Tarile Romne n epoca fanariota

Epoca domniilor fanariote reprezinta o perioada controversata n istoria romneasca, fiind

considerata la o prima vedere un regres n evolutia societatii romnesti, data fiind
subordonarea mai accentuata a Tarilor Romne fata de Poarta otomana nsotita de stirbirea
grava a autonomiei de care acestea se bucurasera pna atunci. La o analiza mai atenta nsa,
n sirul domnitorilor impusi de Poarta se pot distinge si figuri remarcabile care dincolo de
interesul propriu au ncercat sa determine o evolutie n domeniul juridic-fiscal-social-cultural
n acord cu conceptia iluminsta din Europa acelei vremi. Punctele de vedere diferite au
determinat aparitia unei istoriografii vaste pe aceasta tema.
Prin introducerea regimului fanariot n Principatele Romne, Moldova si Tara Romneasca,
Poarta otomana a urmarit consolidarea controlului ei asupra acestora n conditiile n care n
Transilvania se instaurase (din 1699, pacea de la Karlowitz) stapnirea habsburgica iar n
Europa de sud-est si facuse aparitia, ca factor de putere, Rusia. Aceste evenimente au dus
la decaderea pronuntata a puterii otomane, respectiv la schimbarea raportului de forte pe
plan international. Un rol important n instaurarea domniilor fanariote l-a avut si criza
regimului boieresc intern care s-a manifestat si prin stabilirea unor aliante cu Rusia si
Austria, principalele inamice ale Imperiului Otoman.

Fanariotismul ale carui radacini au aparut nca din secolele XVI-XVII reprezinta un
fenomen extrem de controversat n istoriografia romna veche si noua. Cei mai
multi istorici au pinegrit fanariotismul, insistnd asupra laturilor sale negative, altii
din Scoala lui Iorga mai ales, au cautat oarecum sa-l reabiliteze. Unii dintre
domnitorii investiti de sultan dupa 1711/1716 n Modova si Tara Romneasca au fost, ntradevar, preocupati numai de cstiguri materiale imediate; alaturi de ei ntlnim nsa si
domnitori care au ncercat sa crmuiasca cu ntelepciune ntelegnd ca, de fapt, buna stare
a tarii nu poate fi dect si n folosul crmuitorului. Fiind influentati de ideile epocii luminilor
si de modelele europene ale despotilor luminati ei au ncercat sa introduca si n principate
reforme sociale si administrative moderne care sa ntareasca puterea centrala, sa ordoneze
administratia, sa sporeasca autoritatea domnului asupra unei boierimi pamntene cam
turbulente.
Tarile Romne s-au integrat reformismului european n concordanta cu specificul lor. Regimul
fanariot nfatiseaza efectele absolutismului luminat care a initiat un proces de renovare si
rationalizare a institutiilor statului. Iluminismul este o miscare cultural europeana din secolul
al XVIII-lea. Termenul trimite la lumina ratiunii prin care se propunea sa fie combatute
tenebrele ignorantei si superstitiei. Considernd rnduielile feudale ca fiind irationale,
iluminismul a militat pentru nlocuirea feudalismului cu o rnduire rationala. n lupta lor
mpotriva obscurantismului clerical iluministii au adus o contributie de seama la dezvoltarea
stiintei si la raspndirea culturii n mase. Ei au opus privilegiilor feudale teza egalitatii
oamenilor prin nastere.

Cele mai vechi constructii existente azi in Bucuresti, in majoritatea lor covarsitoare datand abia dupa
mijlocul secolului 19, nu reflecta in nici un caz spiritul specific autohton. Ele oglindesc modelele
arhitecturii europene ale epocii, mai ales frantuzesti, adoptate o data cu inceputul veacului 19 cand
Principatele au inceput sa iasa de sub influenta orientala (otomana si greceasca) deschizandu-se
calea modernizarii, adica occidentalizarii

