Sunteți pe pagina 1din 1

Potrivit acestui document (tratatul de la Maastricht) UE îsi propune urmatoarele obiective:

- sa promoveze un progres economic si social echilibrat si durabil, prin crearea unui spatiu fara frontiere
interioare, prin accentuarea coeziunii economice si sociale si prin crearea unei uniuni economice si
monetare care sa dispuna în perspectiva de o moneda unica.

- sa-si afirme identitatea pe plan international, în special prin promovarea unei politici externe si de
securitate comuna, inclusiv definirea în perspectiva a unei politici de aparare comuna care ar putea sa
conduca la un moment dat la o aparare comuna.

- sa întareasca protectia drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre, prin instituirea unei
cetatenii a Uniunii,

- sa dezvolte o cooperare restrânsa în domeniul justitiei si afacerilor interne;

- sa mentina acquis-ul comunitar(Acquis-ul comunitar reprezinta ansamblul de drepturi si obligatii comune


ce leaga toate statele membre in cadrul Uniunii Europene) si sa-l dezvolte în scopul de a examina în ce
masura politicile si formele de cooperare instaurate prin tratat vor trebui sa fie revizuite în vederea
asigurarii eficacitatii mecanismelor institutiilor comunitare.

Evolutia pozitiva a actiunilor Comunitatii are efect coordonarea politicilor economice ale statelor membre
pe piata interna, definirea de obiective comune, respectarea principiului unei economii de piata deschise,
în care concurenta este libera.
De asemenea, actiunile statelor membre si ale comunitatii implica respectarea urmatoarelor principii:
preturi stabile, finante publice si conditii monetare sanatoase si o balanta de plati stabila.

Principalele inovaţii aduse de Tratatul de la Maastricht poarta asupra desemnării şi duratei


mandatului Comisiei, respectiv de la 4 la 5 ani, situând-o astfel într-o anumită dependenţă
faţă de Parlamentul european.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Comisia a rămas cu aceleaşi atribuţii, modificările aduse de
tratat nefiind esenţiale, astfel:

- în privinţa cooperării în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, prerogativa unor iniţiative,


care la momentul respectiv erau exercitate împreună cu statele membre, îi rămân în
exclusivitate;

- în domeniul "cooperării intensificate", în cadrul CE, Comisia deţine monopolul iniţiativei, pe


care nu o împarte cu statele membre;

- s-a întărit poziţia preşedintelui Comisiei.

Instituţie administrativă şi politică, Comisia Comunităţii Europene se personifica cel


mai mult prin faptul că, spre deosebire de secretariatul general al unei organizaţii
internaţionale, ea nu este doar gestionarul acţiunilor comune, ci prin misiunile şi
competenţele pe care le are, ea este pistonul procesului de integrare europeană.