Academia de Studii Economice

Franta
~fisa de tara~

Student: Andrioaia Andreea Grupa 1714, Seria A, Facultatea de marketing Profesor coordonator: Asistent univ. LACROIS YVONE-IULIA

Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Franta
Capital Orae principale Limba oficial Franceza Sistem politic Republic - Preedinte Nicolas Sarkozy - Primul-Ministru Franois Fillon Independen Ziua naional Imn national Membru UE din Suprafa 843 Tratatul de la Verdun 14 iulie aniversarea cderii Bastiliei 1789 La Marseillaise 25 martie 1957 - Total - Ap (%) Populaie - 1 ianuarie 2008 - Densitate Moned Religie Euro (EUR) -cretin catolic : 90 % ; -persoane de alte religii : musulmani - 5% ; evrei - 1 % ; protestani - 1 % ; adepi ai altor religii -2%. Clima Nord-vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt determinate de curentul nord-atlantic. In est iarna este mai geroasa, vara mai calda, si in general sunt mai putine precipitatii Centrul si estul Frantei, cu relief inalt, mai indepartate de ocean, au o clima cu caracter continental. Partile sudice, situate la latitudine mai mica, nu sunt supuse influentei oceanice, ci celei mediteraneene. Medie anuala indica +15C in sudul Frantei si +10C in partile de nord. 674.843 km km (Locul 42) 0,24% 62.662.842 loc. (Locul 20) 92,86/km loc./km Paris Paris (capitala); Lyon, Marseille, Bordeaux, Toulouse, Lille.

Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Ziua naional Istorie

14 iulie aniversarea cderii Bastiliei 1789

Prezena uman pe actualul teritoriu al Franei dateaz nc de acum 1.800.000 de ani. Frontierele Franei moderne se suprapun aproape perfect cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de ctre gali. Galia a fost cucerit de ctre romani n secolul I .Hr. aici dezvoltndu-se o cultur galo-roman prosper ce a adus Franei un aport important de cultur latin. Cretinismul a prins de asemenea rdcini n secolele al II-lea i al III-lea d.Hr. Denumirea modern, Frana, deriv din denumirea domeniului feudal al Capeienilor din jurul Parisului. Cea de-a doua dinastie franc, a urmat primei n secolul al VIII-lea ntrind considerabil regatul i transformndu-l n timp ntr-un imperiu a fost Dinastia Carolingian. Dup moartea lui Carol cel Mare, imperiului Franc este divizat n 3 entiti statale: Francia oriental, Francia occidental i ntre ele efemera Lotharingia. Descendenii lui Carol cel Mare au condus Frana pn n anul 987, cnd Hugo Capet, Duce de Frana i Conte de Paris, a fost ales drept rege al Franei i a fondat o nou dinastie. Capeienii au condus Frana pn n 1792, cnd Revoluia francez a pus bazele unei republici, ntr-o perioad de schimbri radicale ncepute pe 14 iulie 1789, o dat cu cderea Bastiliei. Prestigiul internaional al Franei a crescut spre sfritul secolului al XII-lea i pe parcursul secolului al XIII-lea, antingnd un apogeu n perioada cruciadelor, sub regele Ludovic cel Sfnt. Dificultile financiare, refuzul reformelor i condiiile de via precare ale poporului au condus la Revoluia Francez ntre 1789 i 1799. Acest episod nate n primul rnd Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului i duce la promovarea idealurilor de libertate, egalitate i fraternitate. Monarhia absolutist a luat sfrit fiind nlocuit de una parlamentar la 3-14 septembrie 1789 care la rndul ei s-a ncheiat la 10 august 1792. n timpul celui de-al doilea imperiu, Frana cunoate o dezvoltare industrial puternic, bazat pe o economie liberal. n planul politicii externe n urma Primului Rzboi Mondial Frana iese victorioas dar sufer pierderi demografice i economice imense. Criza economic i politic din anii 1930 faciliteaz capitularea Franei la nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1940 ce duce la dizolvarea celei de a treia republici i la instaurarea Regimului de la Vichy n urma celui de al Doilea Rzboi Mondial, din data de 27 octombrie 1946 intr n vigoare cea de-A Patra Republic Francez fondat dup principiile celei de a treia republici. Frana a manifestat o coeren puternic n ceea ce a nsemnat construcia european, fiind printre principalii susintori ai Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului i apoi a Tratatului de la Roma ce a pus bazele Pieei Comune. De asemenea dezvoltarea industriei nucleare a permis
Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Franei s desfoare o politic independent n anii 1960. Din anii 1950 reconcilierea i apoi cooperarea cu Germania i-au permis Franei s joace un rol important n cadrul construciei europene, aceasta, n ciuda respingerii Tratatului Constituional European n mai 2005, fiind considerat o ar partizan conceptului de o Uniune European puternic integrat din punct de vedere politic. Politic Politica Franei are loc n cadrul unei democraii reprezentative organizat ca o republic semiprezidenial n care Preedintele Franei este eful statului iar Prim ministrul Franei este eful guvernului. Puterea executiv este exercitat de ctre guvern, iar puterea legislativ este exercitat de ctre guvern i de ctre parlament, bicameral, format din Adunarea Naional i Senat. Sistemul politic este pluripartit, iar membrii parlamentului sunt alei prin vot: deputaii prin vot universal direct uninominal iar senatorii sunt alei de ctre un colegiu electoral. Puterea judiciar este independent de puterea executiv i legislativ. Economie Frana este a 5-a putere economic din lume i a 2-a n Europa, cu un PIB de 1 950,1 miliarde de euro n 2008. Frana este al 5-lea exportator mondial de servicii i al 5-lea importator din lume. Ponderea Franei n schimburile comerciale mondiale a fost de circa 3,7% n 2009. Frana este prima destinaie turistic din lume, cu peste 78 milioane de vizitatori. Printre cele mai mari 500 de mari ntreprinderi din lume, figureaz i 40 de ntreprinderi franceze. Agricultura Agricultura franceza este dezvoltata si performanta, aceasta tara fiind unul dintre cei mai mari producatori europeni si totodata mondiali de cereale (indeosebi grau) si de floarea-soarelui. In privinta productiei vegetale, se remarca insa prin cultura vitei de vie si implicit productia de struguri, Franta fiind cel mai mare exportator mondial de vinuri. Are vinuri renumite in intreaga lume: cele de Bordeaux, Bourgogne, Champagne etc. Franta este al doilea crescator european de bovine, pentru carne si lapte, si detine acelasi loc pe continent la unt si branzeturi. Se cresc de asemenea ovine si porcine. Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Industria

Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie grea,foarte dezvoltata (rafinarii de petrol,industrai siderurgica, industria aluminiului,industria cimentului , a hartiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini).Industria autovehiculelor este a patra ca marime din lume dupa Japonia , SUA si Germania.Doar 3 tari au mai multi locuitori si un venit mediu pe locuitor mai mare ca Franta: SUA , Japonia si Germania Economia franceza produce ea singura 1/5 din totalul veniturilor tarilor din C.E.E. .In toate tinuturile Frantei prospera turismul , mai ales pe litoral,in munti si Paris. Industria prelucratoare este foarte diversificata, fabricand aproape intreaga gama a produselor din domeniu. Se remarca insa, indeosebi prin productia de avioane (Toulouse, Bordeaux, Marsilla), autoturisme (Paris si imprejurimile), nave maritime (Le Hvre, Marsille), chimie si petrochimie (marile porturi), textile (Lyon, Lille),produse alimentare (vinuri, zahar si produse zaharoase, lactate, etc.). Sunt inca bine reprezentate siderurgia (fonta si otel), mai ales in Lorena, si metalurgie neferoasa, in principal industria aluminiului (in Muntii Alpi, unde se poate folosi energia electrica obtinuta in Hidrocentrale). Transporturi Reteaua de cai de transport este diversificata si moderna, dar polarizata indeosebi din capitala tarii. Franta a avut in ultimele decenii ale secolului al XX-lea, realizari remarcabile in domeniul transportului feroviar de mare viteza, asa-numitul TGV. Dispune totodata de o insemnata retea de autostrazi si alte cai rutiere modernizate. Transporturile pe apa atat fluviale, cat si maritime, sunt de asemenea bine dezvoltate. Franta are o mare retea de cai navigabile interne, principalele portiri fluviale fiind Paris (pe Sena), Strasbourg (pe Rin), si Lyon (pe Ron). Dispune totodata de o importanta flota comerciala maritima si de unele dintre cele mai mari porturi de pe glob: Marsille si Le Hvre. Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle si Orly) se inscriu printre cele mai mari din lume. Franta este a treia tara ca prezenta in spatiul cosmic, seria de rachete Ariane fiind lansata de la o baza situata in Guyana Indicatorii macroeconomici Inflatia :

Rata anuala a inflatiei:

Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Rata ocuprii forei de munc:

Rata somajului:

PIB-ul real al Frantei

n Frana sentimentul consumatorilor francezi a crescut pentru a 4-a lun consecutiv n octombrie, evoluie care confirm procesul de relansare economic. Indicatorul calculat de Institutul de Statistic a crescut la -34 p. n octombrie, cel mai ridicat nivel din luna martie, situndu-se totodat peste estimrile analitilor (-37 p.). Aceast evoluie a fost determinat de semnalele de stabilizare i ameliorare gradual a condiiilor la nivelul pieei forei de munc (numrul de omeri a sczut la 2,69 milioane la finele lunii august, iar salariile au crescut n trimestrul II).

Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Populatie: Franta:

Germania:

Fondul Monetar Internaional estimeaz n prognoza revizuit din ianuarie 2010, un declin al economiei mondiale n 2009 de 0,8%. Prognoza FMI prevede o recesiune profund a rilor dezvoltate (-3,2%), n condiiile n care criza financiar s-a prelungit i adncit comparativ cu estimrile anterioare cu efecte evidente asupra ritmului activitii reale. Conform prognozei revizuite a FMI, creterea economic n economiile avansate n anul 2010 se va situa la 2,1%, iar n Zona Euro la 1,0%. Germania i Italia vor cunoate ritmuri de cret ere de 1,5% i respectiv 1,0%, n timp ce pentru Frana se estimeaz o cretere de 1,4%.

Bucuresti, 2010

Academia de Studii Economice

Curiozitati: In regiunea Perigueux , cautarea trufelor (un soi de ciuperci deosebit de valoroase ) se face folosind porci anume dresati in acest scop . Cele mai celebre picturi rupestre din lume , vechi de 17.000 de ani , au fost descoperite de patru tineri in Lascaux , in anul 1940 . Pont du Gard , in apropiere de Nimes , este un apeduct construit de romani cu aproximativ 2.000 de ani in urma . Manastirea Mont-Saint-Michel este asezata pe o veche colina , chiar pe coasta Normandiei . Pe vremea fluxului , cararile ce duc la manastire sunt complet acoperite de apele marii . Franta se afla pe primul loc in Europa la productia de energie nucleara . In Franta exista si centrale solare , eoliene si , la La Rance , o centrala mareemotrica .

Bibliografie: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/Programconvergenta_ro.pdf http://ro.metapedia.org/wiki/Fran%C5%A3a http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba http://paris.mae.ro/index.php?lang=ro&id=12790 http://www.mae.ro/node/1530

Bucuresti, 2010