Arhitectura romaneasca in secolul fanariot

Locuintele boieresti, exponentele arhitecturii urbane culte, au ca referinta indepartate modele
bizantine si locuintele fortificate de tip cula din Oltenia si nord-vestul Munteniei comune spatiului
balcanic insa avand in plus foisorul ca element arhitectural traditional romanesc. Casele boieresti,
foarte asemanatoare conacelor de tara, erau solide si incapatoare, cu parter si etaj sau parter
asezat pe pivnita inalta, cu foisor pe fatada spre curte si scara de acces. Erau invelite cu sita si
protejate de streasina lata. In curte se aflau multe acareturi (grajduri, remiza trasurilor, casele
slugilor) si gradina cu pomi. Curtea boiereasca era atat de larga incat vornicul Fotache Stirbei ce isi
avea casele pe Podul Calitei a vrut prin diata data in 1828 sa ctitoreasca o biserica chiar in curtea
caselor sale.
- conacele boiereti s-au construit n stil neoclasic; i-au modificat interioarele ca decoraie i mobilier;
- casa boiereasc s-a adaptat noilor condiii ale habitatului i s-a mrit;
- cula - un tip aparte, cas fortificat rspndit n Muntenia n special n Oltenia la: Pojogeni, Curtioara,
Mldreti;
- casele boiereti i modific confortul n raport cu cerinele veacului; palatele domneti de la Bucureti i
Iai au fost reconstruite dup incendii i distrugerile rzboaielor,
- n 1816-1818 n Bucureti erau menionate 43 hanuri, dintre care 15 mari hanuri, ca o dovad a
intensificrii activitii comerciale i sporirii populaiei;
- n Transilvania - se resimte influena stilului baroc; n acest stil au fost ridicate palate i castele precum
cele ale familiilor nobiliare Haller, Teleki, Bruckenthal i case n oraele Sibiu, Bistria, Gherla. Habsburgii au
edificat n aceast perioad i dou ceti la Cluj i Alba-Iulia;
- s-au ridicat numeroase biserici n lemn, cu precdere n Transilvania, i din zid la Brusturi, Slite, Rinari,
Cuhea i Jeud - n Transilvania, Stavropoleos, Batiste i Sf. Elefterie vechi - la Bucureti, Sf. Teodor, Talpalari
- la Iai.

Casa boiereasca (dupa Ionescu-Gion);

Influenta indelungata a capitalei imparatiei turcesti, Constantinopol, devenita intensa in perioada

fanariota (veacul al 18-lea) in toate aspectele vietii, de la imbracaminte si mancaruri pana la
elemente ale constructiei caselor, a dus la asimilarea de elemente specifice arhitecturii orientalbalcanice: geamlacul (veranda inchisa prin ochiuri de geam prinse in cercevele de
lemn), bovindoul pe console din lemn si tipul constructiv caracteristic al hanurilor.

Ulita in Bucuresti la 1841, gravura in lemn. Ne putem imagina cum din bovindou ori sacnasiu (acele
iesituri ale fatadei care prelungesc spre exterior camera, sacnasiul fiind pe coltul casei) boierul invelit
in caftan si tolanit confortabil in jilt privea forfota ulitei tragand din ciubuc.

Casa veche negustoreasca in stil oriental cu bovindou, 1860 (gravura in lemn). Casele negustorilor,
in majoritatea lor armeni si greci, aveau pravalii si depozite la parter si locuinte la etaj;

Case bucurestene in stil otoman reconstituite la Expozitia Luna Bucurestiului din Parcul Carol,
1935. Mai multe fotografii la acest link: http://octavdoicescu.blogspot.com/2010/09/luna-bucurestilor1935-cartierul-vechi.html

Casa boiereasca cu geamlac in stilul unui conac muntenesc (fotografie de pe la mijlocul sec. 19);
Aceste vechi case boieresti se aflau mai ales pe Podul Mogosoaiei si pe Ulita Coltei (inainte de a se
largi si a se transforma inBulevardul Bratianu). Ele au disparut in timp datorita incendiilor,
cutremurelor, razboaielor ori au fost demolate ca fiind perimate in decursul agitatului veac 19.
Ultimele dintre ele au pierit la inceputul secolului 20:

Casa boiereasca batraneasca (casa Al. Filipescu) de pe Calea Victoriei fotografiata cu putin inainte
de a fi demolata (foto Frederic Dame). Remarcam aceleasi trasaturi caracteristice, masivitatea,
simplitatea fatadelor si geamlacul care se poate distinge la etaj pe fatada dinspre curte.

Tot o casa boiereasca de secol 18, casa Grigore Cantacuzino de pe Calea Victoriei, ramasa
aproape neschimbata pe la 1900 cand a fost fotografiata de Frederic Dame. Istoricul Emanuel
Badescu ne spune ca fusese pe la 1830 doar putin modificata prin inchiderea foisorului (pe latura
dinspre curte) si ca a fost demolata in 1941 odata cu prelungirea Bd. Dacia spre vest

1724: A nceput construcia Bisericii Stavropoleos din Bucureti, una dintre cele mai importante
monumente de arhitectur din perioada fanariot.

Biserica Stavropoleos a fost construit n 1724 de ctre arhimandritul Ioanichie, n timpul domniei lui
Nicolae Mavrocordat. Biserica este de rit ortodox i a fost construit n stil brncovenesc. Hramul
bisericii este de Sfinii Arhangheli Mihail i Gavril, ns este cunoscut sub numele de Mnstirea
Stavropoleos. Numele su vine de la cuvntul grecesc Stauropolis, care nseamnOra ul Crucii