Sunteți pe pagina 1din 11

FRANȚA

1. Profil de țară
Denumire oficială: Republica Franceză (République française)
Capitala şi principalele oraşe: Paris (capitala), Marseille, Toulouse, Lyon, Nice, Nantes,
Strasbourg, Montpellier, Bordeaux, Lille, Rennes.
Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 552.000 km² (Franţa metropolitană) conform datelor
INSEE (Institutul Naţional de Studii Statistice din Franţa)
Republica Franceză este alcătuită din 18 regiuni şi 101 departamente:
Franţa metropolitană – 13 regiuni şi 96 departamente;
5 regiuni/departamente de peste mări (DOM): Guadelupa, Martinica, Guyana franceză,
Mayotte, La Réunion;
5 colectivităţi de peste mări: Polinezia franceză, Wallis-et-Futuna, Saint-Pierre-et-
Miquelon, Saint-Barthélémy, Saint-Martin;
1 colectivitate sui-generis: Noua Caledonie;
1 teritoriu de peste mări: Teritoriile australe şi antarctice franceze (TAAF);
1 insulă în Oceanul Pacific: Insula Clipperton;
Insulele din Oceanul Indian.
Populaţia: 64.898.000 locuitori (în Franţa metropolitană).
Limba oficială: franceza
Ziua naţională: 14 iulie (căderea Bastiliei)
Moneda: euro
Scurt istoric
Numele ţării provine de la franci, populaţie care a cucerit în secolul V teritoriile pe care se
află Franţa în prezent. Clovis îi alungă pe romani şi pune capăt perioadei galo-romane. Franţa
se naşte, propriu-zis, în secolul al IX-lea, odată cu Tratatul de împărţire a Imperiului lui Carol
cel Mare (Charlemagne). Regele Carol cel Chel (Charles le Chauve) va încerca să constituie
un regat, însă un model de putere regală efectivă va fi transpus în practică de Hugo Capet
(Hugues Capet), în secolul al X-lea.
Puterea centrală şi frontierele regatului au fost consolidate, prin luptă, de numeroşi regi
care au succedat pe tronul Franţei. Printre reprezentanţii de seamă ai dinastiei Capet s-au
numărat Filip August (Philippe Auguste) şi Ludovic al IX-lea (Louis IX), supranumit Ludovic
cel Sfânt (Saint Louis). Secolul al XIV-lea şi o mare parte din secolul al XV-lea au fost
marcate de războaie şi conflicte, precum Războiul de o sută de ani, şi de epidemii şi
frământări sociale.
Înscăunarea lui Francisc I, în 1515 şi, odată cu ea, emergenţa Renaşterii în Franţa încheie
această perioadă tulbure. Pusă în discuţie pe durata războaielor religioase, între 1562 şi 1598,
autoritatea regală va fi restaurată de Ludovic al XIII-lea (Louis XIII) şi, îndeosebi, Ludovic al
XIV-lea (Louis XIV) care a instaurat puterea absolută a regelui. Dinastia regală a fost
înlăturată de revoluţia din 1789, odată cu răsturnarea regelui Ludovic al XVI-lea (Louis XVI)
şi proclamarea Primei Republici, în 1792. În 1804, Napoleon (Napoléon) instaurează puterea
imperială al cărei sfârşit, în 1815, declanşează o perioadă în care alternează încercările de
restaurare a regalităţii şi revoluţii. Sfârşitul celui de-al Doilea Imperiu (Second Empire), în
1870, marchează revenirea definitivă a regimului republican.
Secolul al XX-lea va fi marcat de cele două războaie mondiale, aducând Franţei pierderi
omeneşti deosebit de mari. Din primul, 1914-1918, Franţa iese victorioasă, însă în ruine. Cel
de-al doilea, 1939-1945, aduce ţării o perioadă întunecată, marcată de colaborarea dintre
autorităţile franceze şi Germania nazistă. Mişcarea de Rezistenţă (Résistance) va contribui la
crearea unei noi clase politice care va organiza reconstrucţia ţării, pe durata celei de-a IV-a
Republici. Tot aceasta va juca un rol determinant şi sub cea de-a V-a Republică, marcată de
revenirea pe scena publică şi la putere a Generalului Charles de Gaulle.
Până în anii ’60, Franţa se confruntă cu războaie de independenţă ale fostelor colonii şi cu
decolonizarea. Războiul din Algeria va prilejui sfârşitul celei de-a IV-a Republici, iar în 1958
o nouă Constituţie va proclama cea de-a V-a Republică.
