Turism in Franta

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE
I. PREZENTARE GENERALA A FRANTEI

Nume oficial : Republica Franceza; Suprafata: 543.965 km2 (locul 4); Populatia: 62.662.842 loc. (locul 5); Densitatea 20); Sarbatoarea nationala: 14 iulie (aniversarea caderii Bastiliei-1789); Limba oficiala: franceza; Capitala: Paris Turism: Cea mai vizitata tara din lume continua sa ramana Franta, cu o cota de piata de aproape 10% din totalul vizitelor inregistrate, urmata, pe podium, la ceva distanta, de Spania si SUA. Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane de turisti anual. Moneda: EURO Frana (francez France)oficial Republica Francez (francez: Rpublique franaise, /) este o ar situat n Europa de Vest, dar care cuprinde i diverse insule i teritorii situate pe alte continente. Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurul unui domeniu regal, iniial organizat n jurul regiunii le-de-France a crei capital este Parisul. Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Republica Francez este un stat unitar fiind o democraie organizat ca o republic semi-prezidenial. Este o naiune dezvoltat avnd cea de-a cincea economie mondial n 2008. Valorile pe care aceasta le apr i de care se simte foarte ataat sunt exprimate n Declaraia Drepturilor Omului i Ceteanului. Din punct de vedere militar Frana este membr a OTAN (din ale crui structuri militare s-a retras n 1968 pentru a reveni parial n 2002) i este una din cele apte ri deintoare n mod oficial ale bombei atomice. Este considerat una dintre marile puteri de dup cel de al Doilea Rzboi Mondial. populatiei: 109,1 loc/km2 (locul
61

Numele de Franta provine de la denumirea latin Francia care nseamn trmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populat, sau mai degrab dominat de ctre poporul rzboinic germanic ce se numeau ei nii Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaie geo-politic, ci mai mult geografic sau sociologic, similar cu termenele actuale Maghreb sau Balcani. Poporul francilor era n principal un popor de rzboinici i i alegea un ef numit Rex Francorum (Regele Francilor). Din perioada domniei lui Hugo Capet acest termen este folosit n mod strict pentru a face referire la Regatul Franciei. Din 1190 regele ncepnd s poarte denumirea de Rex Francie ce devine mai trziu Roi de France (Regele Franei).
Secolul XIX
n ciuda unei tentative de monarhie constituional odat cu restaurarea monarhiei n 1815, tensiunile acumulate n timpul domniilor lui Ludovic al XVIII-lea i apoi n timpul lui Carol al X-lea au condus la Revoluia din 1830 n urma creia Ludovic-Filip I, dintr-o ramur inferioar a familiei Burbonilor, a fost instaurat ca nou monarh i era susinut de burghezie. Opoziia din partea suporterilor ramurii principale a familiei Burbonilor, a Bonapartitilor i a republicanilor a dus la Revoluia francez de la 1848 ce a instaurat un regim prezidenial, a doua republic francez. n data de 2 decembrie 1851, preedintele republicii, Louis-Napolon Bonaparte, nepotul lui Napoleon Bonaparte, organizeaz o lovitur de stat n urma creia este numit mprat sub titlul de Napoleon al III-lea. n timpul celui de Al doilea Imperiu Frana cunoate o dezvoltare industrial puternic, bazat pe o economie liberal. n planul politicii externe, Frana i asigur susinearea din partea Regatului Unit n urma Rzboiului Crimeii ce i permite s i alipeasc regiuni din Piemont (Nisa i Savoia). n ciuda acestui fapt, unele aciuni ale regimului i aduc numeroi opozani interni i externi, iar decizia de a se angaja ntr-un rzboi contra Prusiei, n 1870, a dus la cderea Imperiului n urma Btliei de la Sedan. Pierderea regiunilor Alsacia i Lorena precum i numeroasele indemniti cerute de ctre nou formatul Imperiu German au creat un resentiment naional puternic.
A treia Republic
n urma cderii Imperiului organizarea statului evolueaz ctre un regim parlamentar cunoscut sub numele de A Treia Republic Francez. Sub aceasta Frana cucerete un vast Imperiu Colonial n Africa occidental i ecuatorial (Maroc, Tunisia, Mali, Guineea, Mauritania, Senegal, Coasta de filde, Madagascar) i n Indochina.
62

n urma Primului rzboi mondial Frana iese victorioas dar sufer pierderi demografice i economice imense. Criza economic i politic din anii 1930 faciliteaz capitularea Franei la nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1940 ce duce la dizolvarea celei de a treia republici i la instaurarea Regimului de la Vichy, regim fascist aliat al Germaniei Naziste aflat sub conducerea Generalului Ptain. Regimul este contestat de ctre guvernul Franei libere din exil la Londra, sub conducerea generalului Charles de Gaulle, i rezist pn n 1944.
Frana dup al doilea rzboi mondial

n urma celui de al doilea rzboi mondial, din data de 27 octombrie 1946 intr n vigoare cea de A Patra Republic Francez fondat dup principiile celei de a treia republici. Instabilitatea guvernamental datorat regimului puternic parlamentar cu un numr mare de partide precum i problemele din Imperiul Colonial sub forma Rzboaielor din Indochina i din Algeria au condus la o criz ce a necesitat schimbarea constituiei. n ciuda aceste instabiliti i a schimbrilor frecvente de guverne, Frana a manifestat o coeren puternic n ceea ce a nsemnat construcia european, fiind printre principalii susintori ai Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului i apoi a Tratatului de la Roma ce a pus bazele Pieei Comune. De asemenea dezvoltarea industriei nucleare a permis Franei s desfoare o politic independent n anii 1960. Constituia celei de-a cincea republici franceze din 1958, redactat sub influena lui Charles de Gaulle pune bazele unui sistem parlamentar ce se va dovedi mai stabil dect precedentul. Ulterior constituia este modificat i puterile preedintelui sunt sporite astfel nct republica este considerat ca fiind semiprezidenial. Revoltele din mai 1968 au avut importante consecine asupra situaiei social economice i culturale din Frana. Din anii 1950 reconcilierea i apoi cooperarea cu Germania i-au permis Franei s joace un rol important n cadrul construciei europene, aceasta, n ciuda respingerii Tratatului Constituional European n mai 2005, fiind considerat o ar partizan conceptului de o Uniune European puternic integrat din punct de vedere politic.
Politic
Republica Francez este o republic unitar semiprezidenial cu puternice tradiii democratice guvernat conform Contituiei celei de A Cincea Republici Franceze aprobat prin referendum n 28 septembrie 1958. Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002
63

durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus de un Prim Ministru numit de ctre preedinte. Puterea legislativ este reprezentat de Parlamentul Francez, bicameral, compus din Adunarea Naional (francez Assemble Nationale) i Senat (francez: Snat). Deputaii Adunrii Naionale reprezint circumscripiile locale i sunt alei prin vot universal uninominal pe o durat de 5 ani. Adunarea are puterea de a demite guvernul, astfel nct acesta este determinat de majoritatea parlamentar. Senatorii sunt alei pe o perioad de 6 ani de ctre un colegiu electoral format din aleii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali). Puterile legislative ale Senatului Francez sunt limitate, amndou camerele trebuind s i de acordul asupra legilor, dar n cazul disconcordanelor, Adnuarea Naional este cea care decide, cu excepia legilor constituionale i ale unor legi organice. Principalele grupuri parlamentare sunt organizate n jurul a dou grupri politice opuse: gruparea de stnga, organizat n jurul Partidului Socialist (francez: Parti Socialiste) i gruparea de dreapta organizat n jurul UMP (francez: Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrem dreapta Frontul Naional (francez: Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cot relativ constant de peste 10% din voturi. n ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat n pralament datorit alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernmnt este UMP care este singurul partid reprezentat n guvern. Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduri bazate pe Codul Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omului i ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public incluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional. n cadrul fiecrui jurisdicii, cu excepia dreptului constituional unde exist doar Curtea Constituional, exist o serie de tribunale i curi organizate ierarhic. Presedinte: Nicolas Sarkozy Prim-ministru: Vlad Filat
Geografie
Dei marea parte a teritoriului francez (Frana metropolitan; n francez: la Mtropole, sau France mtropolitaine) se afl n vestul Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici ns suveranitatea este exercitat n cadrul Tratatului Antarcticii. Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i 64

de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul (francez: L'Hexagone). Se nvecineaz cu: Belgia (620 km), Luxemburg (73 km), Germania (450 km), Elveia (572 km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 km) i Spania (650 km). Frana are frontiere cu Brazilia (700 km), Surinam (520 km) [5] i o frontier nematerializat cu Antilele Olandeze (10,2 km) n Insula Sfntul Martin. Frana posed o larg varietate de relief, de la cmpiile din nordul i vestul rii pn la lanurile muntoase din sud (Munii Pirinei) i sud-est (Munii Alpi), acetia din urm avnd cel mai nalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m). Mai exist regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munii Vosgi, precum i largi bazine ale unor ruri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne i Sena. Suprafaa total a Franei metropolitane este de 551.659 km Frana fiind clasat astfel ca al 47-lea stat dup suprafa. Suprafaa total, ce cuprinde toate regiunile, colectivitile i teritoriile de peste mri, este de 674.843 km, ceea ce reprezint 0,45% din suprafaa total a uscatului de pe Pmnt. Zona Economic Exclusiv a Franei o claseaz pe aceasta pe locul al doilea, dup Statele Unite i naintea Australiei cu o suprafa total de 11.035.000 km, ceea ce reprezint 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive[6].
Diviziuni administrative
Frana este divizat din punct de vedere adminisatrativ n 26 de regiuni: 22 se gsesc n cadrul Franei metropolitane (21 situate n partea continental plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mri. Aceste 26 de regiuni se subdivid n 100 de departamente fiecare avnd asociat un cod ce ndeplinete o serie de funcii administrative, spre exemplu primele cifre din codul potal, parte a numerelor de nmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mri, sunt simultan regiuni de peste mri dar sunt parte integrant a Franai i a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid i ele n 342 de arondismente alctuite din 4.035 de cantoane i 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon i Marsilia sunt subdivizate la rndul lor n arondismente municipale.
65

