Raport de ar Frana

Student: ru Cristina
Un juctor cheie pe scena mondial i o ar n inima politic a Europei, Frana a pltit un pre mare n ambele punct de vedere economic i uman n timpul celor dou rzboaie mondiale. n anii care au urmat au avut parte de conflicte prelungite culminnd n independena pentru Algeria i majoritatea celorlalte colonii franceze din Africa, precum i decolonizare n sud-estul Asiei. Frana a fost unul dintre prinii fondatori ai integrrii europene,in timp ce continentul a ncercat s se regenereze dup devastarea suferita in timpul celui de-al doilea rzboi mondial. n anii 1990, cooperarea franco-germana a fost decisiva pentru integrarea economic european. Legtura ntre cele dou ri a fost din nou n prim-plan n noul mileniu cnd liderii lor i-a exprimat opoziia puternica atunci cand campania condusa de SUA n Irak a nceput. Dar Frana a trimis valuri de oc n capitalele Uniunii Europene cnd alegtorii si au respins Constituia UE propusa intr-un referendum n mai 2005. Trecutul colonial francez a este un factor major care contribuie, n prezena unei populaii bogata multicultural. Este casa pentru mai mult de cinci milioane de persoane de origine arab i africana. Acesta are o serie de teritorii de peste mri, care, mpreun cu Frana continental i Corsica, alctuiesc cele 26 de regiuni, pe care tara le cuprinde. Este mai departe mprit n 100 de departamente, dintre care patru - Guyana Francez, Guadelupa, Martinica i Runion - sunt distantate geografic din Europa. Guvernul n Frana este cunoscut pentru gradul ridicat de centralizare, dar martie 2003 Parlamentul a aprobat amendamentele la Constituie pentru a permite delegarea de puteri destul de mari pentru regiuni i departamente. n contextual in care de prezena la vot pentru alegeri s-a dovedit sczuta, miscarea a fost vazuta ca o oferta de a se reangaja n procesul politic al poporul francez deziluzionat de influena omniprezent a ceea ce este adesea perceputa ca elita de la Paris.

Frana a produs unii dintre dintre cei mai influeni scriitori si gnditori ai continentului de la Descartes si Pascal n secolul al 17-lea, prin intermediul lui Rousseau i Voltaire, n secolul 18, Baudelaire si Flaubert, n secolul al 19-lea la Sartre i Camus in secolul 20. n ultimele dou secole, a oferit lumii artei lucrari ale lui Renoir, Monet, Cezanne, Gauguin, Matisse si Braque, si acestia sunt doar cativa. De asemenea, este renumita pentru tradiia sa culinara puternica. Franta produce mai mult de 250 de feluri de brnza i unele dintre cele mai iubite vinuri din lume .

Numele complet: Republica Francez Populaie: 62.3 milioane (UN, 2009) Capitala: Paris Suprafata: 543,965 km patrati (210026 m de mile) Limba majore: Francez Religie majore: Crestinism romano catolic 83%-88%, Protestanti 2%, Evrei 1%, Musulmani 5%-10%, alte credinte 4% Sperana de via: 78 ani (brbai), 85 ani (femei) (ONU) unitate monetar: 1 euro = 100 centi Principalele exporturi: Maini i echipamente de transport, produse agricole, inclusiv vin VNB pe cap de locuitor: 42.250 dolari SUA (Banca Mondial, 2008) domeniu de Internet:. fr Codul internaional de apelare: 33

Preedinte: Nicolas Sarkozy Nicolas Sarkozy a ctigat intr-o victorie decisiv n al doilea tur al alegerilor prezideniale din mai 2007.Promisiunea cheie cu care a luptat in campania electoral a fost introducerea de reforme pro-pia pentru a determina o cretere economic lent i a lupta impotriva unei rate ridicat a omajului. El a promis s reduc impozitele i ine n fru sindicate puternice. Acest proces a nceput cu bugetul de pe luna septembrie din 2007, n care angajatorilor francezi le-au fost oferite stimulente pentru a permite lucrtorilor de a face ore suplimentare; au existat, de asemenea, reduceri de impozite pentru salariile mari. Aceasta a venit la doar cteva zile dup ce premierul Francois Fillon a declarat ca Frana a intrat in "faliment". Punerea n aplicare a politicilor lui Sarkozy a fost fortata s loveasc tare lucrtorii din sectorul public, i n noiembrie 2007, sute de mii de funcionari publici, de transport i lucrtorii din domeniul energetic au organizat aciuni sindicale n semn de protest impotriva planificarii reducerilor salariale i a pensiilor. Pe de politic extern, domnul Sarkozy a scos n eviden rolul Franei n Europa ca o prioritate. El a militat puternic pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona, care a fost destinat s nlocuiasc proiectul de constituie a UE respins de electoratul francez n 2005. Frana a preluat preedinia Uniunii Europene timp de ase luni, prin rotaie, n iulie 2008, i Sarkozy si-a pus n gnd sarcin dificil a salva Tratatul de la Lisabona, dup ce a fost respins de alegtorii irlandezi prin referendum n iunie. Doar puin peste o lun in preedinia Frantei n UE, abilitile diplomatice ale lui Sarkozy au fost supuse la un test rigid atunci cnd a izbucnit conflictul dintre Rusia i Georgia din august