Franţa este unul din marii actori globali, membru permanent al Consiliului de Securitate al
ONU, membru G7, membru fondator UE, NATO, OCDE, OIF (Francofonia instituţională)
etc.
Forma de guvernământ: Republică. Cea de-a V-a Republică (din 1958) prezintă un regim
mixt. Conceput, la lansarea sa, drept regim parlamentar, a devenit semi-prezidenţial după
referendumul din 1962, care a instaurat alegerea Preşedintelui prin vot universal direct.
Caracterul respectiv explică, printre altele, „estomparea” anumitor prerogative prezidenţiale în
perioadele de coabitare.
Constituţie: adoptată la 4 octombrie 1958, textul fondator al celei de-a V-a Republici. A
fost adoptată în urma referendumului organizat la 28 septembrie 1958. 24 de revizuiri, prin
Legi constituţionale (prima, 4 iunie 1960, cea mai recentă, 23 iulie 2008).
Informaţii politice
Formă de guvernământ: Republică cu regim semi-prezidențial

Președinte: Emmanuel Macron (reînvestit la 7 mai 2022 pentru un al doilea mandat)

Prim-ministru: Elisabeth Borne (numit de Președinte la 16 mai 2022).

Ministru pentru Europa și pentru Afaceri externe: Catherine Colonna (mai 2022)
Președintele Senatului: Gérard Larcher (1 octombrie 2014, reales la 2 octombrie 2017,
reales la 1 octombrie 2020)

Grupuri Politice Senat: Republicanii (majoritar) – 148 senatori, Socialist şi Republican –


65 senatori, Uniunea Centristă – 54 senatori, En marche – 23 senatori, Adunarea Democratică
şi social europeană –15 senatori, Comunist, Republican și Ecologist – 15 senatori,
independenți – 13 senatori, neafiliați – 3.
Președintele Adunării Naționale: Yaël Braun-Pivet, (aleasă la 28 iunie 2022)
Grupuri politice Adunarea Națională: Renaissance (fost La République En Marche) –
172 deputați, Rassemblement National – 89 deputați, La France Insoumise – Nouvelle Union
Populaire écologique et sociale (NUPES) – 75 deputați, Les Républicains – 62 deputați,
Démocrate (MoDem și Indépendants) – 48 deputați, Socialistes și înrudiți (membru al
intergrupului NUPES) – 31 deputați, Horizons și înrudiți – 30 deputați, Écologistes – NUPES
– 23 deputați, Gauche democrate et republicaine – NUPES – 22 deputați, Libertés,
Indépendants, Outre-mer et Territoires – 16 deputați, neafiliați – 9 deputați.
Legături către principalele site-uri oficiale
Preşedinţie: http://www.elysee.fr
Guvern: http://www.gouvernement.fr
Ministerul afacerilor externe: http://www.diplomatie.gouv.fr
Senat: http://www.senat.fr
Adunarea Naţională: http://www.assemblee-nationale.fr
Situația economică și socială
Pandemia de COVID-19 a fragilizat considerabil sectoare întregi ale economiei, domeniul
turismului și cel al organizării de evenimente fiind cele mai grav afectate. Cu toate acestea,
începând cu anul 2021, se poate remarca o tendință de reviriment economic.
Domenii de excelență ale economiei franceze: aeronautic; farmaceutic; industria
alimentară; modă; industria băuturilor alcoolice; cosmetică și parfumerie.
PIB anual: 2.302.860 mil. Euro în 2020 (în scădere cu 7,9% față de PIB din 2019). În
trimestrul trei din 2021, creșterea economică anuală a fost de 3,3% (în trimestrul doi al anului
2021 a fost de 18,8%).
Deficit (previzionat): 8,1% din PIB în 2021
Șomaj: 8,1% (decembrie 2021)
Principalele țări investitoare în FR în 2020: SUA (18,3%), Elveția (13,4%), Germania
(12,3%), Marea Britanie (11,5%), Luxemburg (9,4%), Belgia (6,7%), Olanda (4,5%), Italia
(4,4%).
Principalele domenii de interes pentru investițiile străine în Franța: manufactură,
consultanță, servicii financiare, imobiliare, comerț en-gros și cu amănuntul, IT, construcții etc.