Regiunile, departamentele, i comunele sunt cunoscute drept "colectiviti teritoriale" (collectivits territoriales), deinnd ca atare consiliu i executiv propriu, n timp ce arondisementele i cantoanele sunt doar diviziuni administrative. Pe lng cele 26 de regiuni i 100 de departamente, Republica Francez este alctuit i din cinci colectivitai de peste mri, din care Noua Caledonie are un statut special, i trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitile i teritoriile de peste mare sunt pri ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continu s foloseasc francul CFP, al crui valoare este raportat la euro. n contrast, cele patru regiuni i departamente de peste mare, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro. Frana mai are sub control un numr de insule nelocuite n Oceanul Indian i n Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.
Economie
Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, contrucii de aeronave, etc.). Totui guvernul a nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd o parte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industria aprrii. Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania, China i Regatul Unit. Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul Francez la nceputul anului 2002. Conform Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, n anul 2004 Frana a fost cel de al 5-lea exportator mondial i cel de al patrulea importator mondial de bunuri fabricate. n 2003 Frana a fost cel de al doilea recipient de investiii strine direct dintre rile OCDE cu 47 miliarde dolari naintea Statelor Unite, Japoiniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit n acelai an 57,3 miliarde dolari, Frana fiind astfel al doilea cel mai important investitor direct dintre rile OECD, dup Statele Unite. n 2005 raportul OCDE asupra rilor G7 clasa Frana pe primul loc n ceea ce privete productivitatea (msurat ca PIB per or lucrat). n 2004, PIB-ul per or lucrat n Frana era de
66

47,7 dolari, mai mult dect n Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$). n ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor n Frana este semnificativ mai mic dect cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al rilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul c procentajul populaiei franceze n activitate este mai mic dect cel din alte ri, astfel nct PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, n ciuda productivitii ridicate. Dintre rile OECD Frana are unul dintre cele mai mici procente de populaie lucrtoare cu vrtsta ntre 15 i 64 de ani, de doar 68.8% n 2004, fa de 80% n Japonia, 78,9% n Regatul Unit, 77,2% n SUA i 71% n Germania.[9] Acest fenomen se datoreaz omajului relativ important: 9% din populaia activ, posibilitatea facil de a prelungii studiile i ajutoarele din partea guvernului, din ce n ce mai rare n ultima vreme, pentru ca angajaii din anumite domenii s poat iei la pensie mai repede. Muli economiti consider c principala problem a economiei franceze nu este productivitatea, ci lipsa reformelor economice care s permit unui procentaj mai important din populaia activ s lucreze. Punctele de vedere de dreapta susin c orele de munc scurte i greutatea de reformare a pieei muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stnga menioneaz lipsa politicilor guvernamentale de creare a justiiei sociale. ncercri recente ale guvernului de a modifica piaa de munc pentru tineri pentru a combate omajul s-au lovit n anul 2006 de o rezisten important manifestat prin proteste ample. Cu peste 75 milioane de turiti strini n anul 2003, Frana este clasat ca prima destinaie turistic din lume. La aceasta se adaug procentul important de francezi ce i petrec vacanele n diferite regiuni ale rii. Atractivitatea turistic se explic prin marea varietate de puncte de interes i prin numrul lor foarte mare la care se adaug diversitatea peisajelor, bogia patrimoniului i climatul temperat precum i facilitilor de acces i a infrastructurii turistice i de transport foarte bine dezvoltate. Parisul i mprejurimile sunt destinaia cea mai importante urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur i staiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinaii. n anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB i a angajat aproximativ 700.000 persoane n activiti direct legate de acesta. Frana are o important industrie aerospaial reprezentat de concernul european Airbus i este singura putere european (n afar de Rusia) care are propria sa baz de lansare de rachete spaiale (Centre Spatial Guyanais). Frana este de asemenea cea mai independent ar din punct de vedere energetic dintre rile Europei de Vest datorit investiiilor importante n domeniul energie nucleare, lucru care face din Frana unul dintre cei mai mici productori de gaze cu efect de 67

ser dintre cele mai industrializate naiuni din lume. Peste 80% din nevoile de energie electric ale rii sunt prodse de centrale nuclearo-electrice (86,9% n 2005).[10] Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne i importantele subvenii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au fcut din Frana principalul productor i exportator agricol din Europa i al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dup Statele Unite. Cu toate acestea, datorit naltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nu ocup dect 4% din populaia activ. Principalele produse de export sunt grul, psret, produse lactate, carne de vit i porc precum i renumitele vinuri franuzeti.
Transportul
Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi. Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER n Paris) i metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea n marile orae tramvaiul a nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiinate. Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de asutostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae. Piaa auto este dominat de productorii interni cum ar fi Renault (27% din piaa auto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%).[11] De asemenea, cu 70% din mainile nou vndute n 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea preferat, naintea benzinei sau a GPL-ului.[12] Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania naional, n curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn n Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km
68

sunt foarte dens navigate. Exist numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre cele mai importante.
Demografie
Frana avea o populaie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din care 61.166.822 erau n Frana metropolitan[13], ceea ce corespunde la aproximativ 1% din populaia mondial. Din 1801 sa organizat, la intervale regulate cte un recensmnt naional general, din 2004 acesta devenind permanent. Creterea demografic nregistrat de Frana este una dintre cele mai dinamice din Europa i este datorat unui nivel al natalitii superior mediei europene i unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). n ceea ce privete fecunditatea, aceasta se claseaz printre primele n Europa, cu 2,01 copii per femeie n anul 2006; doar Albania, Muntenegru i Islanda avnd indici de fecunditate mai mari. n plus, datorit creterii speranei de via, se nregistreaz o cretere a proporiei de persoane n vrst, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom i este datorat ajungerii la vrsta a treia a generaiei baby boom din anii 1950. Limba francez este singura limb oficial din 1992, astfel c Frana este singura ar din Vestul Europei (cu excepia microstatelor) care are o singur limb recunoscut oficial. Cu toate acestea, n Frana se voresc 77 limbi regionale care nu au nici un statut oficial, dar n ultima vreme au nceput s fie predate n unele coli. Alte limbi strine, cum ar fi limba portughez, limba italian, limba arab i altele, sunt vorbite de diferitele colectiviti de imigrani.
Cultur
Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i influena numeroaselor valuri de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, este numit i Oraul Luminilor (francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural gzduind artiti de toate originile, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, plate, cldiri i altele). n plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme. Locul de natere al cartezianismului i al Secolului Luminilor, cultura francez a lsat motenire lumii limba diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului (uneori considerat 69

franco-centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a trii ancestral. Locul de natere al cinematografiei i un susintor fervent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene. Cultura francez este unul dintre principalele liante ale Organizaiei Internaionale a Francofoniei care reunete diversele ri care au afiniti culturale i care au fost puternic influenate, de-a lungul timpului, de cultura francez. .
Religie
Din punct de vedere constituional, Frana este un stat laic. Laicitatea francez antreneaz o separare reciproc ntre Stat i Biseric, pe baza unui postulat prin care statul respect toate religiile, dar nu recunoate nici una, ceea ce permite mai multor religii s coabiteze. Din principiu, statul francez i interzice recensmintele cu caracter religios astfel nct datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituii neoficiale. Conform unui sondaj CSA : 51 % din francezi se declar catolici (fa de 67 % n 1994) dar doar jumtate dintre ei cred n mod ferm n existena lui Dumnezeu; 31 % din francezi (fa de 23 % n 1994) se declar fr religie; 4 % musulmani (fa de 2 % n 1994) ; 3 % protestani ; 1 % evrei ; 10 % nu se pronun. Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt ns practicani. n ciuda acestei scderi a credincioilor i n particular a catolicilor, religia catolic rmne religia dominant n Frana i i pstreaz o influen important, n special n zonele rurale i n unele zone ale rii. Chiar dac statul este laic, catolicismul este prezent n mod particular, astfel c zilele de srbtoare concid cu srbtori religioase catolice iar 90% din colile private din Frana sunt coli catolice.
610
II. DETERMINAREA IMPORTANTEI TURISMULUI

Cea mai vizitata tara din lume continua sa ramana Franta, cu o cota de piata de aproape 10% din totalul vizitelor inregistrate, urmata, pe podium, la ceva distanta, de Spania si SUA. Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane de turisti anual. Turismul este foarte dezvoltat (inclusiv turism cultural). Creterea omajului este o problem major. Cresterea economica a Frantei a fost de 0,5% in primul trimestru (T1), fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama consumului mai ridicat si exporturilor in crestere, informeaza Bloomberg. Rezultatul este peste cel inregistrat in ultimul trimestru al anului trecut de 0,3%, insa sub asteptarile analistilor care previzionau in medie o crestere de 0,6%. Somajul mai scazut a impulsionat consumul in a treia mare economie a Europei, ministrul francez de finante Thierry Breton, asteptandu-se ca rata somajului sa scada la 9% pana la finele acestui an, de la 9,5% cat se inregistreaza in prezent. Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conform oficialilor Comisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea ratei dobanzii de referinta la euro. Cresterea Produsului Intern Brut al Frantei a atins 1,2% in al doilea trimestru din 2006 in comparatie cu primul trimestru, a anuntat Institutul National de Statistica si de Studii Economice. Cresterea s-a datorat consumului, investitiilor si schimbarii de actiuni care au condus la o majorare cu 0,4 procente a PIB-ului, in primul trimestru.Tinta de crestere pentru anul 2006, in situatia in care nu vom avea recesiune in a doua jumatate a anului, este de 1,9%. Cheltuielile de consum casnic au incetinit usor cresterea in trimestrul doi, in scadere cu 0,1% fata de cele 0,9 procente din trimestrul intai. Aceste aprecieri au contribuit la o crestere de 0,4 la suta a PIB-ului. Investitiile, formarea bruta a capitalului fix, au fost in crestere neta de 1,7% in perioada mentionata dupa stagnarea din trimestrul unu. Exporturile si-au incetinit cresterea la 1,6%, in trimestrul doi, dupa cresterea de 3,2% din primul trimestru, in timp ce importurile au accelerat cresterea la 3,2%, dupa cresterea de 1,4% din trimestrul unu. Balanta exterioara de plati s-a redus si a incetinit cresterea la o jumatate de procent. Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual.
1. CALCULUL SI EVOLUTIA INDICATORILOR CIRCULATIEI TURISTICE

Sosiri turisti
In 2006, din numarul de sosiri 46% au fost pe cale aeriana, 7% pe cale maritima, 4% cu trenul, iar 43% transport rutier. Se observa ca transportul aerian a generat aproximativ acelasi numar de sosiri ca si transportul rutier, avand un ritm mai ridicat de crestere 611

