Franta

REPUBLICA FRANCEZA (RPUBLIQUE FRANAISE)

Capitala: Paris
Suprafaa: 632 833,6 km2
Populaia: 65 856 609 (2014)
Populaia ca procent din totalul populaiei UE: 13 % (2014)
PIB: 2,060 trilion EUR (2013)
Limba oficial n UE: francez
Sistem politic: republic semi-prezidenial
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1958
Locuri n Parlamentul European: 74
Moneda: euro - stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 1999
Posibilitatea de a cltori fr paaport: da - stat membru al
spaiului Schengen de la 26 martie 1995
Preedinia Consiliului: ntre anii 1959 i 2008, Frana a
deinut preedinia rotativ de 12 ori.

Stat in vestul Europei, 551 500 km2,

57 206 000 locuitori, capitala Paris
(9 319 000 locuitori), 96 departamente, ziua
nationala: 14 iulie (se aniverseaza caderea
Bastiliei, 1789), limba oficiala: franceza,
moneda nationala: francul francez.

NATURA
Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade
maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi
(altitudine maxima Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic
(ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu
Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai

vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni

colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central
dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul
Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhnului, campia Alsaciei si campiile litorale:
Languedoc, Roussillon, Gascogne).
Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii
inalti (peste 1000 mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul
sudic unde vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita
recoltele de citrice.
Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km)
si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre
Marea Mediterana (Rhne). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind
Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si dAnnecy.
Peste din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula
Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este maquisul
mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente
rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika,
capra neagra etc.

POPULATIA
In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea
este de 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %.
Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori),
Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii
locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii
locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388
mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori).
Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii
(dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8%
marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.
Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana
(890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in
regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290
locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196
locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-

Comt (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in

regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).
Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si
iudaism.

ISTORIA
Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si
cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor
germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau
nastere in secolele urmatoare poporului francez.
Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia
Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al
dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor,
longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800.
Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui
parte occidentala va forma viitoarea Franta.
In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IVlea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii
statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani
purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national (Jeanne dArc) permite
incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-lea (1461-1483)
reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547) inaugureaza
epoca absolutismului.
Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza
pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea
intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la
Nantes (1598).
Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul
absolutismului francez (statul sunt eu), Franta devenind acum prima putere
europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al
XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la
Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica
si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor.
Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu
proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea
(21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale
Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804
imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale.

Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie

1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In
urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852),
apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se
proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al Frantei (1852-1870).
Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de
la 4.09.1870 a celei de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei
proletare a Comunei din Paris (martie-mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main
(10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei. Cucerirea Algeriei (18301847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de constituirea celui
de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala,
occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune
bazele Triplei Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine
victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919)
Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre Germania Frantei.
La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi,
dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Ptain
sa semneze actul de capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940,
la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie
Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea
din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.08.1944)
permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle. Constitutia
din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul
Colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare
nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei
de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu generalul de
Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite
pentru seful statului.
In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5
milioane km2, 48 milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta
initiaza o politica externa independenta, de distantare fata de hegemonismul nordamerican, retragandu-se din organismele militare ale NATO si SEATO si
intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981 sunt castigate de
Franois Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al
XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele
legislative din acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine
majoritatea absoluta in Adunarea Nationala. Dupa o coabitare a presedintelui
Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-1988), alegerile parlamentare din
1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o zdrobitoare infrangere in
martie 1993, parasind scena politica.

STATUL
Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958.
Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus
din Senat si Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si
Consiliului de Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista
22 de partide politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea
pentru Democratia Franceza (1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist
Francez (1901), Miscarea Radicalilor de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat
(1960), Partidul Comunist Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

ECONOMIA
Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune
de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in
masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate.
Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica,
material rulant, energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei
mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta
8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%).
Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de
hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in
productia de energie electrica (locul intai pe glob). Marile concentrari industriale
sunt: regiunea pariziana, valea Rhnului, Sena inferioara, zona Lyon. Productia
industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare in cadrul exportului
avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de
sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri).
Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa
in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la
productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doitrei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la
productia de struguri si de vinuri). Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea
porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine.
Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala.

Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE.

Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de
plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD
anual.
MAREA BRITANIE
ubucanu Cezara

GENERALITI:
De-a lungul istoriei, Regatul Unit al Marii Britanii a jucat un rol important n dezvoltarea
conceptului de democraie parlamentar i a progresului n literatur i tiin. n secolul al XIXlea, Imperiul Britanic i-a atins apogeul deinnd nu mai puin de o ptrime din suprafaa
Pmntului. n prima jumtate a secolului al XX-lea, Regatul Unit la Marii Britanii i-a vzut
puterea diminuat n special din cauza Celor Dou Rzboaie Mondiale i a retragerii Republicii
Irlandei din Uniune. Cealalt jumtate de secol a fost martora dezmembrrii imperiului colonial
i reconstrucia Marii Britanii ntr-o naiune european modern i prosper.
Fiind una din cele cinci membre permanente ale Consiliului de Securitate al Organizaiei
Naiunilor Unite, un membru fondator NATO i al Commonwealth-ului, Regatul Unit al Marii
Britanii urmrete o abordare global a politicii externe. Marea Britanie este de asemenea un
membru activ al Uniunii Europene, cu toate c a ales s rmn n afara Uniunii Economice i
Monetare. Parlamentul din Scoia, Adunarea Naional din ara Galilor i Adunarea din Irlanda
de Nord au fost stabilite n anul 1999. Aceasta din urm a fost suspendat pn n luna mai a
anului 2007 din cauza nenelegerilor privind procesul de pace, dar descentralizarea a fost pe
deplin finalizat n martie 2010.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII. GEOGRAFIE
AEZARE GEOGRAFIC: Europa de Vest, insule inclusiv o esime n partea de nord a
insulei Irlanda ntre Oceanul Atlantic de Nord i Marea Nordului; nord-vest de Frana
COORDONATE GEOGRAFICE: 54 00 N, 2 00 V
REPERE GEOGRAFICE: Europa
SUPRAFA:
:: TOTAL: 243,610 km2
:: LOCUL N LUME: 79
:: USCAT: 241,930 km2
:: AP: 1,680 km2

not: inclusiv Rockall i Insulele Shetland

LUNGIMEA GRANIELOR:
:: TOTAL: 360 km
:: RILE VECINE: Irlanda 360 km
LUNGIMEA COASTEI: 12,429 km
DREPTURILE ASUPRA MRII:
:: MAREA TERITORIAL: 12 mile nautice
:: ZONA DE PESCUIT EXCLUSIV: 200 mile nautice
:: PLATFORMA CONTINENTAL: aa cum sunt definite prin prevederile platoului continental
sau n concordan cu tratatele ce privesc limitele convenite
CLIMAT: temperat; moderat de vnturile de sud-vest predominante peste curentul Atlanticului
de Nord; mai mult de jumtate din zile sunt ntunecate
TERENUL: n cea mai mare parte dealuri accidentate i muni mici; la nivel de rulare cmpii
n est i sud-est
NLIMI:
:: CEL MAI JOS PUNCT: The Fens -4 m
:: CEL MAI NALT PUNCT: Ben Nevis 1,343 m
RESURSE NATURALE: crbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, aur, calcar,
staniu, sare, lut, cret, ghips, carbonat de potasiu, nisip de siliciu, ardezie, teren arabil
FOLOSIREA USCATULUI:
:: ARABIL: 23.23%
:: CULTURI PERMANENTE: 0.2%
:: ALTE FOLOSIRI: 76.57% (2005)
SUPRAFAA IRIGAT: 1,700 km2
RESURSELE DE AP: 160.6 km3 (2005)
CANTITATEA DE AP EXTRAS:
:: TOTAL: 11.75 km3/an (22%/75%/3%)
:: PE CAP DE LOCUITOR: 197 m3/an (1994)
PERICOLE NATURALE: furtuni de iarn; inundaii
MEDIU - PROBLEME CURENTE: continu s reduc emisiile de gaze cu efect de ser (a atins
inta Protocolului de la Kyoto reducerea cu 12,5% a nivelului din 1990 i intenioneaz s
ndeplineasc obiectivul i din punct de vedere juridic, ca mai apoi s se mute spre un obiectiv
intern ce prevede o reducere de 20% pn n 2010); pn n 2005, guvernul a redus cantitatea de

deeuri comerciale i industriale eliminate n silozurile de deeuri la 85% fa de nivelul din