2008. Acionnd n numele Europei, el a luat masuri n asigurarea ncetarii focului o miscare vazuta ca un mare succes diplomatic. El a luat, de asemenea, o poziie de lider n asteptarea unei reforme fundamentale a sistemului financiar mondial ca rspuns la criza globala a creditelor. El este vzut ca fiind mai pro-american dect preedinii anteriori francezi. El a cultivat legturi strnse cu preedintele american George W. Bush sin u este nici un secret admiraia acestuia pentru succesorul lui Bush, Barack Obama. Nicolas Sarkozy, care avea 52 de ani cnd a fost ales, este fiul unui imigrant maghiar i a unei mame franceze de origine evreiasc greac. A crescut de la Paris. Cstorit de trei ori, el are trei copii. Predecesorul su, Jacques Chirac, a detinut biroul pana in 1995. Preedinii franceze sunt alei la cinci ani. Un candidat poate ctiga ntr-o singur rund, dac el sau ea asigur o majoritate absolut. n caz contrar, primii doi candidai trec printr-un al doilea tur. Preedintele, care exercit puterea executiv, numete un Consiliu de Minitri, condus de prim-ministru.

Prim-ministru: Francois Fillon Francois Fillon a lucrat ndeaproape cu Nicolas Sarkozy n timpul campaniei electorale prezideniale. La preluarea mandatului, el a promis s realizeze programul preedintelui de reform i pentru a asigura un "eminent" loc pentru Frana n secolul 21. Ca un ministru sub preedintele Chirac a revizuit sistemul de pensii.

Presa franceza

Le Monde - cotidian naional respectat, considerat a fi ziarul recordurilor in Frana Eliberare - cotidianul naional, fondat n 1973 de ctre filozoful Jean-Paul Sartre, "Le Figaro" - cotidian naional, de sustinator de dreapta Ouest France - Rennes bazate; cel mai bine vandut ziar cotidian din Franta L'Express stiri saptamanale Le Point - Stiri saptamanale

sustinator de stanga

Televiziune

Frana 2 -, principala retea de televiziune publica France 3 - naional, public Frana 5 - naional, public, de nvmnt TF1 - naional, comercial M6 naional, comercial La Chaine Info ruleaza stiri Frana 24 - canal de tiri la nivel mondial, detinut de radiodifuzorul public i TF1, TV5 Monde canal international in limba franceza Canal Plus national. Canal cu abonament Radio

servicii n limba francez, englez, arab

Radio France - opereaza national si regional Radio France Internationale (RFI) - radiodifuzor internaional, Europa 1 - staie comerciala foarte importanta, stiri si divertisment RTL - staie comerciala majore, de vorbire i muzic

NRJ - comerciala, retea de muzica

Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, contrucii de aeronave, etc.). Totui guvernul a nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd o parte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industria aprrii. Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2009 ca cea de a cincea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania si China. Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul Francez la nceputul anului 2002. Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometri de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze comerciale de pn la 320 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de autostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania naional, n curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn n Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exist numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre cele mai importante.

Indicatorii structurali semnificativi

1.Nr de locuitori 1968 1978 1988 1998 2008 49915000 53376000 55884000 58398000 62048473

Popilatia totala

In Franta sunt 62 048 473 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea este de 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). Francezii sunt in numar de 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni. Dinamica pozitiva a populatiei este una dintre cele mai importante ntre tarile europene, constnd dintr-o natalitate superiora mediei europene si un sold migrator pozitiv.