Piata turistica franceza nu a putut evita consecintele evenimentelor internationale : razboiul din Irak, epidemia de pneumopatie, atentatele teroriste, totul pe un fond de conjunctura economica deprimanta. De altfel, statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului confirma aceste constatatari : turismul mondial n cursul anului trecut a nregistrat cea mai puternica scadere din istoria sa, si anume de 1,2% fata de 2004, nregistrnd 694 milioane de turisti. In 2005, au sejurnat n Franta 75 de milioane de turisti straini, ceea ce reprezinta o diminuare cu 2,6% fata de 2004. Scaderea numarului de sosiri este mai putin accentuata dect volumul nuitatilor (-3,6%), iar durata medie a unui sejur a scazut de asemenea, dar foarte putin. Cele doua principale destinatii vecine concurente Frantei, Italia si Spania, nu afiseaza nici ele rezultate foarte bune. Volumul nuitatilor petrecute de turistii straini in structurile de cazare italiene in cursul primelor luni ale anului 2003 a scazut cu 5,3% fata de aceeasi perioada a anului 2002. Numarul sosirilor de turisti la frontierele spaniole in 2003 este stabil fata de 2002 (+0,3%), anii trecuti fiind in puternica crestere.
Sosiri Vizitatori noaptea Vizitatori ziua Primiri
Numar de sosiri in functie de numarul de inoptari
612
Clasamentul tuturor turistilor straini in Franta, n 2005, este urmatorul:
1.Marea Britanie, Irlanda: 14,8 milioane 2. Germania: 14 milioane 3. Tarile de Jos : 12,5 milioane 613

4. 5. 6. 7. 8. 9. Belgia/Luxemburg : 8,6 milioane Italia/ Grecia : 8,6 milioane Spania/ Portugalia : 3,4 milioane SUA : 2,4 milioane Japonia : 0,6% Restul lumii : 10,6%
614
Touristes internationaux en France Champ : touristes trangers en France. Sources : DGCIS ; Banque de France, enqute EVE. 2009 Arrives de touristes Nuites de touristes Arrives d'excursionnistes Total (en millions) 76,8 517,6 115,7 Pays de rsidence (en %) Union europenne 27 76,5 71,9 77,2 dont : Allemagne 13,9 13,8 19,0 Belgique, Luxembourg 14,2 11,6 30,4 Espagne 6,4 4,8 9,4 Italie 9,4 7,9 9,5 Pays-Bas 9,4 10,6 3,3 Royaume-Uni 15,9 15,1 3,9 Autres pays europens 8,5 7,2 19,3 dont Suisse 7,1 5,6 19,1 Amrique 7,1 9,4 2,0 dont : Canada 1,1 1,7 0,5 tats-Unis 4,0 5,1 1,0 Asie, Ocanie 4,4 5,0 0,7 dont Chine 1,0 1,0 0,2 Afrique 2,4 4,9 0,6 Proche et Moyen-Orient 1,1 1,5 0,2
Numar plecari
1. IN FRANTA Anul 2003 confirma replierea francezilor in Franta, tendinta inregistrata inca din anul 2001. Astfel, conform cifrelor publicate de catre Observatorul National de Turism, 89,7% din sejururile francezilor in 2003 s-au derulat in Franta, fata de 88% in 2002. O usoara crestere care a adus beneficii touoperatorilor, pentru ca 6,9% din francezii care si-au petrecut vacanta in Franta au folosit serviciile unei agentii de turism sau touroperator fata de 2,2% in 2002.
615

2. IN STRAINATATE Conform unei anchete a Institutului European IPK International, francezii au realizat in 2003, 24 milioane sejururi in strainatate, ceea ce reprezinta o scadere de 2% fata de 2002, din care 16 milioane au fost sejururi vacanta (scadere de 10% fata de 2002), 5,6 milioane alte tipuri de calatorii (+ 10% fata de 2002) si 2,3 milioane calatorii de afaceri (-5% fata de 2002). Aceste statistici se coroboreaza cu cele ale Asociatiei Touroperatorilor (CETO), care regrupeaza 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80% din piata franceza a turismului organizat. Astfel, CETO confirma o scadere medie de 7% a activitatii touroperatorilor francezi (7.357.275 clienti ), afisand o scadere de 5% (6.170.501 clienti) in comercializarea sejururilor si 16,4% in vanzarea biletelor de avion. (1.186.774 pasageri). Vanzarea forfait-urilor reprezinta in final 83% din activitatea globala a agentiilor de turism. Franta, in ciuda unei scaderi a numarului de clienti de 4,3%, este pe prima pozitie a clasamentului destinatiilor alese de francezi cu 3.228.168 clienti, sau jumatate din vanzarile totale de forfait-uri. Principalele destinatii (evolutia fata de 2002): 1. Spania : 7.732.190 (-5,10%) 2. Italia : 3.100.000 (+0,90%) 3. Marea Britanie : 3.075.000 (-0,10%) 4. Belgia: 940.628 (+3,50%) 5. Maroc: 916.147 (+4,40%) 6. Germania: 899.646 (+5,70%) 7. Portugalia: 866.921 (0,02%) 8. Tunisia: 833.989 (-5,80%) 9. Grecia: 735.568 10. SUA: 688.887 (-6,20%) -----------------------------------24. Croatia: 220.636 (+65,20%) 29. Republica Ceha: 193.215 (+4,30%) 43. Romania: 101.080 (+10,1%) In concluzie, preferintele francezilor se ndreapta catre Mediterana (Spania, Italia, Tunisia, Maroc), urmata apoi de celelalte tari europene., n timp ce n afara Europei sunt alese SUA si Asia-Pacific. Motivatia principala a consumatorului francez n alegerea unui serviciu turistic este o motivatie hedonista, placerea de a cumpara fiind primordiala. Dupa aceea urmeaza primul impuls, francezii lasandu-se condusi de tentatie, pretul. Conform unei anchete al Observatorului CETELEM 3 clienti din 4 ar plati mai mult pentru a obtine o calitate mai buna si mai mult de 1din 2 pentru mai multe servicii si asistenta. In cazul plecarilor n afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport si sejur. 616

Con form unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique , pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% ntre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri dect Internet-ul. Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face parte si din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul de munca. Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp, efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel, o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Frana unde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt mai mari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39% pentru vagoanele de dormit i vagoanele restaurant, 75% din transporturile aeriene, 20% pentru cursele taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% din construcia de automobile, 33% din locurile n teatre, 50% din producia de aparate foto i materiale fotografice.
2004
% sosiri
Marea Britanie, Irlanda Germania Olanda Belgia, Luxemburg Italia Elvetia Spania SUA Japonia
2006
% venituri % sosiri % innoptari % venituri
% innoptari
19.5 18.3 16.5 11.7 9.9 4.1 4 3.5 0.9
18.7 18.3 13.9 11.5 8.8 3.5 3.6 4.7 0.7
15.6 11.7 5.9 10.1 7.5 9.4 4.7 12.6 2.4
17.3 16.5 9.8 12.4 9.6 6.1 6.3 4 0.9
16.2 16.2 11.4 11.3 7.3 5.2 5.1 4.9 0.8
16.1 15.9 8.6 13.8 8.2 6.9 5.8 5.2 1
Sursa: Direction du Tourisme
Aportul turismului Franta 617
in
ara de reedin EUROPA Insulele Britanice
nnoptri 2001 487,112 108,006 107,787 4,04 2 77,279 21,872 63,089 18,925 4,60 7 48,350 3,49 8 14,646 15,012 55,675 35,995 9,59 2 10,089 17,987 4,51 2
Germania Austria Olanda Elvetia

Belgia i Luxemburg Spania Grecia Italia Portugalia Scandinavia* Alte ri din Europa AMERICA Statele Unite Canada Alte ri din America Asia i Estul Pacificului Japonia
nnoptr i 2002 502,2 10 109,2 69 109,6 34 4,1 67 82,0 18 20,3 02 64,3 15 20,1 58 5,4 77 53,4 16 3,7 26 14,5 37 15,1 91 49,7 45 30,8 32 9,3 07 9,6 06 17,7 01 4,4 14
nnoptri 2003 490,294 108,957 105,848 4,429 79,053 19,784 63,958 19,119 5,268 50,186 3,534 15,052 15,108 42,125 24,979 7,936 9,210 16,541 3,813
nnoptri 2004 481,725 105,193 102,474 4,08 8 78,008 19,863 64,740 20,214 5,31 9 49,129 3,56 4 13,951 15,181 43,900 26,230 8,05 0 9,62 0 18,338 3,98 5
nnoptri 2005 477,738 106,209 99,740 3,98 0 73,089 19,360 65,825 21,102 5,40 9 48,865 3,40 6 14,996 15,757 48,269 27,990 9,33 8 10,942 22,280 4,13 5
May-07 -0.8% 1.0% -2.7% -2.6% -6.3% -2.5% 1.7% 4.4% 1.7% -0.5% -4.4% 7.5% 3.8% 10.0% 6.7% 16.0% 13.7% 21.5% 3.8%
618

Alte ri Orientul Mijlociu Africa ri nespecificate 3 13,474 87 3,47 5 15,254 1,53 57 581,035 29 588,4 567,006 2,5 31 15,0 85 1,1 1,161 2 561,295 68 9 566,924 1.0% 55 n.s. 14,638 2,246 2 14,277 2,37 5 15,254 6.8% 2,82 19.1% 13,2 12,729 14,354 18,145 26.4%
Total
* Danemarca, Sudia, Norvgia, Finlanda, Islanda
Sursa: Direcia de turism
Capacitatea cazarilor
619
Principalul tip de transport:
Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp, efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel, o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Frana unde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt mai mari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39% pentru vagoanele de dormit i vagoanele restaurant, 75% din transporturile aeriene, 20% pentru cursele taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% din construcia de automobile, 33% din locurile n teatre, 50% din producia de aparate foto i materiale fotografice.
Transportul de calatori in interiorul tarii en voyageurskilomtres Masini pariculare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 119.5 124.2 125.3 126.1 125.8 124.2 123.6 Autobuze, autocare 104.1 100.0 102.2 103.4 106.5 106.3 108.7 Transportul feroviar in comun 109.2 111.6 114.5 112.4 117.2 120.3 123.8 Transportul aerian 132.5 122.8 120.2 114.0 111.4 113.2 115.8
Media 117.7 121.5 122.7 123.2 123.6 122.6 122.6
Champ : France mtropolitaine. Source : MEDAD/SESP ; UTP ; RATP ; SNCF ; DGAC.
Contributia industriei turismului la formarea PIB Efecte directe
Efecte directe si indirecte
620

Veniturile obtinute in valoare absoluta mld. $ 1542.1 103 % in total incasari la nivel mondial 100 6.68 % in PIB Veniturile obtinute in valoare absoluta mld. $ 4217.7 257.1 % in total incasari la nivel mondial 100 6.09 % in PIB
Mondial Franta
3.8 5
10.4 12.6
Sursa : WTTC, Annual Report 2004