1998 i a reciclat i compostat cel puin 25% din deeurile menajere, cu inta de a crete
procentul la 33% pn n 2015
MEDIU - ACORDURI INTERNAIONALE:
parte n urmtoarele acorduri: Acordul cu privire la Poluarea Aerului, Acordul cu privire la
Poluarea Aerului Poluarea atmosferic cu oxidani, Acordul cu privire la Poluarea Aerului
Poluanii organici persisteni, Acordul cu privire la Poluarea Aerului Sulf 94, Acordul cu
privire la poluarea aerului controlul privind emisiile de compui organici volatili (COV),
Protocolul din 4 octombrie 1991 privind protecia mediului la Tratatul asupra Antarcticii;
Convenia de la Canberra privind conservarea resurselor marine vii din Antarctica; Convenia
privind protecia focilor din Antarctica din anul 1978; Tratatul din anul 1959 asupra Antarcticii;
Convenia ONU pentru Biodiversitate; Acordul global pentru schimbrile climatice; Protocolul
de la Kyoto; Acordul global de mediu deertificare; Convenia privind comerul internaional
cu specii ale faunei i florei slbatice pe cale de dispariie; Convenia asupra zonelor umede de
importan internaional; Acordul cu privire la depozitarea deeurilor periculoase; Convenia
Naiunilor Unite privind dreptul mrii; Protocolul de la Montreal i Convenia de la Viena
privind protecia stratului de ozon; Convenia internaional pentru prevenirea polurii de ctre
nave, Moratoriul mpotriva vntorii de balene; Acordul internaional privind esenele de lemn
tropical din 1983, Acordul internaional privind esenele de lemn tropical din 1994.
Semnat, dar neratificat: niciunul din acordurile mai sus menionate
Geografie not: Regatul Unit al Marii Britanii se afl n apropierea benzii vitale a Atlanticului
de Nord; la numai 35 kilometri de Frana i conectat prin tunelul de sub Canalul Mnecii; din
cauza liniei de coast puternic crestat, nicio locaie nu se gsete la mai mult de 125 kilometri
de apele cu maree
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII. POPULAIA
POPULAIA: 62.698.362 (estimare iulie 2011)
:: LOCUL N LUME: 22
STRUCTURA PE VRSTE:
:: 0-14 ANI: 17,3% (5,575,119 biei/ 5,301,301 fete)
:: 15-64 ANI: 66,2% (20,979,401 brbai /20,500,913 femei)
:: 65 DE ANI I PESTE: 16,5% (4,564,375 brbai/5,777,253 femei) (estimare 2011)
VRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 40 ani
:: BRBAI: 38.8 ani
:: FEMEI: 41.1 ani (estimare 2011)
RATA DE CRETERE DEMOGRAFIC: 0.557% (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 148
RATA NATALITII: 12.29 nateri/1,000 locuitori (estimare 2011)

:: LOCUL N LUME: 162

RATA MORTALITII: 9.33 mori/1,000 locuitori (estimare iulie 2011)
:: LOCUL N LUME: 64
RATA EMIGRAIEI: 2.6 emigrani/1,000 locuitori (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 32
URBANIZARE:
:: POPULAIA URBAN: 80% din totalul populaiei (2010)
:: RATA URBANIZRII: 0,7% ritm anual de cretere (estimare ciclul 2010-2015)
RAPORTUL DINTRE SEXE:
:: LA NATERE: 1.052 biei/fete
:: SUB 15 ANI: 1.05 biei/fete
:: 15-64 ANI: 1.03 brbai/femei
:: 65 DE ANI I PESTE: 0.76 brbai/femei
:: TOTAL POPULAIE: 0.98 brbai/femei (estimare 2011)
RATA MORTALITII INFANTILE:
:: POPULAIA TOTAL: 4.62 mori/1,000 nou-nscui
:: LOCUL N LUME: 189
:: BRBAI: 5.07 mori/1,000 nou-nscui
:: FEMEI: 4,15 mori/1,000 nou-nscui
SPERANA DE VIA LA NATERE:
:: POPULAIA TOTAL: 80.05 ani
:: LOCUL N LUME: 28
:: BRBAI: 77.95 ani
:: FEMEI: 82.25 ani (estimare 2011)
RATA FERTILITII: 1.91 copii nscui/femeie (estimare 2011)
:: LOCUL N LUME: 139
HIV / SIDA: 0.2% (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 107
PERSOANE CU HIV / SIDA: 85,000 (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 45
DECESE CAUZATE DE HIV: mai puin de 1,000 (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 80
NAIONALITATE: substantiv: britanic (-), britanici
GRUPURI ETNICE: albi (din care: englezi 83.6%, scoieni 8.6%, galezi 4.9%, nord-irlandezi