Afaceri europene
Este stat membru fondator al UE, membru al zonei Euro și al Spațiului Schengen.
Contribuția Franței la bugetul comunitar a fost de 28,8 miliarde euro (în 2021), fiind al
doilea stat contributor net, după Germania, și al doilea beneficiar, după Polonia. Franța a
beneficiat, în 2019, de alocări de 15 miliarde de euro.
Domenii de interes predilecte pentru Franța în cadrul UE: relansarea creșterii economice,
consolidarea Zonei Euro, justiție şi afaceri interne (combaterea terorismului, lupta împotriva
migrației ilegale și a traficului de persoane), agricultură, pescuit, fiscalitate, mediu și energie,
promovarea modelului social european.
Criza determinată de pandemia de COVID-19 a determinat o nuanțare a priorităților
Parisului în relația cu Uniunea Europeană. Această viziune este reflectată în prioritățile pe
care Franța și le-a asumat în contextul exercitării, în primul semestru al anului 2022, a
mandatului Președinției rotative a Consiliului UE, în cadrul Trio-ului Franța-Republica Cehă-
Suedia.
Președintele Franței, Emmanuel Macron a prezentat oficial, la începutul lunii decembrie
2021, prioritățile Președinției franceze a Consiliului UE/PRES FR pentru primul semestru al
anului 2022, care are drept motto: „Relance, Puissance, Appartenance” (redresare, putere,
apartenență).
Prioritățile PRES FR sunt structurate în jurul a trei elemente principale: Europa suverană;
Europa socio-economică; Europa umană. Franța urmărește o Președinție ambițioasă, care să
se axeze pe consolidarea proiectului european, întărirea acțiunii europene în domeniul
sănătății, al afacerilor sociale, consolidarea, inclusiv pe fondul pandemiei, a „autonomiei
strategice” a UE în domeniul industrial, al stocurilor strategice europene şi al securității. De
asemenea, Conferința privind viitorul Europei reprezintă una din prioritățile majore ale PRES
FR.
Reprezentarea în instituţii europene
Comisia Europeană: Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă
Parlamentul European: 79 europarlamentari
Comitetul regiunilor: 24 reprezentanţi
Comitetul Economic şi Social European: 24 reprezentanţi
Relaţii internaţionale
Franţa are o politică externă activă, fiind unul dintre statele cu prezență și interese la nivel
global. Este stat membru fondator al UE și NATO, al ONU (membru permanent al Consiliului
de Securitate), OSCE, OCDE, G7, G20 etc. Este principalul contributor şi promotor al
Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF).
Franța, alături de Germania, este inițiatoarea „Alianței pentru multilateralism”, lansată la 2
aprilie 2019 de miniștrii de externe francez și german, drept o alianță informală bazată pe
respectarea dreptului internațional ca singura garanție pentru stabilitate și pace internaționale,
precum și pe convingerea că provocările la nivel internațional pot fi soluționate numai prin
cooperare.
Ca zone geografice predilecte de acțiune externă pentru Franța se mențin: Sahelul,
Maghrebul, Orientul Mijlociu și Iranul. Un element de noutate în acțiunea internațională
recentă a Franței îl reprezintă rolul mai important conferit axei „indo-pacifice” și consolidării
relațiilor cu Japonia, India și Australia.
Franța a lansat, în contextul aniversării Centenarului armistițiului, Forumul de la Paris
pentru Pace. Susținut de președintele Macron în 2018, Forumul își propune să ofere o
platformă de „inteligență colectivă”, complementară organizațiilor multilaterale, pentru a
consolida guvernanța globală prin soluții și proiecte concrete, cu implicarea tuturor actorilor
vizați (multistakeholder).
Obiectivele urmărite de Franța în ce privește principiile care vor ghida lumea post-
COVID-19 vizează trei dimensiuni principale pentru atingerea unui consens internațional:
ameliorarea guvernanței globale în domeniul sănătății, recuperarea economică în paralel cu
protecția mediului, valorificarea lumii digitale. În noiembrie 2021, a avut loc cea de-a treia
ediție a acestui forum.
2. Relații Bilaterale
Republica FRANCEZĂ
Relațiile României cu Republica Franceză se situează la un nivel foarte bun, Franța
reprezentând, în mod tradițional, un partener privilegiat al țării noastre în plan european şi
global.
Parteneriatul strategic cu Republica Franceză a fost lansat la 4 februarie 2008, ca urmare a
semnării a unei Declaraţii comune de către Preşedinţii României şi Republicii Franceze.