PIB(miliarde de euro) PIB/loc (euro) Rata somajului Rata inflatiei 2003 1 557 25 305 9,7% 2,2% Sursa INSEE
In ceea ce priveste aportul turismului la PIB, in 2004, Franta a ocupat locul 3 intr-un clasament realizat de WTTC cu o pondere de 12.6%.
Ani
Numar persoane angajate in hoteluri, cafenele, restaurante
Numar persoane liber profesioniste
Cresterea numarului de locuri de munca fata de perioada precedenta
2004 2005 2006
805.300 828.200 848.800
170.000 170.000 170.000
22.300 15.700 17.700 Sursa : Insee
Se observa ca numarul persoanelor angajate in turism a crescut cu 2.84% in 2005 fata de 2004 si cu 2.49% in 2006 fata de 2005, in timp ce numarul persoanelor independente s-a pastrat constant. Totodata, se poate observa faptul ca de la an la an s-au creat noi locuri de munca in industria turismului. Contributia directa a turismului privind locurile de munca este semnificativa. De exemplu in cazul Frantei, care face parte dintre tarile dezvoltate ale Europei, porportia fortei de munca ocupate direct in turism este de 6% fata de alte tari slab dezvoltate unde aceasta este de doar 1%.
Dinamica schimburilor comerciale 621

1997 Mil.$ Total 1113,1 Export 465,0 Import 648,1 Sold -183,1 Anul 1998 Mil.$ 1306,2 491,1 815,1 -324,0 1999 Mil. 1153,0 497,0 656,0 -159,0 2000 Mil. 1647,5 781,9 865,6 -83,7 2001 Mil. 2118,2 1025,9 1092,3 -66,4 2002 Mil. 2320,8 1115,9 1204,9 -89,0 2003 Mil. 2686,8 1145,0 1541,8 -396,8 2004 Mil. 3838,5 1330,38 1508,12 -177,74 2005 Mil. 3474,6 1608,4 1866,2 -257,8 2006 - 30.11. Mil. 4177,5 1793,46 2384,04 - 590,58
In ierarhia primelor zece tari care obtin cele mai mari incasari din turismul international se regaseste si Franta, ocupand locul 3, cu 6,6% din totalul incasarilor valutare obtinute la nivel mondial.
Ani 2001 2002 2003
Incasare pe locuitor $/loc 496.9 530.7 596.4
Cheltuiala Populatie Incasari Cheltuieli Sold pe locuitor mii mld. $ mld.$ $/loc locuitori 295.8 61.182 30.4 18.1 12.3 316.5 61.616 32.7 19.5 13.2 377.2 62.042 37 23.4 13.6
Intensitatea turistica: Intensitatea turistica a plecarilor in vacante = total plecari in vacanta/populatia tarii din care pleaca x 100 = 2100 000/189 860 370 x 100 = 1.10 Intensitatea turistica a plecarilor in strainatate It = total plecari in strainatate/populatia tarii din care pleaca x 100 = = 2969 000/189 860 370 x X 100 = 1,56 It = total plecari in strainatate/total plecari in vacante x 100 = = 3152 000/1975 000 x 100 = 159,6 Intensitatea turistica in anul 2002 a fost de 26%, iar in 2003 se inregistreaza o intenstitate de 39%. Indicatorii densitatii turistice: Densitatea turistica in raport cu suprafata = nr turisti sositi/suprafata =21.000.000/815.000km patrati=25,8 Incasarile din turism
Sursa : Organisation Mondiale du Tourism Sejurul mediu in hotel = nr innoptari (nr zile/turist)/nr turisti cazati 622

2006=134.546.000/7.543.864=17,83 zile In 2006, francezii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare si soare - 26% si vizitelor culturale -25%. In cazul plecarilor n afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport si sejur. Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique , pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% ntre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri dect Internet-ul. Cheltuielile/incasarile si soldul balantei de plati Cheltuielile francezilor n strainatate au crescut foarte putin fata de 2004 (+0,6%). Cheltuielile strainilor n Franta scaznd, soldul balantei de plati s-a degradat de o maniera neta : el trece de la 13,6 miliarde euro n 2004 la 11,6 miliarde euro n 2005, sau o scadere de 14,5%. Cifrele sunt urmatoarele : Incasari: 32,3 miliarde euro Plati: 20, 7 miliarde euro Sold 2003 : 11,6 miliarde euro
Cifrele sunt exprimate in miliarde de euro Scaderea frecventarii turistice se repercuteaza n mod natural asupra ncasarilor aferente postului voyages al balantei de plati, care corespunde cheltuielilor efecuate de turistii si excursionistii straini n Franta. 623

Incasarile aferente postului Voyages din balanta de plati se ridica la 32,3 miliarde euro n 2003 si sunt inferioare cu 5,4% celor din 2002. - Scaderea cea mai pronuntata este la nivelul SUA. Timp de 30 de ani, SUA a fost statul care a adus cel mai mult ca venituri turistice Frantei. Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conform oficialilor Comisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea ratei dobanzii de referinta la euro. Cresterea Produsului Intern Brut al Frantei a atins 1,2% in al doilea trimestru din 2006 in comparatie cu primul trimestru, a anuntat Institutul National de Statistica si de Studii Economice. Cresterea s-a datorat consumului, investitiilor si schimbarii de actiuni care au condus la o majorare cu 0,4 procente a PIB-ului, in primul trimestru.Tinta de crestere pentru anul 2006, in situatia in care nu vom avea recesiune in a doua jumatate a anului, este de 1,9%. Cheltuielile de consum casnic au incetinit usor cresterea in trimestrul doi, in scadere cu 0,1% fata de cele 0,9 procente din trimestrul intai. Aceste aprecieri au contribuit la o crestere de 0,4 la suta a PIB-ului. Investitiile, formarea bruta a capitalului fix, au fost in crestere neta de 1,7% in perioada mentionata dupa stagnarea din trimestrul unu. Exporturile si-au incetinit cresterea la 1,6%, in trimestrul doi, dupa cresterea de 3,2% din primul trimestru, in timp ce importurile au accelerat cresterea la 3,2%, dupa cresterea de 1,4% din trimestrul unu. Balanta exterioara de plati s-a redus si a incetinit cresterea la o jumatate de procent. Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual.
2. SISTEMUL CONTUL SATELIT AL TURISMULUI

Contul satelit este o metoda statistica prin care se urmareste masurarea impactului economic al turismului, permitand cercetatorilor sa compare in mod direct marimea sectorului turistic cu celelate sectoare ale economiei unei tari si sa afle masura in care acesta le influenteaza. Ca urmare, prin aplicarea sistemului CST s-au obtinut: Turismul este o ramura esentiala pentu economia Frantei, turismul fiind primul serviciu care contribuie la balanta de plati si unul din primele sectoare care contribuie la fructificarea de noi locuri de munca. Contribuita la PIB a fost de 6,3% pentru anul 2006, Franta ocupand locul 3 ceea ce exprima cel mai bine importanta sectorului turistic, din punct de vedere economic, in sistemul economic national. 624

Din perspectiva cererii, consumul tustic interior (al turistilor straini in Franta si al turistilor francezi in tara) a inregistrat valoarea de 32.8 miliarde lei. Forta de munca este o variabila importanta in sistemul CST care ofera imaginea sociala a locului turismului in cadrul economic. In industria turismului (ramurile de activitate specifice turismului) din Franta in 2006 se observa ca numarul personelor angajate in turism a crescut cu 2.49% fata de 2005. Se observa faptul ca de la an la an s-au creat noi locuri de munca in industria turismului. Ca pondere la nivel de economie nationala salariatii in industria tursismului reprezinta 12.3% din numarul toatal de salariati din economia nationala. Contributia la serviciile pentru turism se asteapta la o crestere de 3.365.000 de locuri de munca in 2008, 13,1% din totalul serviciilor. Exportul de turism joaca un rol important in dezvoltarea Turismului, si se astepata o modificare de 17,7% din totalul exporturilor. Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conform oficialilor Comisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea ratei dobanzii de referinta la euro.
625
626
III. ANALIZA PIETEI TURISTICE

Supranumit "Orasul luminilor", orasul artei si a celei mai rafinate gastronomii. Parisul este cunoscut ca fiind capitala dragostei, dar si a artei. Ratacind prin Paris descoperi rand pe rand fiecare simbol al orasului, faimoase bulevarde, renumite case de moda, Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i influena numeroaselor valuri
de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, este numit i Oraul Luminilor (francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural gzduind artiti de toate originile, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, plate, cldiri i altele). n plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme. Locul de natere al cinematografiei i un susintor frecvent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene. Principalele obiective turistice Arcul de Triumf (Arc de Triomphe) este un monument situat n Paris, n Place de l'toile, la extremitatea vestic a bulevardului Champs-lyses (cel mai fumos bulevard din lume,
627

dup parizieni). Se afl la intersecia mai multor bulevarde, cum ar fi Grande Armee, Wagram i, bineneles, Champs-lyses. Comandat de Napoleon Bonaparte n 1806, a fost nlat n secolul XIX i terminat n 1836. Inspirat de arhitectura roman i nalt de cincizeci de metri, poart patru statui, cte una pe fiecare stlp: Triumful din 1810, Rezistena, Pacea, La Marseillaise. Pe zidurile interioare sunt nscrii cei 558 de generali ai Imperiului. Numele celor care au murit n lupt sunt subliniate. Arcul face parte acum din monumentele naionale franceze cu o mare nsemntate istoric. La picioarele sale se afl Mormntul Soldatului Necunoscut din Primul Rzboi Mondial; sistemul ce alimenteaz flacra care l comemoreaz a fost pentru prima dat folosit aici. Soldatul este srbtorit pe fiecare 11 noiembrie, ziua armistiiului semnat ntre Frana i Germania n 1918. Catedrala Notre-Dame Catedrala Notre-Dame din Paris nu este numai simbolul capitalei ci si al Frantei, deopotriva. Prima caramida de fundatie a fost pusa in anul 1163. In 1182, episcopul Maurice de Sully a sfintit altarul, dar constructia catedralei a durat din 1163 pana in 1250. Constructia cladirii cu cinci nave s-a terminat prin lucrarile de pe fatada vestica, iar pe la mijlocul secolului XIII, prima capodopera a stilului gotic timpuriu era gata. Cu toate ca desenele initiale si strana evoca inca stilul romanic, aici s-au aplicat pentru prima oara solutii arhitecturae specifice stilului gotic. Fatada dantelata si cele doua turnuri patrulatere de cate 69 m fiecare radiaza echilibru. Intrarea in catedrala se face prin trei porti bogat ornamentate, care evoca simbolurile goticului tarziu. Impresia spatiala in interiorul bisericii este coplesitoare, zidurile ei se inalta pe trei randuri de coloane. De proportii impozante, 130 m lungime, 35 m inaltime, nava principala este impodobita cu statui si picturi. Notre-Dame este considerata cea mai intunecata catedrala dintre marilecatedrale gotice, dar pe buna dreptate, lumina care se filtreaza prin rozetele colorate confera sentimente mistice in penumbra severa.
628
Turnul Eiffel Turnul Eiffel este simbolul Frantei cel mai raspandit la nivel mondial. Numit dupa arhiectul sau, Gustave Eiffel, este una dintre principalele destinatii turistice, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual. Turnul are 300m inaltime si cantareste peste 10.000 de tone. Constructia are 3 nivele: accesul publicului la primul si al doilea nivel se poate face atat pe scari, cat si cu liftul, in schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul.
Centrul National de Arta Pompidou
Situat in vechiul cartier Beaubourg, Centrul Georges Pompidou a marcat arhitectura anilor 70 cu aspectul sau high-tech, contrastand indraznet cu cladirile aflate in jurul sau.In prezent cladirea gazduieste Muzeul National de Arta Moderna, ce expune colectii de arta moderna (incepand din 1905 si pana in prezent): Mir, Dubuffet, Picasso, Lger, Chagall, Kandinsky, Giacometti, Matisse. O alta atractie este atelierul Brancusi, cu o expozitie a operelor celebrului sculptor.
Champs-lyses Champs-lyses este una dintre cele mai faimoase strazi din lume, datorita cinematografelor, cafenelelor si magazinelor de lux, care se gasesc de-a lungul ei. Bulevardul porneste din Place de la Concorde spre Place Charles de Gaulle. Champslyses au fost la origine niste campuri, pana in 1616 cand Marie de Medici a decis sa construiasca aici o strada. La fritul anilor 1700, a devenit un bulevard al modei,
629