2.9%) 92.1%, negri 2%, indieni 1.8%, pakistanezi 1.3%, amestecai 1.2%, alii 1.6% (conform
recensmntului din 2001)
RELIGIE: cretini (anglicani, romano-catolici, prezbiterieni, metoditi) 71.6%, musulmani 2.7%,
hindui 1%, altele 1.6%, nespecificat sau niciuna 23.1% (conform recensmntului din 2001)
LIMB: engleza
Not: urmtoarele grupuri sunt considerate ca avnd limbi regionale: scoieni (n proporie de
30% din populaia Scoiei), scoian-galic (cam 60,000 n Scoia), galezi (n jur de 20% din
populaia rii Galilor), irlandezi (n jur de 10% din populaia Irlandei de Nord) cornwallezi
(ntre 2,000 i 3,000 n comitatul Cornawall)
DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE:
Anglia: 27 de judee pe dou niveluri
TERITORII DEPENDENTE: Anguilla, Bermuda, Teritoriul Bitanic din Oceanul Indian, Insulele
Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Gibraltar, Montserrat, Insulele Pitcairn,
Sfnta Elena, Ascension, i Tristan da Cunha, Insulele Georgiei de Sud i Sandwich de Sud,
Insulele Turks i Caicos
INDEPENDEN: 12 aprilie 1927 (actele titluri regale i parlamentare stabilesc numele actual
de Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord); alte date notabile anterioare: 927 (mici
regate engleze se unesc); 3 martie 1284 (adoptarea Statutului Rhuddlan unind Anglia cu ara
Galilor); 1536 (Actul de Uniune ce ncorporeaz formal Anglia i ara Galilor); 1 mai 1707
(Acte de Uniune ce unesc formal Anglia i Scoia ca Marea Britanie); 1 ianuarie 1801 (Acte de
Uniune ce unesc formal Marea Britanie i Irlanda ca Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei); 6
decembrie 1921 (Tratatul anglo-irlandez ce formalizeaz partiia Irlandei; 6 judee rmn parte a
Marii Britanii ca Irlanda de Nord)
ZIUA NAIONAL: englezii nu srbtoresc o zi naional anume
CONSTITUIA: nescris (cutumiar); o parte statute, o parte cutum i practic
SISTEMUL JURIDIC: bazat pe cutume, cu influene romane timpurii i continental moderne;
dispune de o revizuire judiciar neobligatorie a actelor Parlamentului n temeiul legii privind
drepturilor omului din 1998; accept jurisdicia obligatorie a Curii Internaionale de Justiie dar
cu rezerve.
SISTEMUL DE VOT: 18 ani, universal
PUTEREA EXECUTIV:
:: EFUL STATULUI: Regina Elisabeta a II-a (din 6 februarie 1952); motenitor pe linie direct:
prinul Charles (fiul reginei, nscut la data de 14 noiembrie 1948)
:: EFUL GUVERNULUI: Primul-ministru David Cameron (din 11 mai 2010)
:: CABINETUL: cabinetul de minitrii este numit de ctre primul-ministru

:: ALEGERI: monarhia este ereditar; n urma alegerilor legislative, liderul partidului ce