2. PIB pe locuitor (PPP) PIB - pe cap de locuitor (PPP): 32.800 dolari1 2003 2004 28450 29440 2005 2006 2007 2008 30910 32210 33850 32800

PIB pe locuitor ($)

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unei n ri decurs de un an. PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul mprit la numrul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca ajustat, nsemnnd c este astfel calculat nct nivelurile diferitelor preuri sunt mascate n diferite ri. Astfel poate fi comparat eficiena diferitelor ri. Deoarece PIB-ul combin suma tuturor activitilor care se pot evalua n bani i nu a folosinei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiionat de msurare a bunstrii i a calitii vieii. 3. Inflatia, deflatorul PIB
1

Nota: datele sunt din 2009

Inflatia, deflatorul PIB (anual %)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2 2 2 2 2 3

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. Inflaia este un indicator final, care arat la sfrsit de an fiscal dac politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alturi de politicile Bncii Centrale, se coordoneaz i conduc la o stabilitate a preurilor de consum. n economie deflatorul PIB este o msur a schimbrii preurilor tuturor produselor noi, produse ntr-o anumit ar, produse finite i servicii. PIB nseamn produsul intern brut, valoarea total a bunurilor i serviciilor produse ntr-o economie ntr-o anumit perioad. Deflatorul PIB se bazeaz pe un "co al pieei" fix, reprezentnd bunuri i servicii. Mrimea coului se modific n funcie de consumul oamenilor i de modelele de investiii. Astfel, noile modele de cheltuieli pot aprea n deflator ca un rspuns al oamenilor la preurile n schimbare. n cele mai multe sisteme de calcul naionale, deflatorul PIB msoar diferena dintre PIB-ul real i PIB-ul nominal.

4.Emisiile de CO2 1961 1970 1982 1993 2001 2008 6 8 8 6 6

Emisiile de CO2 (tone pe cap de locuitor)

Una dintre masurile principale pe care se bazeaza lupta impotriva schimbarilor climatice la nivelul UE o reprezinta emisiile de dioxid de carbon. Obiectivul pe care si l-a propus UE este reducerea emisiilor cu 20% pana in 2020. Strategia Lisabona pentru dezvoltare durabil se contureaz n jurul a 3 aspecte, dintre care unul il reprezinta emisiile de gaze cu efect de sera. n concordan cu Protocolul de la Kyoto, Comisia European a stabilit obiective foarte restrictive privind emisia de gaze cu efect de ser (CO2,SO2, NOx etc.). La problemele legate de disponibilitatea resurselor de energie primar s-Au adugat deciziile Comisiei Europene privind cotele int pentru producia de energie electric din surse neconvenionale.

5. Rata somajului 2
2

Sursa: CIA World Factbook 17 decembrie 2009

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata somanjului 9.10 % 9.70 % 10.10 % 9.90 % 8.70 % 7.90 % 7.40 %

Locul in lume 108 103 93 100 101 101 95

Procentul de schimbare 6.59 % 4.12 % -1.98 % -12.12 % -9.20 % -6.33 %

In primul trimestru al anului 2004 a existat un deficit de cont curent de 8,82 miliarde de

euro de la 5,3 miliarde de euro. Rata somajului a scazut la 9,5 % in primul trimestru al anului 2004, ca urmare a cresterii economice si a subventiilor guvernamentale carea au condus la crearea si mentinerea unor locuri de munca. Numarul somerilor a scazut lunar cu 30.000 , ajungand la 2,58 milioane persoane, cifre calculate utilizant metodele Organizatiei Internationale a Muncii. Franta, a treia economie europeana, nu a mai avut o rata a somajului de 9,5 % din 2003. In 2005, cheltuielile pentru produsele manufacturate, precum incaltaminte si electronice, produse care acopera aproximativ 15% din economie, au crescut cu 3,3%. Cresterea a fost peste estimarile analistilor care au prevazut o crestere de doar 0,5%. Consumul continua sa alimenteze economia franceza, care a crescut, in trimestrul doi al anului 2005, cel mai mult fata de anul 2001.. Franta este singura tara europeana in care salariul minim este mai mare de 60% din salariul mediu pe economie. Rata somajului este cea mai ridicata din vechea Europa occidentala, de 9,5% fata de media europeana de 7,9%. La fel de mare este si rata somajului in randul tinerilor, de 22,3% fata de 16,7% in UE. Multi dintre tinerii someri din Franta sunt musulmani. . Pusi in fata costurilor mari ridicate de acesta, intreprinzatorii recurg la disponibilizari sau opteaza pentru un numar mai redus de angajati. Slaba pregatire profesionala si prejudecatile rasiale ii fac pe tinerii musulmani victimele sigure ale salariului minim.

6. Nivelul de educatie

Efectivul din clasele superioare dupa nivel si dupa sex Anul scolar 2008 2009 Domeniu: Frana - toate departamentele. Sursa: Ministerul nvmntului Superior i Cercetrii, DGESIP DGRI- ISES Fete C Clase preparatoare la licee Profiluri stiintifice Pr Profiluri economice Profiluri umaniste Tehnicieni Total general 34 179 15 020 10 530 8 629 Baieti fi % fete % Tot 45 824 34 259 8 672 2 893 42,7 30,3 55,3 75,5 50,8 48,7 Total 80 003 49 279 19 202 11 522 234 164 314 167

118 951 115 213 153 130 161 037

In 2007 s-a introdus Legea autonomiei universitare care prevede reusita studentilor si recucerirea unui locului meritoriu pentru cercetarea franceza. De asemenea aceasta lege se ocupa si de insertia profesionala a studentilor precum si de valoarea diplomelor franceze pe piata locurilor de munca. Acuzata de utilitarism, aceasta lege a fost adoptata totusi pe 12 iulie 2007. Aceasta presupune faptul ca se va realiza o ierarhizare a Universitatilor si deci a diplomelor acordate de catre acestea.