unde Regina Marie Antoinette se plimba impreuna cu curtenii sai, si unde lua lectii de muzica la Hotel Crillon.
D omul Invalizilor Domul Invalizilor a fost construit in 1670 la initiativa Regelui Soare pentru a adaposti soldatii raniti. Principalele atractii sunt: Mormantul lui Napoleon (realizat din porfir rosu finlandez cu o baza din granit verde), Muzeul Armelor (cel mai mare muzeu militar din lume), Biserica Domului (proiectata de Hardouin Mansart pentru Louis al XIV lea), Muzeul planoreliefurilor. Domul Invalizilor este a doua cladire ca inaltime din Paris dupa Turnul Eiffel.
Muzeul Luvru Muzeul Luvru este printre cele mai cunoscute muzee din lume. Cladirea este un fost palat regal situat in inima orasului Paris. Are o lunga istorie in pastrarea patrimoniului artistic al Frantei, de la regii capetieni pana la imperiul Napoleonic. Luvrul deine unul dintre 630

cele mai cunoscute tablouri din lume: Gioconda (sau Monalisa) pictata de Leonardo da Vinci. Muzeul are trei aripi: Denon, Sully si Richelieu.
Muzeul Orsay (Muse d'Orsay) Muzeul este situat pe strada Lille (Rue de Lille), candva aleea centrala a gradinii reginei Marguerite de Valois. Proprietatea a fost vanduta dupa moartea reginei, pe locul fostei gradini fiind construite conace apartinand aristocratiei vremii. In 1708 pe locul actualului muzeu a fost construita cladirea Ministerului de Externe Francez. In timpul secolului al 19 lea pe aceasta locatie s-a aflat Palatul dOrsay, in care au functionat Curtea de Conturi si Consiliul de Stat. In 1900 guvernul francez cedeaza proprietatea Cailor ferate Orleans iar pe locul Palatului dOrsay aflat in ruine, este construita Gara dOrsay. Aceasta gara cunoaste o perioada infloritoare in perioada 1900-1939 dupa care incepe sa decada. Decizia transformarii Garii dOrsay in muzeu este luata in anul 1977. Muzeul este dedicat celei de-a doua jumatati a secolului al 19 lea (1848-1914) prezentand in cele 80 de galerii: colectii de pictura apartinand curentelor impresionism, simbolism, pointillism, realism, romantism tarziu, cu opere apartinand lui Delacroix, Courbet, Daumier, Manet, Monet, Czanne, van Gogh, Renoir, Matisse, Degas, Gaugain, Corot; fotografii; obiecte de arta; mobila in stil Belle poque. Printre atractii se numara picturile lui Manet: Mic dejun in iarba si Olympia sau lucrarea lui Monet - Catedrala Rouen. Piata Concorde (Place de la Concorde) Place de la Concorde, cea mai mare piata a Parisului, este situata de-a lungul Senei, intre Gradinile Tuilerie si Champs-Elysee si a fost construita intre 1754-1763 de arhitectul regelui Louis al XV lea, Jacques Ange Gabriel, motiv pentru care piata a purtat in trecut numele regelui si a gazduit statuia ecvestra a acestuia. In timpul Revolutiei franceze piata a capatat numele de Piata Revolutiei (Place de la Revolution). In aceasta piata a fost instalata celebra ghilotina unde intre 1793-1795 au fost decapitati printre altii: Louis al XVI lea, Maria-Antoaneta, Robespierre, 631

Danton. Piata isi pastreaza aspectul de secol al 18 lea. In 1836, in locul statuii ecvestre a lui Louis al XV lea, inlaturata in timpul Revolutiei franceze, a fost instalat Obeliscul din Luxor, primit de regele Louis Philippe de la guvernatorul Egiptului, Mohamed Ali.
Marsilia Marsilia (n franceza Marseille, occitana Marselha) este al doilea cel mai mare ora din Franta. Situat n vechea provincie francez Provence (Provena n occitan) i pe coasta Mediteranei, este cel mai mare port comercial al rii. Marsilia este prefectura departamentului Bouches-du-Rhone i capitala regiunii Provrnce-Alpi-Coasta de Azur. Are o populaie de 820.900 locuitori (2004), care ajunge la peste 1.550.000 n aglomerarea urban Marsilia-Aix-en-Provence. A fost fondat de greci n secolul VII .Hr. A trecut n subordinea romanilor n 49 .Hr. Vechiul nume grecesc e Massila, de la M (citit masa), ce nseamn "jertf".
Lacuri Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la granita cu Elvetia (582 km), Bourget (44 km), Grandlieu si dAnnecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dintre
632

care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois. Canalul Mnecii este strmtoarea dintre sudul Angliei i nordul Frantei leag Oceanul Atlantic cu Marea Nordului. n canal sunt "Insulele Canalului" aparinnd Angliei, insula Wight, aici se vars Sena. Port mai important Le Havre (Frana). Lungimea canalului 563 km, limea maxim 248 km, in zona strmtorii Dover are limea minim de 34 km, adncimea medie a canalului 120 m, la deschiderea spre Marea Nordului are 45 m adncime.
Leman
Geneva
Masivul Mont Blanc Mont Blanc este un masiv de grani al Alpilor, care, atinge n teritoriul francez nlimea maxim, respectiv 4180 m. nlime, Muntele Blanc. Masiv impozant, el se ntinde pe o lungime de 45 Km, avd o lime de aproximativ 12 Km. Masivul Mont Blanc este orientat de la SE la NE i formeaz o barier aproape de netrecut ntre valea francez a rului Arve, unde
633

este situat oraul Chamonix i valea nalt a rului Aoste.El apare ca un foior peste ntrega regiune Savoia i domin, impozant, toate culmile nconjurtoare. Chamonixeste un ora situat n sud - estul Franei, fiind capitala departamentului Haute Savoie.Oraul este o staiune montan de renume internaional n care se practic, pe scar larg, alpinismul
Arles - Franta
Arles este una dintre cele mai vechi asezari din Franta, centru industrial si agricol important, cu o populatie de peste 50.000 de locuitori. Inceputurile sale dateaza din perioada romana, iar ruinele si monumentele de atunci arata ca de sute de ani Arles este unul dintre cele mai importante orase ale regiunii. Insa Arles a intrat in istorie datorita unui pictor care nu a reusit sa vanda in timpul vietii decat o singura panza, si aceea pentru un pret modest : Vincent van Gogh. Acesta a locuit in Arles pret de peste un an, una dintre cele mai prolifice perioade din viata controversatului artist, an in care a reusit sa picteze peste 200 de panze, multe dintre ele infatisand momente si cadre din viata orasului, asa cum il vedea el. Nu a fost singurul artist atras de atmosfera si farmecul localitatii - Gauguin s-a numarat si el printre cei care au lucrat in Arles - dar a fost cel care a dat cel mai bine viata orasului. Iar multe dintre cladirile imortalizate in stilul sau aparte mai exista si astazi, asa ca puteti reface imaginea vechiului oras, macar partial. Nu doar Arles este un loc frumos, ci si intreaga regiune, perfecta pentru excursii, drumetii, o plimbare cu bicicleta sau o plimbare pe rau. Tot aici se gaseste si Parcul National Regional Camargue, un spatiu inteligent amenajat, unde veti gasi zone de padure, de pajiste, dar si pasari flamingo, rate salbatice, cai, totul fiind o rezervatie naturala atent ingrijita. Cu muzeele, strazile, cladirile si atmosfera sa, Arles este unul dintre cele mai interesante orase din Franta. Macar pentru cei care vor sa descopere un capitol major din viata lui van Gogh. Ciudat insa ca in muzeele din Arles nu veti gasi nici o lucrare de van Gogh. Obiective : Teatrul Antic : a fost un teatru roman, construit in secolul I, in perioada lui Augustus. Aproape distrus de trecerea timpului, aici s-a descoperit in 1651 celebra lucrare Venus din Arles, restaurata in perioada lui .Ludovic XIV, piesa ce poate fi admirata la Muzeul Luvru. Din pacate s-au pastrat intacte doar doua dintre coloanele teatrului, dar chiar si ruinat ramane una dintre principalele atractii turistice din Arles. Arena Romana : situata chiar in centrul orasului Arles, este una dintre cele mai bine pastrate din afara Italiei, si astazi folosita pentru diverse spectacole. Cu cele peste 13.000 de locuri, era o arena foarte mare pentru perioada romana, ceea ce demonstreaza importanta orasului. Aici au loc si lupte cu tauri, fie in stil provensal, "courses camarguaises" - taurul nu este ucis, ci o echipa de tineri incearca sa ia din 634

cornul sau o esarfa - fie in stil spaniol, clasic. Cafeneaua lui van Gogh : a capatat acest nume dupa ce tabloul in care era imortalizata a devenit celebru. Realizata in 1888 de genialul pictor, compozitia surprinde cafeneaua nu mult diferita de imaginea de astazi. Biserica St Trophime : in trecut catedrala, este o capodopera a arhitecturii clasice, iar intrarea este fascinanta datorita sculpturilor ce compun scena Judecatii de Apoi, una dintre cele mai frumoase opere de arta religioasa de pe teritoriul Frantei. Musee de l'Arles et de la Provence : cu o destul de bogata colectie de artefacte si arta antica si una dintre cele mai bune colectii de sarcofage romane.
CASTELUL CHAMBORD La acest minunat castel, construcia a fost nceput de Francois I n 1519 i a fost continuat mult mai trziu de ctre Henri II, Charles IX i Henri III. 1.800 2.000 de oameni au lucrat la construcie n timpul lui Francois I. Dei de-a lungul timpului acest castel a avut muli proprietari, nimeni nu-i are rezidena permanent, n perioada actual, n acest castel.
Francois I a locuit el nsui n acest castel timp de 6 luni. Castelul a fost folosit mai cu seama ca loc de retragere pentru mai muli regi sau ca resedin de vntoare. Nu este menionat oficial un arhitect care lar fi construit. Legenda spune c Leonardo da Vinci, cnd a locuit la Clos Luce n Amboise, a fcut cteva planuri i modele care au fost folosite apoi la construirea castelului. Castelul are de asemenea legaturi apropiate cu cteva dintre proiectele lui Domenico da Cortona, un arhitect italian. In timpul domniei lui Louis XIV, faimoasele piese ale lui Moliere Monsieur de Pourceaugnac i Burghezul Gentilom au fost puse n scen aici.
635