ntrunete majoritatea sau liderul coaliiei majoritare este numit, de regul, prim-ministru
PUTEREA LEGISLATIV: Parlament bicameral compus din Camera Lorzilor (741 de locuri;
din care 625 de locuri sunt numiri pe via, 91 ereditare i 25 de locuri alocate clericilor
informaii din 15 decembrie 2010) i Camera Comunelor (650 de locuri n urma alegerilor din
2010; membrii sunt alei prin vot popular pentru a servi un mandat de 5 ani n cazul n care
Camera nu este dizolvat mai devreme)
:: ALEGERI: Camera Lorzilor nu sunt alegeri (not n 1999, n conformitate cu Actul
Camerei Lorzilor, s-au consumat alegeri n vederea determinrii: cine rmne i cine pleac din
cei 92 de membrii ereditari; alegeri au loc numai dac sunt locuri neocupate); Camera
Comunelor ultimele alegeri consumate au avut loc pe 6 mai 2010 (urmtoarele programate sunt
n iunie 2015)
:: REZULTATELE ALEGERILOR: Camera Comunelor procente de voturi pe partide
Partidul Conservator 36.1%, Partidul Laburist 29%, Partidul Liberal-Democrat 11.9%, altele
11.9%; locuri pe partide Partidul Conservator 305, Partidul Laburist 258, Partidul LiberalDemocrat 57, altele 30
not: n anul 1998 au avut loc alegeri pentru Adunarea Irlandei de Nord (din cauza divergenelor
nerezolvate ntre partidele existente, puterea a fost transferat de Londra ctre Irlanda de Nord
abia la finele lui 1999 i a fost suspendat ulterior de 4 ori; cea mai recent suspendare avnd loc
din octombrie 2002 pn n mai 2007); n 1999, Regatul Unit al Marii Britanii a organizat
primele alegeri pentru Parlamentul Scoiei i pentru Adunarea rii Galilor; cea mai recent
rund de alegeri consumndu-se n mai 2007.
PUTEREA JUDECTOREASC: Curtea Suprem a Regatului Unit al Marii Britanii (nfiinat
n octombrie 2009, dispunnd de jurisdicia de apel interior nvestit n Camera Lorzilor);
Instanele de Seniori ale Angliei i rii Galilor (cuprinznd Curile de Apel, nalta Curte de
Justiie i Curile Coroanei); Curtea de instan (Irlanda de Nord); Curtea de Sesiune a Scoiei i
nalta Curte de Justiie
PARTIDE POLITICE I LIDERI: Partidul Conservator [David CAMERON]; Partidul
Democratic Unionist sau or DUP (Irlanda de Nord) [Peter ROBINSON]; Partidul Laburist [Ed
MILIBAND]; Partidul Liberal-Democrat (Lib Dems) [Nick CLEGG]; Partidul rii Galilor
(Plaid Cymru) [Ieuan Wyn JONES]; Partidul Naional al Scoiei sau SNP [Alex SALMOND];
Sinn Fein (Irlanda de Nord) [Gerry ADAMS]; Partidul Social Democratic i Laburist sau SDLP
(Irlanda de Nord) [Margaret RICHIE]; Partidul Unionist Ulster (Irlanda de Nord) [Tom
ELLIOTT]
N.B. acronimele sunt pstrate n limba oficial
GRUPURI DE PRESIUNE POLITIC I LIDERI: Campania pentru dezarmare nuclear;
Confederaia Industriei Britanice; Uniunea Naional a Fermierilor; Congresul Sindicatelor
PARTICIPAREA LA ORGANIZAII INTERNAIONALE: ADB (membru nonregional), AfDB
(membru nonregional), Consiliul Arctic (observator), Grupul Australia, BIS, C, CBSS
(observator), CDB, CE, CERN, EAPC, EBRD, EIB, ESA, EU, FAO, FATF, G-20, G-5, G-7, G8, G-10, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IEA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO,

ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, MONUSCO,
NATO, NEA, NSG, OAS (observator), OECD, OPCW, OSCE, Clubul Paris, PCA, PIF
(partener), SECI (observator), ONU, Consiliul de Securitate ONU, UNCTAD, UNESCO,
UNFICYP, UNHCR, UNIDO, UNMIS, UNRWA, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC
DESCRIERE DRAPEL: un cmp albastru peste care st crucea roie a Sfntului George
(patronul spiritual al Angliei) cu tiuri de culoare alb suprapuse pe crucea roie n diagonal a
Sfntului Patrick (patronul spiritual al Irlandei) care se suprapune la rndul ei, crucii albe n
diagonal a Sfntului Andrei (patronul spiritual al Scoiei); cunoscut ca fiind Drapelul Uniunii,
dar numit de cele mai multe ori Union Jack (pavilionul britanic); planul i culorile (cu precdere
Steagul Albastru) au stat la baza altor drapele incluznd un numr de ri din Commonwealth i
statele lor constitutive ori provincii, i teritoriile britanice de peste mri.
IMNUL NAIONAL:
:: NUME: Dumnezeu s ne pzeasc Regina sau God Save the Queen
:: VERSURI I MUZICA: autori necunoscui
not: este n folosin din 1745; prin tradiie, cntecul servete att ca imn naional, ct i ca imn
regal pentru Regatul Unit al Marii Britanii; este cunoscut att ca Dumnezeu s ne pzeasc
Regina (God Save the Queen) ct i ca Dumnezeu s ne pzeasc Regele (God Save the
King) n funcie de cine este monarhul care conduce; servete de asemenea ca imn regal pentru
multe dintre naiunile Commonwealth.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII. ECONOMIA
ECONOMIA. GENERALITI:
Regatul Unit al Marii Britanii, o mare putere comercial i un puternic centru financiar, este a
treia cea mai mare economie din Europa, dup Germania i Frana. De-a lungul ultimelor dou
decenii, guvernul a privatizat o bun parte din proprietile publice i a stpnit creterea
programelor de asisten social. Agricultura este intensiv, puternic mecanizat i eficient dup
standardele europene, producnd 60% din necesarul de alimente cu mai puin de 2% din fora de
munc. Regatul Unit al Marii Britanii dispune de mari resurse de crbune, gaze naturale i petrol,
dar avnd o scdere n ce privete gazele naturale i petrolul, iar Marea Britanie a devenit un
importator net de energie n 2005. Serviciile, cu precdere cele bancare, de asigurri, precum i
cele de afaceri contabilizeaz de departe cea mai mare parte din ncasrile n PIB n timp ce
industria continu s scad din importan.
Dup ce a ieit dintr-o recesiune n 1992, economia britanic a nregistrat un record: de cea mai
lung perioad de expansiune economic; perioad n care aceast cretere a depit cele mai
multe ri din Europa de Vest. Cu toate acestea, n anul 2008, criza financiar global a lovit
economia destul de dur, cu precdere din cauza importanei sectorului su financiar. Declinul
brusc al preurilor interne, datoriile consumatorilor foarte mari i ncetinirea economiei mondiale
au adus sectorului economic britanic multe carene, mpingnd economia n recesiune la finalul
celei de-a doua jumtate a anului 2008 i determinnd guvernul Brown de la acea vreme, s
implementeze o serie de msuri de stimulare economic i stabilizare a pieelor financiare;
acestea incluznd naionalizarea unor pri a sistemului bancar, reducerea de taxe i impozite,

suspendarea normelor de mprumuturi din sectorul public i avansarea cheltuielilor publice pe

proiecte de capital.
Confruntat cu o nmugurire a deficitului public i nivelului datoriei publice, guvernul Cameron a
iniiat n anul 2010, un program de austeritate pe 5 ani, n decursul cruia sper s scad deficitul
bugetar al Londrei de peste 11% din PIB n 2010 la 1% pn n 2015. Banca Angliei
coordoneaz periodic oscilaiile ratei dobnzii cu Banca Central European, dar cu toate acestea,
britanicii rmn n afara Uniunii Monetare i Economice Europene. (EMU).
PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPRARE):
2.189 trilioane dolari (estimare 2010)
2.154 trilioane dolari (estimare 2009)
2.268 trilioane dolari (estimare 2008)
:: LOCUL N LUME: 9
not: datele furnizate sunt n dolari americani cu o rat de schimb raportat la 2010
PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIAL DE SCHIMB): 2.259 trilioane dolari (estimare 2010)
PIB - RATA REAL DE CRETERE:
1.6% (estimare 2010)
-5% (estimare 2009)
-0.1% (estimare 2008)
:: LOCUL N LUME: 162
PIB PE CAP DE LOCUITOR:
35,100 dolari (estimare 2010)
34,800 dolari (estimare 2009)
36,800 dolari (estimare 2008)
:: LOCUL N LUME: 36
not: datele furnizate sunt n dolari americani cu o rat de schimb raportat la 2010
PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
:: AGRICULTUR: 0.9%
:: INDUSTRIE: 22.1%
:: SERVICII: 77.1% (estimare 2010)
FORA DE MUNC (NOMINAL): 31.45 milioane (estimare 2010)
:: LOCUL N LUME: 19
FORA DE MUNC PE SECTOARE ECONOMICE:
:: AGRICULTUR: 1.4%
:: INDUSTRIE: 18.2%
:: SERVICII: 80.4% (estimare 2006)
RATA OMAJULUI:

7.9% (estimare 2010)