Parteneriatul presupune consultări permanente şi concertare în baza unui mecanism de
cooperare şi schimb de informaţii, asupra principalelor dosare europene de actualitate, cu
accent pe domeniile: protecţia mediului, transporturi, energie, dezvoltare regională. În
februarie 2013, Parteneriatul Strategic dintre România şi Republica Franceză a fost actualizat,
prin semnarea, de către Prim-miniştrii celor două ţări, a unei Foi de Parcurs pentru perioada
2013 – 2017.
În cadrul vizitei Președintelui României, Klaus Iohannis, la Paris (26-27 noiembrie 2018),
cu prilejul inaugurării Sezonului România-Franța, președinții român și francez au semnat
Declarația Politică dintre România și Franța în cadrul Parteneriatului Strategic. Documentul
evidențiază dorința celor două părți de a continua eforturile de aprofundare a legăturilor
tradiționale dintre România și Franța și oferă un nou impuls acțiunii comune în plan bilateral,
european și internațional.
Ulterior, în cadrul vizitei oficiale a premierului României la Paris, la 26 octombrie 2020,
șefii de guvern român, Ludovic Orban, și francez, Jean Castex, au semnat Foaia de Parcurs
actualizată a Parteneriatului Strategic, care definește liniile cooperării cu Franța pentru
următorii ani, cum ar fi cooperarea în domeniul afacerilor europene, cooperarea în domeniul
securității și cooperarea sectorială (în domeniile ocupare, infrastructură, energie, agricultură,
promovarea IMM-urilor, cooperare descentralizată, învățământ, educație).
În contextul generat de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, dialogul bilateral
recent a vizat, cu precădere, gestionarea situației de securitate regionale și consolidarea
posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, Franța luând decizia de a detașa
trupe pe teritoriul României și de a îndeplini rolul de națiune cadru pentru Grupul de Luptă al
NATO prezent în România.
Vizita, pe 15 iunie 2022, a Președintelui Franței, Emmanuel Macron, în România și
consultările avute cu Președintele României, Klaus Iohannis, au reconfirmat atât caracterul
solid al Parteneriatului Strategic româno-francez, cât și viziunea comună ale celor două țări
cu privire la importanța consolidării prezenței NATO în România, ca parte a procesului de
consolidare a posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO.
Scurt istoric
Relaţiile dintre români si francezi sunt străvechi: în 1396, cavalerii lui Jean Nevers, fiul
ducelui de Bourgogne, au luptat împotriva turcilor alături de soldaţii prinţului Valahiei Mircea
cel Bătrân.
În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, relaţiile franco-române s-au intensificat, în special
datorită numeroşilor comercianţi şi intelectuali francezi care au călătorit în Principatele
Române.
În 1762, diplomatul şi scriitorul Claude-Charles de Peysonnel a propus crearea unei
reprezentanţe franceze în Principatele române, deziderat care se va realiza în 1798: un
consulat general se deschidea la acea dată la Bucureşti si un viceconsulat la Iaşi.
În secolul al XIX-lea, majoritatea studenţilor români îşi fac studiile la Paris, dobândind
astfel, din plin, bogate cunoştinţe, dar şi idei moderne de reînnoire politică şi socială. În 1846
studenţii români fondau, în Cartierul latin, Societatea studenţilor români din Paris al cărei
preşedinte ales va fi Ion Ghica, iar secretar C.A.Rosetti. Membri ai acestei asociaţii au fost,
printre alţii, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, figuri de prim
plan ale mişcării revoluţionare din 1848 din Principatele române. Poetul Alphonse de
Lamartine va accepta funcţia de preşedinte de onoare şi va deveni, apoi, ministrul afacerilor
externe al guvernului revoluţionar provizoriu.
După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, sprijinită cu căldură de Franţa, este
deschisă calea spre noi relaţii diplomatice între România şi Franţa.
România şi Franța au stabilit relații diplomatice la nivel de legație începând cu data de
8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis
extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În
baza principiului reciprocității, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat
la Paris, în aceeași calitate. La 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice româno-franceze au
fost ridicate la nivel de ambasadă.
Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război
Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost, fără îndoială,
arhitectul acestor relaţii privilegiate.
În septembrie 1944, guvernul român a recunoscut guvernul provizoriu al generalului de
Gaulle, relaţiile desfăşurându-se la nivel de ambasade.