7. Indicele preturilor In februarie 2010, indicele preturilor a crescut cu 0.6% pe luna(+1.3% de la an la an), dupa o scadere cu 0.2% in ianuarie.

Cresterea indicelui preturilor in februarie a rezultat din cresterea pretului la produsele manufacturate , creztere legata in primcipat de sfarsitul sezonului de vanzari din iarna, si de asemenea de preturile altor servicii, relationate cu sarbatorile din februarie. Cresterile au fost usor moderate de scaderile preturilor la transporturile aeriene si al masinilor noi. Indicele preurilor de consum (IPC) i a inflaiei de baz (ISJ) - schimbri de la an la an

Source: INSEE indicele preturilor de consum Indicele preturilor de conum reprezinta media ponderata a preturilor curente pentru un cos de bunuri si servicii, reprezentative pentru consumul populatiei. Pretul fiecarui bun este ponderat in functie de importanta sa. Indicele reflecta o imagine statica asupra preturilor la un anumit moment. In timp, cresterea preturilor la bunuri si servicii face ca acest indice sa se majoreze. Acest indicator este folosit pentru a calcula inflatia. 8. Rata saraciei (1) :plecand de la anul 2006 ancheta include beneficiile sociale reale si produsele din venituri financiare

Domeniu: persoanele care triesc n Frana metropolitan ntr-o gospodrie in care decl impozitul pe venit declarat este pozitiv sau zero i in cazul in care persoana nu este este student. Su Surse: INSEE-DGI, sondaj impozitul pe venit 1970 - 2005 , impozitul pe venit i

chet anchete sociale din 2005 pn n 2007. Seui de la 1 la 50 % Nr (in mii) 1970 1990 2000 2005 2006 2007 5 785 3 751 3 742 3 733 4 188 4 281 Rata(%) 12,0 6,6 6,5 6,3 7,0 7,2 Pragul de 60% Nr (in mii) Tau Rata (%) 8 649 7 848 7 328 7 136 7 828 8 034 17,9 13,8 12,7 12,0 13,1 13,4

9. Rata de ocupare a lucrtorilor intre 55 si 64 ani

1996 Germania Spania Franta Italia 37,9 33,2 29,4 28,6

1997 38,1 34,1 29,0 27,9

1998 37,7 35,1 28,3 27,7

1999 37,8 35,0 28,8 27,6

2000 37,6 37,0 29,9 27,7

2001 37,9 39,2 31,9 28,0

2002 38,9 39,6 34,7 28,9

2003 39,9 40,7 37,0 30,3

2004 41,8 41,3 37,6 30,5

2005

2006

2007 51.5 44.6 38,3 33.8

2008 53.8 45.6 38,3 34.4

45,4 48.4 43,1 44.1 38,7 38,1

31,4 32.5

Regatul Unit Suedia

47,7 63,4

48,3 62,6

49,0 63,0

49,6 63,9

50,7 64,9

52,2 66,7

53,4 68,0

55,4 68,6

56,2 69,1

56,9 57.3 69,4 69.6

57.4 70.0

58.0 70.1

Rata de ocupare a fortei de munca in Franta a lucratorilor intre 55 si 64 ani.

2007, 8% 2006, 8%

2008, 8%

1996, 7%

1997, 7% 1998, 7%

2005, 8% 2004, 8% 2003, 8% 2002, 8% 2001, 8%

1999, 7% 2000, 8%

Rata de ocupare pentru persoanele n vrst de 55 - 64 ani este considerat un instrumentcheie pentru a limita excluderea acestor persoane de pe piaa forei de munc i reducerea cheltuielilor cu pensiile. n 2008, este 45,6% n UE, dar numai 38,3% n Frana, n timp ce obiectivul UE ca Franta este de a atinge 50% n 2010. O mbuntire semnificativ a avut loc din 2000, dar aceasta se datoreaz n parte unui efect al structurii demografice, cu sosirea a mai multor generatii n vrst i mai active.

Bibliografie: 1. www.wordbank.com 2. http://www.insee.fr 3. http://globaledge.msu.edu 4. www.countryreports.org/ 5. www.wikipedia.com

6. www.heritage.org/ 7. www.oecd.org