7.6% (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 86
POPULAIA SUB LIMITA SRCIEI: 14% (estimare 2009)
VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODRIE N FUNCIE DE COTA PROCENTUAL:
:: CEL MAI MIC 10%: 2.1%
:: CE MAI MARE 10%: 28.5% (1999)
DISTRIBUIA VENITULUI FAMILIAL - INDEXUL GINI:
34 (2005)
36.8 (1999)
:: LOCUL N LUME: 92
INVESTIII: 14.4% din PIB (estimare 2010)
:: LOCUL N LUME: 137
DATORIA PUBLIC:
76.5% din PIB (estimare 2010)
68.2% din PIB (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 23
RATA INFLAIEI:
3.3% (estimare 2010)
2.2% (estimare 2009)
:: LOCUL N LUME: 92
RATA DE DISCOUNT A BNCII CENTRALE:
nu sunt date (31 decembrie 2010)
0.86% (31 decembrie 2008)
:: LOCUL N LUME: 137
RATA MEDIE A DOBNZILOR BNCILOR COMERCIALE:
0.63% (estimare 31 decembrie 2009)
4.63 (estimare 31 decembrie 2008)
:: LOCUL N LUME: 148
MASA MONETAR N SENS RESTRNS - M1:
88.62 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2010)
84.92 miliarde dolari (estimare 31 decembrie 2009)
:: LOCUL N LUME: 34
MASA MONETAR N SENS LARG - M3:
3.344 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2010)
3.199 trilioane dolari (estimare 31 decembrie 2009)

:: LOCUL N LUME: 7
VALOAREA CREDITELOR INTERNE:
5.151 trilioane dolari (31 decembrie 2009)
4.436 trilioane dolari (31 decembrie 2008)
:: LOCUL N LUME: 6
VALOAREA DE PIA A ACIUNILOR TRANZACIONATE PUBLIC PE BURS:
2.796 trilioane dolari (31 decembrie 2009)
1.852 trilioane dolari (31 decembrie 2008)
3.859 trilioane dolari (31 decembrie 2007)
:: LOCUL N LUME: 6
AGRICULTURA - PRODUSE: cereale, semine oleaginoase, cartofi, legume; bovine, ovine,
psri de curte; pete
INDUSTRIE: unelte de maini, echipamente electrice, echipamente de automatizare,
echipamente de cale ferat, construcii navale, avioane, autovehicule i piese de schimb, produse
electronice i echipamente de comunicaii, metale, produse chimice, crbune, petrol, hrtie i
papetrie, prelucrarea produselor alimentare, textile, mbrcminte, alte bunuri de consum
MASS-MEDIA - AUDIOVIZUALUL: serviciul public de radiodifuziune britanic (BBC) este cea
mai mare societate de radiodifuziune din lume; BBC opereaz multiple reele de televiziune ce
nglobeaz servicii de televiziune regionale i locale; un sistem mixt de staii de radioteleviziuni
publice i comerciale care mpreun cu sistemele prin satelit i cablu asigur accesul la sute de
canale TV din toat lumea; BBC opereaz multiple reele de radio naionale, regionale i locale
ce beneficiaz de mai multe site-uri de transmisie multipl; sunt disponibile un numr mare de
staii comerciale de radio, ca de altfel i servicii de radio prin satelit (2008)
CODUL INTERNET DE AR: .uk
NUMRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 7.03 milioane (2010)
:: LOCUL N LUME: 14
NUMRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 51.444 milioane (2009)
:: LOCUL N LUME: 7
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII. TRANSPORTURI
AEROPORTURI: 505 (2010)
:: LOCUL N LUME: 14
AEROPORTURI - CU PISTE PAVATE:
:: TOTAL: 306

