebui sa fie reexaminate pentru a le integra intr-un cadru simplu si global de protecie. In plus, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) nu sunt integrate in cadrul pieei unice la fel ca marile intreprinderi. Fragmentarea fiscala si barierele lingvistice, culturale si de consum reprezinta principalele obstacole in calea participarii IMM-urilor. Astfel, proiectul Small Business Act (DE) (EN) (FR) bazat pe principiul a gandi mai intai la scara mica si imbunatairea mediului fiscal ar trebui sa ofere un raspuns adecvat la aceasta problema. Iniial fondata pe produsele primare si bunurile fabricate, piaa unica trebuie sa integreze in mai mare masura serviciile, acestea ocupand o pondere crescanda intr-o economie bazata pe cunoastere. Astfel, aceasta trebuie sa exploateze potenialul oferit de noile tehnologii in beneficiul unei a cincea libertai, si anume libera circulaie a cunoasterii si a inovarii.

Directiva privind serviciile constituie fundamentul acestui proces. Totusi, eliminarea barierelor si consolidarea concurenei trebuie sa fie continuate pentru a oferi consumatorilor mai multa alegere la preuri mai mici, precum si pentru a stimula inovarea. In acest sens, au fost iniiate o serie de proiecte, indeosebi in ceea ce priveste industriile de reea (energie, servicii postale, transport, telecomunicaii etc.). Tehnologiile informaiei si comunicaiilor (TIC) reprezinta, de asemenea, un atu pentru dezvoltarea unor servicii interoperabile in cadrul pietei interne electronice (facturare electronica, achiziii publice online si vama electronica), fara a crea noi bariere electronice. Trebuie sa se garanteze mobilitatea lucratorilor, cercetatorilor si studenilor pentru a favoriza schimbul de cunostine. Al saptelea program-cadru de cercetare (al saptelea PCCD) si proiectul crearii unui pasaport de cercetator reprezinta soclul mobilitaii si al dezvoltarii reelelor de cercetare in cadrul Spaiului european de cercetare.

CELE PATRU LIBERTATI CARE DEFINESC PIATA INTERNA Desi acum ni se pare normal ca piaa unica sa existe, ea ramane totusi una dintre cele mai importante realizari ale Uniunii Europene. In absena limitarilor impuse de frontiere, oamenii, marfurile, serviciile si banii pot circula in UE la fel DE liber ca pe teritoriul unei singure ari. 1. Libera circulatie a bunurilor: inseamna eliminarea controlului la frontierele intracomunitare. Alte bariere netarifare au fost cu timpul identificate, impunand actiuni comunitare in noi domenii. In momentul de fata, nu mai exista personal vamal la frontierele intra-comunitare. Singurele verificari care se mai fac ad-hoc, in diverse puncte sunt pentru droguri si arme de foc. Cetatenilor, in calitatea lor de cumparatori, Piata Interna a UE le ofera posibilitatea de a se aproviziona cu bunurile necesare consumului propriu in oricare din statele membre ale Uniunii, fara a plati taxe de import sau a trebui sa indeplineasca formalitati la frontiera. 2. Libera circulatie a persoanelor. Aceasta inseamna abolirea oricarei discriminari bazata pe nationalitate in privinta angajarii, stabilirii salariilor si conditiilor de munca. Exceptii erau prevazute doar in cazul functionarilor publici, sau in cazuri justificate de argumentul securitatii sau sanatatii publice. In momentul de fata n-ar mai trebui sa existe control al identitatii la frontierele intracomunitare. Eforturi se mai depun inca pentru armonizarea politicilor sociale, recunoasterea diplomelor, repatrierea, drepturilor la asistenta sociala, a pensiilor, etc. 3. Libera circulatie a serviciilor . Prevazuta in art. 52 si 54 ale Tratatului de la Roma, aceasta a treia libertate a insemnat ca firmelor dintr-o tara comunitara le este suficienta licenta de operare din tara de origine, pentru a putea opera pe intreg teritoriul UE. Desi sectorul serviciilor este cel ce ocupa cea mai mare parte a fortei de munca din UE