CASTELUL AMBOISE Leagnul Renaterii Una dintre primele reedine cu adevrat regale, Castelul Amboise a fost construit nre secolele 15 i 16, din ordinul regilor Charles VIII, Louis XII i Francois I. Urmnd paii marilor regi ai Franei, vei descoperi minunate exemple arhitectonice ale stilurilor Gotic i Renascentist. Astzi castelul gazduiete nc o excepional colecie de mobil care este excepional conservat.
CASTELUL CHENONCEAU Castelul Doamnelor Pentru construirea Castelului Chenonceau pe rul Cher, n 1513, Thomas Bohier a drmat moara fortificat (fortified mill) a familiei Marques, pastrnd doar beciul. El nu a trit destul nct s-i vad castelul terminat, dar construcia acestuia a fost dus la bun sfrit de soia i fiul su. Mai trziu, acesta a devenit proprietate a coroanei. Henri II a oferit acest castel n dar favoritei sale Diane de Poitiers Ea a decis s se construiasc un pod care s uneasc malul drept al rului cu castelul. Acest lucru a fost dus la ndeplinire de ctre arhitectul Philibert de l'Orne. Dup moartea lui Henri II, Catherine de Medicis a luat hotrrea i a forat-o pe Diane de Poitieirs s returneze castelul Chenonceau, coroanei. n timpul domniei sale i a Reginei mam, Chaterine a comandat acoperirea podului (construirea unei galerii).
636
Particularitati ale gastronimiei

Bucataria franceza a fixat standardele internationale pentru gastronomia fina. Nu exista bucatarie regionala occidentala care sa nu fi adoptat o serie de modalitati frantuzesti de a prepara mancarea, precum si tehnologia adecvata. Cu cat restaurantul este mai rafinat, cu atat mai multe sunt preparatele frantuzesti incluse in meniu. Francezii au o maniera complet diferita de a aborda gastronomia fata de toate celelalte popoare. Ei mananca in oras nu numai pentru a savura preparata gustoase, ci si din spirit de aventura si din dorinta de a afla lucruri noi, imbunatatindu-si astfel educatia. Pentru a-i intelege pe francezi este esential sa intelegem felul in care se intrepatrund aceste doua aspecte. Daca privesti o masa in oras ca pe o aventura, este evident ca noutatea este o calitate in sine. Francezii sunt mereu in cautarea celor mai noi tendinte in domeniul gatitului si servirii unei mese. In consecinta, nicaieri in lume nu exista atat de multi oameni care sa se duca la restaurant de lux din pura curiozitate in Franta. Si pentru ca noutatea este o calitate in sine, nu este surprinzator faptul ca francezii creeaza denumiri pentru stiluri de gatit, precum nouvelle cuisine. Nu trebuie sa fim surprinsi de termini ca bucatarie post moderna, preparare in stil secolul XXI sau pregatirea mancarii in stil new age. Bucataria franceza este ca painea frantuzeasca: maine este deja veche. Iar nouvelle cuisine, care in urma cu cativa ani era ultimul racnet in materie de rafinament gastronomic, deja nu mai era la moda in Franta cand in restul lumii abia incepea sa fie acceptata.
637

Pe langa spiritul de aventura, a lua masa in oras reprezinta si un aspect al cultivarii educatiei. In opinia francezilor, pe cea mai de jos treapta a societatii nu se afla cei care nu au citit anumite carti sau nu au vazut anumite opere de arta, ci cei care nu au suficiente cunostinte de gastronomie fina. N-are nici o importanta daca nu poti sa discuti despre ultimile curente in literatura, pictura sau muzica, atata timp cat accepti orice provocare de a vorbi sau chiar de a tine un discurs despre cele mai recente descoperiri facute la aragaz. Opinia publica franceza iarta mai degraba o persoana careia nu-i pasa cu ce se imbraca, decat una careia nu-i pasa ce mananca. A fi bine informat in domeniul gastronomic este o chestiune de educatie generala si, prin urmare, a lua masa in oras este ca si cum te-ai duce la niste cursuri foarte placute. Cu exceptia stilului nouvelle cuisine, sosurile sunt considerate esenta bucatariei franceze. Ele ofera unui anume fel de mancare gustul sau caracteristic. In general, sosurile frantuzesti au un gust mai elegant decat sosurile din restul lumii. Aceasta caracteristica se datoreaza in principal folosirii a doua ingrediente: smantana si vinul. Alte ingrediente des folosite sunt supa de carne sau de peste, untul, faina, rosiile, morcovii, ceapa, sunca, cimbrul si frunzele de dafin. Cea mai simpla clasificare a sosurilor frantuzesti ar fi: sosuri pentru peste si sosuri pentru alt fel de carne; sosuri cu unt, sosuri albe si sosuri maronii. Exemple de sosuri cu unt ar fi Bernaise si Hollandaise. Sosul Hollandaise este facut in principal cu oua; cel Bernaise are la baza sosul Hollandaise, dar are un gust cu totul diferit datorita tarhonului adaugat. Bechamel este sosul alb de baza si include intotdeauna lapte si deseori branza. Sosul maroniu de baza este demiglace. Poate fi gasit in nenumarate variante, in functie de felul de carne cu care urmeaza a fi consumat. Buctaria franceza foloseste o gama mult mai vasta de feluri de carne decat orice alta bucatarie europeana. Ea include carne de pasari, precum rata, gasca si curcanul, carnea de miel (dar este mai putin folosita decat in Marea Britanie) si foarte multe soiuri de vanat, precum iepure de camp, mistret, caprioara, dar si iepure domestic. Pestele si fructele de mare ocupa un loc mai putin important in gastronomia franceza decat in cea italiana si spaniola. Totusi, francezii au inventat una dintre cele mai celebre retete cu peste din lume, bouillabaisse. De fapt, reteta pentru aceasta supa din peste este uluitor de simpla. Este nevoie doar de o supa groasa de peste (obtinuta din fierberea indelungata a oaselor de peste), mai multe feluri de peste taiat in bucati, cateva rosii si cepe si niste zarzavaturi. Culoarea portocalie aprinsa a acestui fel de mancare si gustul sau special, floral, provin de la sofran. Sofranul, de departe cea mai scumpa mirodenie din lume, provine din Asia, dar este cultivat si produs pe scara larga in sudul Frantei. Mirodenia se extrage din floarea plantei si este nevoie de sute de flori pentru a produce un singur gram de sofran. Sofranul este folosit in bucataria franceza de astazi in principal pentru aromatizarea supei bouillabaisse. O reteta extrem de originala de preparat pescaresc este cea de homar a la Thermidor. Pentru a prepara astfel un homar, mai intai se scoate carnea, care este amestecata cu sos de branza si introdusa la loc in homar. 638

Gas tronomia franceza este celebra pentru ordinea servirii felurilor caci imparte o masa in cinci pana la zece feluri, cu pauze lungi intre ele. Ca sa mananci ai nevoie de timp. O masa relativ usor preparata si ieftina, intr-un restaurant din Franta, va dura cel putin doua ore, iar o cina luxoasa ocupa o seara intreaga. O cina rafinata incepe cu un hors d`oeuvre rece (o gustare). Cel mai adesea, aceasta consta din charcuterie (un anume fel de carnat). Gustarea este urmata de o supa, probabil un consomm, adica o fiertura din carne de vita preparata cu numeroase ingrediente, care se indeparteaza inainte ca supa sa fie servita. Daca se adauga mai tarziu niste legume (dar nu cele care si-au sacrificat gustul pentru pregatirea consomm-ului), rezultatul se numeste supa julienne. Pentru un consomm dublu se foloseste o cantitate dubla de carne de vita; uneori se adauga si maduva osoasa. Celebra supa franceza de ceapa este rareori servita ca parte a unui meniu. Ea este consumata mai degraba ca o masa de sine statatoare in timpul zilei, caci, fiind atat de groasa, este prea satioasa pentru a fi consumata la o cina cu mai multe feluri. In loc de supa mai poate fi servit un preparat din peste sau un sufleu. Un sufleu este alcatuit in cea mai mare parte din aer. Ceea ce se serveste intr-un vas incapator este, de fapt, o portie normala de spanac sau branza cu albus de ou batut si intins dedesubt. Ceea ce urmeaza in ordinea servirii pare destul de ciudat pentru un strain: este un entremet, un fel de dulce care se consuma inainte sa fie adus la masa principalul preparat din carne. Totusi, exista anumite limite in care trebuie sa se incadreze acest dulce. Sunt premise serbeturile, inghetatele de fructe si variatiile acestora. In loc de serbeturi mai poate fi servita si o salata. Cel mai definitoriu sos de salata este, desigur, sosul frantuzesc, preparat cu ou si diferite mirodenii. Salata Nicoise (denumita dupa orasul Nisa, de pe coasta Mediteranei) este, de fapt, mai degraba in stil italian decat francez. Contine salata verde (marole), rosii, masline, ton si ansoa, cu sos de otet si ulei de masline, adica ingredientele sosului italian pentru salate. O data cu principalul fel din carne, dar nu pe aceeasi frafurie, se serveste un paltou cu legume, de obicei cu unt topit turnat peste ele. In Franta, in general branza se serveste dupa felul principal si inainte de desert. De remarcat ca la o masa frantuzeasca in stil britanic branza se serveste dupa desert. Totusi succesiunea corecta a felurilor constituie un permanent subiect pentru discutii aprinse in contradictoriu. Dupa o perioada de timp in care felul principal si branza sunt lasate sa se aseze bine in stomac, se serveste desertul. Cele mei tipice deserturi franceze sunt mousse (spuma) si crepes. Ca si sufleul, spuma este mai mult aer, caci rezulta din incorporarea intr-o crema de ciocolata sau fructe a unor albusuri de ou batute spuma. Crepes sunt clatite foarte subtiri, rulate si umplute cu ciocolata sau fructe, peste care se toarna un sos crema. Dupa desert, masa inca nu s-a terminat, caci mai urmeaza cafeaua si coniacul (French brandy).
639