Franţa a manifestat, atât în plan oficial, cât şi la nivelul cetăţenilor, simpatia şi solidaritatea
sa faţă de Revoluţia română din decembrie 1989, eveniment care a antrenat căderea regimului
comunist.
După decembrie 1989, relaţiile franco-române s-au dezvoltat considerabil. Schimburile de
vizite oficiale s-au multiplicat, inclusiv la cel mai înalt nivel, fapt care a permis să se pună
bazele unui solid parteneriat politic, economic şi cultural între cele două ţări. Merită a fi
subliniat în special sprijinul activ al Franţei pentru integrarea României în structurile politice,
economice şi de securitate europene şi euro-atlantice.
La 20 februarie 2020, s-au aniversat 140 de ani de relații diplomațice bilaterale.
Reprezentare diplomatică
Misiuni ale României:
Ambasada României în Franţa: Însărcinat cu Afaceri a.i.: Doamna Sena Latif
Misiuni permanente
Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO (Paris), Ambasador Simona
Miculescu.
Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Consiliul Europei (Strasbourg),
Ambasador Răzvan Victor Rusu.
Consulate generale
Consulatul General al României la Lyon, consul general Anca Opriș.
Consulatul General al României la Marsilia, gerant interimar Eugen-Ioan Dobreanu.
Consulatul General al României la Strasbourg, gerant interimar Remus Constantin
Mărășescu.
Consulate onorifice
Consulatul General Onorific al României la Nisa, consul general onorific Stefan de Faÿ
Consulatul Onorific al României la Bordeaux, consul onorific Michel Beylot
Consulatul Onorific al României la Lille, consul onorific Philippe Lamblin
Consulatul Onorific al României la Nantes, consul onorific Diana Dauphin Lazăr
Institute culturale
Institutul Cultural Român – Paris
Institutul Francez din România, director Julien Chiappone-Lucchesi
Misiuni în România:
Ambasada Republicii Franceze în România: ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar,
Laurence Auer, şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 8 octombrie 2020.
Consulate onorifice
Consulatul Onorific al Republicii Franceze la Cluj Napoca, consul onorific Pascal
Fesneau
Consulatul Onorific al Republicii Franceze la Constanţa, consul onorific Doru Glăvan
Consulatul Onorific al Republicii Franceze la Timişoara, consul onorific Cosmin Florian
Brânzan
Consulatul Onorific al Republicii Franceze la Braşov, consul onorific Ion Ciolacu
Consulatul Onorific al Republicii Franceze la Iași, consul onorific Radu Grădinaru
Agenţie Consulară Onorifică a Republicii Franceze la Craiova, Etienne Rougier
La Paris, funcționează Institutul Cultural Român, iar în România, Institutul Francez (la
București) şi Centre culturale franceze la Cluj, Iaşi, Timişoara. Cele 4 Alianţe franceze
(«Alliances Françaises») își desfășoară activitatea la Braşov, Constanţa, Ploieşti şi Piteşti.
Dialogul politico-diplomatic, contacte/vizite:
La nivel de Președinte: în Franța în 1994, 1999, 2003, 2005, 2006, 2009,2015, 2018; în
România în 1991,1997, 2008, 2016, 2017, 2022.
La nivel de prim-ministru: în Franța în 1990, 1991, 1995, 1997, 2001, 2002, 2003, 2004,
2005, 2008, 2013, 2016, 2017, 2020; în România în 2001, 2003, 2004, 2007, 2013
Miniștrii afacerilor externe: Ministrul român de externe a avut o întrevedere, la 20
noiembrie 2019, la Bruxelles, cu omologul francez, în marja reuniunii ministeriale a NATO.
În perioada 2-3 februarie 2022, ministrul pentru Europa și afaceri externe al Republicii
Franceze, Jean-Yves Le Drian, a efectuat o vizită în România, ca urmare a invitației adresate
de către președinții Camerei Deputaților și Senatului de a participa la ședința solemnă comună
a Parlamentului României dedicată aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea
Europeană și având în vedere deținerea de către Republica Franceză a Președinției rotative a
Consiliului UE pe durata primului semestru al anului 2022. De asemenea, la 9 iunie 2022,
ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu noul ministru pentru
Europa și al afacerilor externe al Franței, Catherine Colonna, în marja participării ministrului
român de externe la Conferința ministerială a OCDE ce a avut loc la Paris, în perioada 9-10
iunie 2022.