:: PESTE 3.047 M: 9
:: 2.438 - 3.047 M: 32
:: 1.524 - 2.437 M: 124
:: 914 1.523 M: 77
:: SUB 914 M: 64 (2010)
AEROPORTURI - CU PISTE NEPAVATE:
:: TOTAL: 199
:: PESTE 3.047 M: 1
:: 1.524 2.437 M: 3
:: 914 - 1.523 M: 22
:: SUB 914 M: 173 (2010)
HELIPORTURI: 11 (2010)
CONDUCTE DE GAZ I PETROL: 8 km condensai; 14,071 km conducte gaz; 59 km conducte
gaz petrolier lichefiat; 595 km conducte petrol; 4,907 km conducte produse rafinate
CI FERATE:
:: TOTAL: 16,454 km
:: LOCUL N LUME: 17
:: ECART MARE: 303 km 1.600-m ecartament (n Irlanda de Nord)
:: ECART STANDARD: 16,151 km 1.435-m ecartament (5,248 km electrificai) (2008)
OSELE:
:: TOTAL: 394,428 km
:: LOCUL N LUME: 16
:: ASFALTATE: 394,428 km (incluznd 3,519 km de drumuri expres) (2009)
CI NAVIGABILE: 3,200 km (650 km utilizai pentru comer) (2009)
:: LOCUL N LUME: 31
MARINA COMERCIAL:
:: TOTAL: 527
:: LOCUL N LUME: 22
:: DUP TIP: vrachier 30, cargo 70, operator de transport 3, tanc chimic 71, container 190, gaz
lichefiat 10, pasageri 7, pasageri/cargo 67, tanc petrolier 20, frigorific 6, roll on/roll off 29,
vehicul de ransport 24
Australia 5, Bahamas 24, Barbados 7, Belgia 2, Belize 4, Bermude 11, Cambodgia 3, Insula
PORTURI: Dover, Felixstowe, Immingham, Liverpool, London, Southampton, Teesport
(Anglia); Forth Ports, Hound Point (Scoia); Milford Haven (ara Galilor)
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII. SISTEMUL DE APRARE NAIONAL
CATEGORII DE FORE: Forele Terestre, Marina Regal i Forele Aeriane Regal

SERVICIUL MILITAR - VRST I OBLIGATIVITATE: pentru serviciul militar voluntar (cu

consimmnt parental pentru cei sub 18 ani): 16-33 ani (ofieri: 17 - 28); femeile satisfac
serviciul militar, dar sunt excluse din poziiile de lupt la sol i din anumite poziii navale; din
octombrie 2009, femeile reprezentau 12.1% din ofieri i 9% din personalul nrolat n armat n
forele regulate; obligativitatea ceteniei britanice, a Commonwealth-ului, a Republicii Irlanda;
rezervitii servesc un minim de 3 ani, pn la vrsta de 45 sau 55 de ani; pentru nscrierea n
armata voluntar n Brigada Gurkhas de ctre cetenii nepalezi este nevoie de vrsta minim de
16 ani; pentru nscrierea n armata voluntar a cetenilor din Papua Noua Guinee este nevoie
vrsta ntre 16-34 ani.

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII. PROBLEME

TRANSNAIONALE
DISPUTE INTERNAIONALE:
n 2002, rezidenii din Gibraltar au votat ntr-o proporie covritoare la referendumul pentru
respingerea oricrei nelegeri cu privire la suveranitatea partajat ntre Regatul Unit al Marii
Britanii i Spania; guvernul din Gibraltar insist pentru o partiie egal n negocieri ntre cele
dou ri; Spania dezaprob planurile Regatului Unit al Marii Britanii de a acorda Gibraltarului o
autonomie mai mare;
Mauritius i Seychelles revendic Arhipelagul Chagos (Teritoriul Britanic din Oceanul Indian);
n 2001, fotii locuitori ai arhipelagului, evacuai ntre 1967 1973, li s-au oferit cetenii
britanice i dreptul de a se rentoarce, msuri urmate de interzicerea relocuirii n 2004 prin
Ordine n Consiliu, apoi o nalt Curte de guvernmnt a inversat interdicia, o Curte de Apel a
refuzat s judece cazul pe rol, ca mai apoi o decizie din 2008 a Legii Lorzilor s le refuze dreptul
de ntoarcere; n plus, Regatul Unit al Marii Britanii a creat cea mai mare zon de protecie
marin n jurul insulelor Chagos, interzicnd extragerea oricror resurse naturale;
Marea Britanie respinge negocierile de suveranitate cerute de Argentina, care revendic n
continuare Insulele Falkland i Insulele Georgiei de Sud i Sandwich de Sud; revendicare
teritorial n Antarctica (Teritoriile Antarctice Britanice) ce se suprapune cererii Argentinei ct i
parial, cererii statului Chile; Islanda, Marea Britanie i Irlanda disput cererea Danemarcei care
contest Insulele Feroe ce doresc s i extind platoul continental peste 200 mile nautice