(60%), progresele in liberalizarea acestui sector sunt mai mici decat cele inregistrate in cazul circulatiei bunurilor. 4. Libera circulatie a capitalului. Implica abolirea controlului asupra tranzactiilor de capital. Ea trebuie sa mearga mana in mana cu armonizarea taxelor nationale pe capital, pentru a asigura o concurenta corecta intre tarile cu fiscalitate redusa si cele cu fiscalitate ridicata. Liberalizarea miscarii de capital a fost prima din cele patru libertati realizate. O directiva de desfiintare a controlului pe capital a fost adoptata in 1998. Ea a fost urmata de alte directive pentru liberalizarea serviciilor bancare si financiare. Un element esential, inca nefinalizat datorita divergentei de opinii intre statele membre, se refera la modul de impozitare a economiilor.

SEMNIFICATIA PIETEI INTERNE

Se stie ca integrarea europeana este, inainte de toate, un proces politic. Dar integrarea economica este un mijloc folosit pentru atingerea acestui scop in Uniunea Europeana timp de peste 30 de ani. Piata Interna este manifestarea economica a acestui proces de integrare. Nu este un rezultat incidental al integrarii, ci modelul economic pe care tarile membre l-au conceput impreuna si au cooperat multi ani pentru a-l crea. Conceptul este simplu: sa se asigure libera circulatie a marfurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului pe intreaga intindere geografica a Uniunii. Piata Interna n-a reprezentat un sfarsit, ci mijlocul prin care sa se realizeze performanta economica intre participanti. Beneficiile economice ale crearii unei singure piete rezulta dintr-o mai eficienta alocare a factorilor de productie, economii la scara mare, stimularea competitiei si costuri reduse pentru operatorii economici. Studiile realizate, in ultimii ani, au scos in evidenta ca infiintarea Pietei Interne a avut efecte benefice asupra economiilor tarilor membre: Comertul dintre cei 25 de membri ai U.E. reprezenta, in anul 2004, doua treimi din totalul operatiunilor de comert exterior ale statelor membre (66% din total, la nivelul U.E. 25, doar 44% fiind orientate catre restul lumii);

Absenta controalelor marfurilor la frontierele interne a determinat o imbunatatire a livrarilor trans-frontaliere, prin scaderea costurilor si a duratei de efectuare a livrarii;

Din 1997, investitiile directe intre tarile membre au crescut de 7 ori;

7

 Unele sectoare economice au inregistrat cresteri spectaculoase, un astfel de exemplu fiind cel al transporturilor aeriene, liberalizate in prima jumatate a anilor '90. Fata de anul 1993, in 2000 numarul de pasageri a crescut cu 66% (de la un numar de 133 de milioane pasageri, la 221 milioane); A sporit concurenta in marea majoritate a ramurilor industriale, efectele economiei de scala si de gama facandu-se vizibile in cresterea competitivitatii produselor europene pe pietele externe; astfel, in 2004 ponderea exporturilor U.E 25 in totalul exporturilor la nivel global ajungand sa reprezinte o cincime (18%), fata de 12% cat reprezinta exporturile chineze sau americane, si 9% cele japoneze; De-a lungul Europei, preturile bunurilor de consum s-au aliniat; consumatorii au mai mari posibilitati de a alege;

nivelul locurilor de munca a sporit considerabil, rata somajului inregistrand o scadere de la un nivel de la aproape 10.5% in 1996, la 7.8% in 2005 (estimare). Se poate aprecia ca Piata Interna a Uniunii a produs o crestere economica sustinuta si echilibrata, respectand mediul inconjurator, un inalt nivel de angajare a fortelor de munca si de protectie sociala, standarde de viata si de calitate a vietii mai bune, precum si coeziunea sociala in tarile membre.

BIBLIOGRAFIE www.europa.eu