Au avut loc, de asemenea, întrevederi în cadrul formatului de dialog strategic ministerial
„2+2”, la 24 noiembrie 2016, la Bruxelles.
Cooperare economică
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2021, volumul schimburilor
bilaterale a fost de 8,91 mld. EUR, în creștere cu 12,8% față de anul 2020, din care
exporturile 4,77 mld. EUR (+14,27%), iar importurile 4,14 mld. EUR (+11,31%) față de
2020. Balanța comercială a înregistrat un excedent pentru România de 628,2 mil. EUR.
Schimburile comerciale pentru primele trei luni ale anului 2022 (raportat la perioada
similară din 2021) își mențin trendul ascendent: valoarea exporturilor înregistrează o creștere
de 11,74%, ajungând la 1,37 mld. EUR, iar importurile înregistrează o creștere de 13,32%,
ajungând la 1,24 mld. EUR.
Relaţiile culturale
Ansamblul de evenimente dedicate personalității compozitorului român George Enescu,
organizate în 2021 sub titlul Anul Enescu, s-a desfășurat sub patronajul președintelui
României Klaus Iohannis. La 140 de ani de la nașterea marelui muzician român, promovarea
și celebrarea creației enesciene și a Festivalului și Concursului Internațional George Enescu s-
au numărat printre prioritățile de diplomație publică și culturală ale MAE și au reprezentat
unii dintre pilonii cooperării culturale româno-franceze. Președintele Franței, Emmanuel
Macron, a transmis un mesaj care a fost difuzat cu ocazia Festivalului Enescu din 2021,
alături de cel al Președintelui României, Klaus Iohannis. Mesajul Președintelui Macron a fost
inclus în broșura Festivalului Enescu. Orchestra Națională a Franței, condusă de românul
Cristian Măcelaru, a susținut concerte la București, în cadrul Festivalului Enescu, în datele 13
și 14 septembrie 2021.
Învățământul preuniversitar
Primul acord interguvernamental privind învățământul bilingv în România a fost semnat la
28 septembrie 2006, cu prilejul celui de-al XI-lea Summit al Francofoniei, la Bucureşti. Din
2008, autoritățile române de resort, în colaborare cu cele franceze, organizează bacalaureatul
bilingv. Acest proiect s-a extins, progresiv, la 26 de licee bilingve din România.
Învățământul universitar
Acordul privind recunoașterea reciprocă a diplomelor şi a perioadelor de studiu în cadrul
învățământului superior a fost semnat la 18 octombrie 2012 şi a intrat în vigoare la 30 aprilie
2013.
Printr-o Convenție semnată la data de 18 octombrie 2012, Universitatea București a pus la
dispoziția Ambasadei Franţei în România Vila Noel, care găzduiește Centrul Regional
Francofon de Studii Avansate în ştiinţe umane şi sociale (CeReFREA).
În România există 23 de universităţi de stat şi 16 universităţi particulare cu specializări şi
în limba franceză. În România funcționează cinci lectorate de limbă franceză (Bucureşti –
două; câte unul la Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara), iar în Franţa trei lectorate română în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior din Franţa (Paris – două; Marsilia). În cadrul fiecărui
dintre aceste lectorate, există fonduri de carte românească.
Ambasada României la Paris organizează, din 2004, cursuri de limba română pentru copii
(preșcolari şi școlari) sub genericul „Şcoala românească de duminică”.
România – stat membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Internaționale a
Francofoniei (OIF) – are o contribuție semnificativă la promovarea limbii franceze și a
multilingvismului în educație, urmărind, totodată, consolidarea profilului său de stat-far al
Francofoniei în regiune.
Cooperarea descentralizată
Franţa este primul partener al României în ceea ce privește cooperarea descentralizată
(înfrățiri, relaţii de asociere, relaţii de colaborare, relaţii de prietenie, relaţii de cooperare şi
relaţii de parteneriat). Până în prezent au avut loc 5 ediții ale Forumului cooperării
descentralizate româno-franceze (Villefranche-de-Rouergue-2003, Cluj-Napoca – 2005,
Nantes – noiembrie 2007, Constanța – iunie 2013, Lyon 2019), evenimente dedicate
examinării stadiului cooperării descentralizate româno-franceze și a perspectivelor de
continuare a colaborării în acest domeniu.