Preferintele culinare ale turistolor francezi Francezii sunt fini cunoscatori culinari, ceea ce le da dreptul sa fie foarte exigenti. Ei prefera mesele complete, un serviciu prompt, preparate de calitate si bauturi fine. Micul dejun contine o bautura calda, nealcoolica (ciocolata sau cafea cu lapte, cacao), unt, miere, gem, dulceata, preparate din oua, fripturi reci, cornuri, paine prajita. Solicita si diferite sucuri de fructe sau legume, ape minerale. Dejunul incepe cu o gustare asortata calda sau rece, continua cu un preparat din peste sau antreu. Preparatul de baza poate fi din carne de miel sau berbec, vaca, vanat, porc sau pasare, fiind preferata aceasta ordine. Turnedouri, medalioane, blanchet, soteuri, la gratar, la frigare, la tava sunt preparatele si modalitatile de pregatire cele mai solicitate. Salatele sunt nelipsite si sunt servite in asociere sau ca serviciu distinct. De asemenea, francezii doresc multe legume si sosuri. Din multitudinea de branzeturi care exista, francezii isi aleg 1-2 sortimente, insotite de paine prajita si unt. Desertul poate fi un dulce de bucatarie sau cofetariepatiserie, fructe sau inghetata. Cina este mai lejera, fiind compusa dintr-o supa-crema sau consomm la primul serviciu. Urmeaza friptura, de regula la tava, cu legume si salate si un desert de cofetarie, fructe sau inghetata. Ca bauturi, se prefera aperitivele pe baza de vermuturi, bitter-uri, apoi vinuri de calitate superioara, albe sau rosii. La cafea se adauga bauturi digestive, coniacuri si lichioruri de marca. De asemenea, francezii consuma cu placere sampanie.
Preturi Frana este una dintre cele mai vizitate ri, dar i dintre cele mai scumpe ri din lume, devansat doar de Japonia i Anglia. ECA International, expert n analiza costului vieii pentru expai, a urmrit impactul asupra "portofelului" persoanelor care se deplaseaz n Frana n funcie de ara lor de origine. Expaii din Africa, din ri precum Africa de Sud i Namibia, vor trebui s plteasc, n Frana, pentru pentru un ansamblu de bunuri i servicii cu 66%-95% mai mult dect n rile lor. Majorarea taxelor de schimb valutar este cauza creterii costurilor produselor i serviciilor din Frana. Dac expaii ar fi mers anul trecut n aceast ar, costurile ar fi fost "doar" cu 56% i 34% mai ridicate. Cu toate c procentele sunt mari, nu se compar totui cu cele din anul curent. Nici pentru expaii americani viaa n Frana nu este mai ieftin. n timp ce dolarul continu s se deprecieze, moneda european cntrete destul de mult n portofelul americanilor, iar diferena de cost ntre viaa n SUA i cea n Frana ajunge la aproape 20%. 640

Expaii japonezi sunt cei mai avantajai, cheltuielile pentru bunuri i servicii sunt pentru niponi cu 3% mai mici dect n propria lor ar. O sticl de ap mineral este cu 60% mai ieftin dect n Japonia. Cu toate acestea, o past de dini este aproape cu 50% mai scump. n consecin, ar fi foarte avantajos pentru expai s aib n bagaj acest produs, nainte de a zbura spre ara celor mai faimoase sortimente de vinuri i brnzeturi. Expaii din Anglia, Irlanda, Scoia i ara Galilor nu vor cunoate diferene majore de preuri, n timp ce italienii vor plti cu 5% mai mult pentru produsele cumprate din Frana. Dac are poft de o bere, un italian va scoate din buzunar cu 25% mai mult dect n Italia, dar dac i va cumpra medicamente, contra unei dureri de cap, de exemplu, va plti cu 50% mai puin dect n ara sa. Costul vieii cotitdiene variaz destul de mult i ntre oraele importante ale Franei. De exemplu, un argentinian va plti pentru o butur ntr-un bar din Paris cu 50% mai mult dect pltete un australian pentru aceeai butur, ntr-un bar din Lyon. n acelai mod, un japonez sau un expat din Insulele Fidji, va fi ncntat s afle c prnzul su l va costa cu 20% mai puin dect l-ar fi costat n Paris. Cheltuielile de cltorie, care nu au fost incluse n costul vieii din Frana, reprezint i ele o sum important. Datele oferite de ECA International arat c 10 nopi ntr-un hotel de 4 stele, din Paris, un traseu de la aeroport la hotel, 4 deplasri n ora i un serviciu de splare a hainelor, vor costa circa 2.635 euro. Aceast sum este cu aproape 37% mai mare dect suma pltit n Tokyo pentru cheltuieli similare i cu 90% mai mare dect cea pltit n Sydney. Expaii din Noua Zeeland vor estima c preurile din Paris sunt aproape duble n comparaie cu cele din Auckland, iar argentinienii i sud-africanii vor plti de 3 ori mai mult dect n Buenos Aires i Johannesburg. Preturi pentru vizitarea atractiilor turistice: 1)Blois 7 , Amboise 8 si Chenanceaux 8 . 2) Complexul VersailleS - 28 : Palatul, Gradinile, Micul si Marele Trianon. 3) Domul Invalizilor (Mormantul lui Napoleon) - 10 . 4) Catedrala Notre Damme -10 5) Cartierul MONTMARTRE (Basilica Sacre Coeur, Piata Pictorilor) - 10 6) Turnul Eiffel -- 12 . 7) Croaziera cu vaporasul pe Sena - 9 . 8) Disneyland 55 . 9) Muzeul Louvre - 10 . Preturi pentru cazarea la hotel: Hotel de lux Rata medie pe noapte in Paris: 405 Rata medie pe noapte in France: 300 Rata medie pe noapte in Bucuresti: 202 - 969
641

Hotel de prima clasa Rata medie pe noate in Paris: 340 Rata medie pe noapte in France: 180 Rata medie pe noapte in Bucuresti: 139 - 505 Hotel foarte confortabil Rata medie pe noapte in Paris: 151 Rata medie pe noapte in France: 78 Rata medie pe noapte in Bucuresti: 85 - 180 Hotel confortabil Rata medie pe noapte in Paris: 84 Rata medie pe noapte in France: 60 Rata medie pe noapte in Bucuresti: 81 - 121 Hotel economic Rata medie pe noapte in Paris: 52 Rata medie pe noapte in France: 28 Rata medie pe noapte in Bucuresti: 50 - 75 Infrastructura de transport Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi. Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER n Paris) i metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea n marile orae tramvaiul a nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiinate. Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de asutostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae. Piaa auto este dominat de productorii interni cum ar fi Renault (27% din piaa auto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%).[11] De asemenea, cu 70% din mainile nou vndute n 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea preferat, naintea benzinei sau a GPL-ului.[12] 642

Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania naional, n curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn n Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exist numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre cele mai importante. Principalul tip de transport:
Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp, efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel, o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Frana unde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt mai mari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39% pentru vagoanele de dormit i vagoanele restaurant, 75% din transporturile aeriene, 20% pentru cursele taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% din construcia de automobile, 33% din locurile n teatre, 50% din producia de aparate foto i materiale fotografice.
Transportul de calatori in interiorul tarii en voyageurskilomtres Masini pariculare 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 119.5 124.2 125.3 126.1 125.8 124.2 123.6 Autobuze, autocare 104.1 100.0 102.2 103.4 106.5 106.3 108.7 Transportul feroviar in comun 109.2 111.6 114.5 112.4 117.2 120.3 123.8 Transportul aerian 132.5 122.8 120.2 114.0 111.4 113.2 115.8
Media 117.7 121.5 122.7 123.2 123.6 122.6 122.6
643

Champ : France mtropolitaine. Source : MEDAD/SESP ; UTP ; RATP ; SNCF ; DGAC.
Forta de munca Ani Numar persoane angajate in hoteluri, cafenele, restaurante Numar persoane liber profesioniste Cresterea numarului de locuri de munca fata de perioada precedenta
2004 2005 2006
805.300 828.200 848.800
170.000 170.000 170.000
Se observa ca numarul persoanelor angajate in turism a crescut cu 2.84% in 2005 fata de 2004 si cu 2.49% in 2006 fata de 2005, in timp ce numarul persoanelor independente s-a pastrat constant. Totodata, se poate observa faptul ca de la an la an s-au creat noi locuri de munca in industria turismului.
22.300 15.700 17.700 Sursa : Insee
*Source : ASSEDIC-UNISTATIS
Contributia directa a turismului privind locurile de munca este semnificativa. De exemplu in cazul Frantei, care face parte dintre tarile dezvoltate ale Europei,
644

porportia fortei de munca ocupate direct in turism este de 6% fata de alte tari slab dezvoltate unde aceasta este de doar 1%.
Indicatori ai ofertei Capacitate cazarilor
2004
2005
2006
2007
645

Fara stele (1) Hoteluri Camere 1 stea Hoteluri Camere 2 stele Hoteluri Camere 3 stele Hoteluri Camere 4 stele et 4 stele-lux Hoteluri Camere Total : Hoteluri Camere
2 138 67 246 1 858 37 078 9 867 278 890 3 635 164 692 719 55 373 18 217 603 279
2 084 67 453 1 756 35 773 9 825 276 681 3 702 167 137 747 57 191 18 114 604 235
2 019 67 287 1 604 33 078 9 731 274 261 3 753 168 706 777 58 576 17 884 601 908
1 941 66 765 1 491 31 287 9 571 269 932 3 777 169 791 808 60 401 17 588 598 176
Sources : Insee ; direction du Tourisme ; partenaires rgionaux.
646
647