Cel de-al șaselea Forum al cooperării descentralizate româno-franceze va avea loc în
toamna anului în curs, la Brașov.
Comunitatea românească
Există o prezență semnificativă a cetățenilor români stabiliți în Franța în regiunea Ile-de-
France (Paris şi împrejurimi), în regiunea Alpes-Côte d’Azur (Marsilia şi împrejurimi) şi o
mai mică parte în regiunea Rhône-Alpes (Lyon şi împrejurimi), Toulouse, Strasbourg.
Majoritatea românilor din Franţa este bine integrată socio-profesional. Cetăţenii români sunt
apreciați pentru calitatea muncii depuse, iar afinităţile culturale şi lingvistice contribuie la
integrarea mai facilă în cadrul societății franceze.
În Franța există asociații cu caracter cultural, social, umanitar, profesional, create pe baza
Legii din 1 iulie 1901 privind contractul de asociere, a căror funcționare presupune existența
unui nucleu de persoane care îşi propun scopuri asociative precise, non profit. Pe lângă
acestea există şi asociații de prietenie franco-română, ce funcționează în sistemul de cooperare
descentralizată, din care fac parte şi originari români.
3. Condiții de călătorie.
Condiţii de intrare şi regim de şedere
Cetăţenii români nu au nevoie de viză pentru a călători în Franţa.
Intrarea în Franţa este permisă cu paşaportul sau cartea de identitate, aflate în curs de
valabilitate.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care intenţionează să rămână
pentru o perioadă îndelungată pe teritoriul acestui stat să se adreseze consulatului general al
României la Paris sau unuia dintre oficiile consulare (Strasbourg, Marsilia, Lyon) şi să îşi
anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactaţi în
situaţii de urgenţă sau să își înregistreze prezența pe teritoriul acestui stat prin intermediul
portalului www.econsulat.ro.
Începând cu anul 2017, autorităţile franceze au reintrodus un sistem de autorizaţie
prealabilă la ieşirea de pe teritoriul Franţei pentru minorii cu reşedinţa în Franţa, indiferent de
naţionalitate și care călătoresc neînsoţiţi de reprezentanţii legali. Mai multe informaţii şi
formularul de completat sunt disponibile accesând link-ul:
https://www.service-public.fr/particuliers/vosdroits/F1359.
Referitor la fenomenul migranților clandestini, care încearcă sa treacă ilegal din Franța în
Marea Britanie în camioanele transportatorilor, MAE precizează faptul că prevederile Codului
Penal francez impun pedepse de până la 5 ani de închisoare şi amendă de până la 30.000 EUR
persoanelor care sprijină, direct sau indirect, intrarea, circulaţia sau șederea ilegală a unui
străin în Franţa. Autorităţile franceze aplică aceste pedepse în situaţia în care există o
contribuţie sau o culpă a transportatorilor.
În ultima perioadă s-au intensificat tentativele de intrare ilegală în Marea Britanie, prin
strecurarea frauduloasă a unor călători clandestini în autovehiculele ce se îmbarcă pe feribot
în Franţa, la Calais, pentru a călători în Marea Britanie. Intrările clandestine în autovehicule
au loc îndeosebi în parcări sau pe o porţiune de şosea în apropiere de punctul de îmbarcare
Calais (Franţa), unde autovehiculele sunt obligate să reducă viteza până la 10 km/oră înainte
de a se opri la un semafor. Urcarea clandestină este facilitată de traficanţi specializaţi în
spargerea încuietorilor / sigiliilor.
MAE recomandă cetățenilor români să utilizeze parcări securizate şi să se supună tuturor
controalelor de frontieră, inclusiv celor opţionale și să nu accepte sub nicio formă să
transporte persoane necunoscute, în caz contrar fiind pasibili de închisoare cu executare.
Totodată, MAE atenţionează transportatorii români asupra prevederilor din legislaţia
franceză care impun amendarea transportatorului în cazul în care, în urma unui control vamal,
se constată că bagajele transportate au conţinut ilegal. Răspunderea asupra mărfurilor /
bagajelor transportate cade în sarcina transportatorului.
De asemenea, recomandăm evitarea călătoriilor din Franța către Marea Britanie a copiilor
minori români neînsoțiți de cel puțin un părinte, întrucât există riscul de a nu li se permite
intrarea în această țară, pe cale rutieră / feroviară, chiar dacă prezintă declarație de
consimțământ din partea părinților.

S-ar putea să vă placă și