Conform Directiei de Turism dintr-un numar total de 164,8 milioane de oameni care petrec zilele in Franta, 32,9% prefera sa-si petreaca ziua intr-un hotel, vila sau casa inchiriata si 67% prefera sa petreaca timpul la prieteni, familii.
Numarul de camere in hoteluri si alte unitati de cazare asemanatoare: Numarul de paturi: 893 200 Rata ocuparii: 84,66%
648
Analiza cererii
Principalele argumente ale cresterii cererii sunt: produse simple, care sa faciliteze viata cu preturi rezonabile; valorizarea serviciului; asistenta si personalizare importanta n alegerea produsului; produse autentice: turistul doreste sa fie actor, nu simplu spectator pasiv; atractia unei destinatii nu trebuie sa constea doar n frumusetea naturii, ci si n bogatia si calitatea schimburilor cu locuitorii tarii respective politetea si ospitalitatea nivelul inalt al educatiei. Se sustine ca peste 20 % din angajatii din turism sunt licentiati, situatie nemaintalnita in niciuna din tarile lumii Numarul de vizitatorilor straini in Franta(evolutie 2005 fata de 2004)
649

ara de reedin EUROPA % AMERICA % Asia i Estul Pacificului % Japonia Orientul Mijlociu % Africa % 2 0.52 1.39 10 0 Sosiri 2000 67,58 0 14,30 4 15,00 8 44 4 10,77 4 3,46 3 8,32 6 2,99 5 40 5 7,86 9 61 3 1,49 0 1,88 9 5,69 8 3,81 6 70 3 1,18 0 2,35 2 85 2 1,50 0 39 9 1,07 4 0 Sosiri 2001 66,49 2 14,88 5 13,88 0 41 8 11,77 6 3,29 6 8,23 8 2,85 8 37 9 7,05 8 58 5 1,46 5 1,65 3 5,29 1 3,53 9 71 0 1,04 2 2,11 3 72 8 1,38 6 32 5 92 0 2000 87.55 7.38 3.05 85 8 0.43 1.22 10 0 Sosiri 2002 69,07 9 14,95 8 14,34 6 45 2 12,63 1 3,07 4 8,47 2 2,96 5 50 3 7,87 4 60 7 1,52 6 1,67 0 4,63 8 2,99 6 63 6 1,00 7 2,08 0 72 3 1,35 7 24 9 92 4 2001 88.42 7.04 2.81 72 3 0.32 1.20 10 0 Sosiri 2003 68,07 3 14,84 5 14,04 7 46 1 12,48 6 3,00 2 8,61 4 2,86 1 49 6 7,51 1 58 6 1,51 8 1,64 5 3,95 4 2,44 7 56 2 94 5 1,89 0 60 1 1,28 9 21 0 88 9 2002 89.70 6.02 2.70 72 1 0.28 1.19 10 0 Sosiri 2004 67,71 2 14,64 8 13,72 8 43 2 12,38 7 3,07 9 8,77 1 3,00 9 50 6 7,40 0 59 6 1,46 8 1,68 7 4,20 6 2,62 1 58 6 99 9 2,05 7 64 2 1,41 6 23 7 89 5 2003 90.71 5.27 2.52 60 2 0.32 1.19 10 0 Sosiri 2005 67,46 6 14,95 9 13,20 4 43 9 11,63 9 3,00 7 8,94 5 3,17 1 52 7 7,20 0 58 2 1,54 2 2,25 1 4,63 9 2,76 9 65 3 1,21 8 2,60 5 65 9 1,94 6 28 9 97 7 2004 90.14 5.60 2.74 64 9 0.38 1.29 10 2005 88.77 6.10 3.43 65 05/'04 -0.4% 11.0% 26.6% 2.7% 22.0% 9.2% 1.2%
Total % ara de reedin EUROPA Insulele Britanice Germania Austria Olanda Elvetia Belgia i Luxemburg Spania Grecia Italia Portugalia Scandinavia* Alte ri din Europa AMERICA Statele Unite Canada Alte ri din America Asia i Estul Pacificului Japonia Alte ri Orientul Mijlociu Africa
05/'04 -0.4% 2.1% -3.8% 1.6% -6.0% -2.3% 2.0% 5.4% 4.1% -2.7% -2.3% 5.0% 33.4% 11.0% 5.6% 11.5% 22.0% 26.6% 2.7% 37.5% 22.0% 9.2%
650

ri nespecificate
6 8 1 6 2 77,01 1 8 4 2 75,04 1 3 4 75,12 0 1 4 76,00 1.2% 2 n.s.
Total
77,19 75,20 0 2 * Danemarca, Sudia, Norvgia, Finlanda, Islanda
Sursa: Direcia de Turism
Indicatorii densitatii turistice: Densitatea turistica in raport cu suprafata = 25,8 Indicatorii potentialului turistic al pietelor Intensitatea turistica a plecarilor in vacante = total plecari in vacanta/populatia tarii din care pleaca x 100 = 1.10 Intensitatea turistica a plecarilor in strainatate = total plecari in strainatate/total plecari in vacante x 100 = 159,6
Organizarea calatoriilor
In clasamentul diverselor conceptii despre consum turistic, strainii decid sa consume pentru ca: vor sa-si faca placere din cnd n cnd; vor sa-si asigure confortul de care au nevoie; vor sa participe la sprijinirea economiei; vor sa-si satisfaca aspiratiile personale; vor sa evite cheltuielile inutile. In 2005, strainii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare si soare - 26% si vizitelor culturale -25%. In cazul plecarilor se utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport si sejur. Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique , pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% ntre 3 si 5 brosuri. In concluzie, se prefera consultarea unei brosuri dect Internetul. Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face parte si din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul de munca. Activitatea agentiilor de voiaj n Franta In 2005, pentru al doilea an consecutiv, cifra de afaceri anuala globala a agentiilor de voiaj a scazut (-2%) : ticketing-ul a scazut cu 1,5%, n timp ce revnzarea sejururilor forfait a scazut de asemenea cu 3,7%. Aceasta slaba 651

performanta este fara ndoiala legata de conjunctura economica defavorabila si de contextul international instabil (razboiul din Irak si epidemia SRAS). Scaderea cea mai pronuntata a cifrei de afaceri s-a nregistrat n lunile aprilie si august. Odata cu sfrsitul verii, activitatea agentiilor s-a revigorat, mai ales pentru ticketing. In majoritatea sectoarelor legate turismului, indicele pretului de consum a crescut mult mai puternic dect cel aferent ansamblului economiei n 2005. In ciuda acestui fapt, conform unui studiu al saptamnalului LEcho Touristique , preturile calatoriilor organizate au cunoscut o crerestere moderata, aceasta datorita dezvoltarii vnzarilor de ultim minut si a numeroaselor preturi promotionale, mai ales n luna august. Inflatia a fost importanta mai ales n hotelarie si n transportul de pasageri.
POLITICA TURISTICA, ANALIZA SWOT

POLITICA
TURISTICA
Turismul reprezinta 6.4% din PIB si constituie unul din pilonii importanti ai economiei franceze Pe fondul unor tensiuni economice si politici internationale, mediul turismului mondial a devenit unul dificil. In contextul unei concurente intense, turismul francez trebuie sa faca fata unor noi provocari: accelerarea cresterii turistice mondiale si deschiderea anumitor tari, considerate noi destinatii precum China, state de pe continentul sud-american, tarile baltice sau ex-sovietice din centrul Asiei ; dezvoltarea produselor turistice de calitate si foarte competitive din partea concurentilor, dar si valorificarea unor politici de promovare agresive si ambitioase, ce beneficiaza de bugete pe masura ; industrializarea retelelor de productie si distributie; reorganizarea orelor de lucru si mobilitatea crescatoare a populatiei, ca rezultat al dezvoltarii transportului rapid si putin costisitor preocuparile privind securitatea atat in privinta destinatiilor, cat si in privinta produselor si a persoanelor, masuri accentuate la nivel mondial, dupa atentatele din 11 septembrie 2001
652
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
- notorietatea destinatiei - mare varietate de atractii turistice, raspandite pe intreg teritoriul tarii - cultura si autenticitate existenta a numeroase traditii, obiceiuri populare, manifestari culturale si festivaluri - limba franceza - structuri de cazare de calitate si diversificate - conditii de securitate pentru turisti - o buna organizare a touroperatorilor
PUNCTE SLABE
- durata sejurului - decalajul orar - pret ridicat al ofertei de produse si servicii turistice - complexitatea organizarii sejurului (in special pentru calatorii de pe alte continente) -carente n adaptabilitatea ofertei turistice la cererea turistica interna si internationala - cooperare deficitara intre operatorii de turism si institutiile statului implicate in activitatea turistica
OPORTUNITATI
- activitati acvatice - comertul online - dezvoltarea unui turism de factura noua (generate de publicitatea dobandita de anumite carti, articole, etc.) - cresterea veniturilor populatiei ca urmare a a incasarilor din turism Principalele obiective:
AMENINTARI
- competitia crescanda resimtita din partea statelor vecine - clima neprietenoasa in anumite perioade (temperaturi ridicate vara ce au dus la epidemii sau deshidratari grave) - poluarea mediului prin practicarea unor forme de turism neecologic
consolidarea cotei deja existente de piata; atragerea de noi turisti si largirea segmentului tinta; crearea de pachete turistice care sa acopere intregul an; adoptarea unei strategii de marketing care sa permita o mai buna pozitionare a produselor turistice specifice
653
BIBLIOGRAFIE
http://www.indices.insee.fr http://www.service-public.fr http://us.franceguide.com http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#Vezi_.C5.9Fi http://www.qualite-tourisme.gouv.fr http://www.indices.insee.fr http://www.insee.fr http://www.tourisme.gouv.fr http://www.mturism.ro www.europe.gouv.fr www.wttc.org http://www.unwto.org/index.php http://vosdroits.service-public.fr
654

Turism in Franta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Turism in Franta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

I. PREZENTARE GENERALA A FRANTEI

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Frana dup al doilea rzboi mondial

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

II. DETERMINAREA IMPORTANTEI TURISMULUI

1. CALCULUL SI EVOLUTIA INDICATORILOR CIRCULATIEI TURISTICE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Numar de sosiri in functie de numarul de inoptari

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Clasamentul tuturor turistilor straini in Franta, n 2005, este urmatorul:

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

19.5 18.3 16.5 11.7 9.9 4.1 4 3.5 0.9

18.7 18.3 13.9 11.5 8.8 3.5 3.6 4.7 0.7

15.6 11.7 5.9 10.1 7.5 9.4 4.7 12.6 2.4

17.3 16.5 9.8 12.4 9.6 6.1 6.3 4 0.9

16.2 16.2 11.4 11.3 7.3 5.2 5.1 4.9 0.8

16.1 15.9 8.6 13.8 8.2 6.9 5.8 5.2 1

Sursa: Direction du Tourisme

Aportul turismului Franta 617

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

ara de reedin EUROPA Insulele Britanice

Germania Austria Olanda Elvetia

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Sursa: Direcia de turism

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Principalul tip de transport:

Media 117.7 121.5 122.7 123.2 123.6 122.6 122.6

Champ : France mtropolitaine. Source : MEDAD/SESP ; UTP ; RATP ; SNCF ; DGAC.

Contributia industriei turismului la formarea PIB Efecte directe

Efecte directe si indirecte

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Sursa : WTTC, Annual Report 2004

Numar persoane angajate in hoteluri, cafenele, restaurante

Numar persoane liber profesioniste

Cresterea numarului de locuri de munca fata de perioada precedenta

2004 2005 2006

805.300 828.200 848.800

170.000 170.000 170.000

22.300 15.700 17.700 Sursa : Insee

Dinamica schimburilor comerciale 621

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Ani 2001 2002 2003

Incasare pe locuitor $/loc 496.9 530.7 596.4

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

2. SISTEMUL CONTUL SATELIT AL TURISMULUI

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

III. ANALIZA PIETEI TURISTICE

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE