Sunteți pe pagina 1din 7

GHEORGHIU BEATRICE

MASTER PROIECTARE URBANA

FORMAREA ORASELOR ANTICE ROMANE


INTRE RIT SI REGULA

Abstract

Bazandu-se pe scrierile lui Spiro Kostof1, A. E. J. Morris si Joseph Rykwert2, lucrarea


de fata isi propune prezentarea fondarii asezarilor urbane din antichitatea romana atat
din punct de vedere al spatialitatii lor, cat si vazute si intelese ca un rezultat al
ritualurilor specifice locuitorilor acestora. O atentie deosebita i se ofera Romei Antice,
intelese ca Orasul Etern, sau Urbs Aeterna, prezentate in poemul lui Tibullus3, in
secolul 1 B.C. Dupa construirea acestui oras-stat, fiecare oras de-a lungul imperiului a
devenit un simulacru roman, acestea preluand din morfologia arhetipului Romae
Aeterena.

termeni cheie: Roma, antichitate, oras, mit, urbanism

“Inceputul, asa cum este bine stiut, este un moment de maxima importanta in orice,
cu predare in fondarea si construirea unui oras” - Plutarch, De Fortuna Romanorum
8.321 a-b (Plutarch 1936)”

Introducere

Ideea ca orasele antichitatii au avut o componenta simbolica in principiile lor de


proiectare nu este una noua. Aceasta a fost introdusa de catre Sir Thomas Browne4
in lucrarea The Garden of Cyrus (1658) si mai apoi dezvoltata de Fustel de Coulange5
in La Cite Antique (1864) si Werner Muller6 in Die Heilige Stadt (1961).

Dintre aceste orase, Roma s-a diferentiat fata de perioadele anterioare, avand
principiile organizationale mult mai stricte si rigide. In cartea sa, Time and Square
(1959),Paul Zucker observa faptul ca atat arhitectura, cat si sculptura romana au
creat valori artistice noi si originale, in ciuda faptului ca vocabularul era preluat
aproape in totalitate din cultura Greciei Antice.

Cu toate acestea, in comparatie cu miturile grecesti, ritualurile romane par a fi mult


mai schematice si par a avea o traditie mult mai saraca, conform spuselor lui Michael
E. Smith. Acesta sustine faptul ca substratul etnic si cultural este un motiv suficient
pentru intelegerea aceastei situatii. Populatiile indo-europene nu ar fi avut mituri
cosmogonice si teogonice, sau au fost foarte rudimentare. In schimb, grecii ar fi
dezvoltat cosmogonia lor pe baza bogatiei considerabile a culturilor din Est.7

1
Spiro Konstantine Kostof (n. 7 mai 1936 - d. 7 decembrie 1991), istoric de arhitectura si profesor la Universitatii
Berkley, California
2
Joseph Rykwert (n. 1926 -), profesor de arhitectura la Universitatea din Pennsylvania, si unul dintre cei mai
importanti istorici si critici de arhitectura contemporani
3
Albius Tibullus (n.. 55 B.C.. - d. 19 B.C.) ,poet latin si scriitor de elegii
4
Sir Thomas Browne (n. 19 octombrie 1605 - d. 19 octombrie 1682), scriitor englez
5
Numa Denis Fustel de Coulanges (n. 18 martie 1830 - d. 12 septembrie 1889), istoric francez.
6
Werner Müller (n. 22 mai 1907-d. 8 martie 1990), etnolog german
7
Smith E.(2007): Form and Meaning in the Earliest Cities: A New Approach to Ancient Urban Planning, JOURNAL
OF PLANNING HISTORY, Vol. 6, No. 1, p. 3-47
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA

In acest context, dezvoltarea de catre Roma a propriei sale mitologii ar fi depins de


contactele cu cultura greaca dupa secolul 7 B.C. (sau in secolul 8 B.C.), fiind in
legatura directa cu procesul istoric care a transformat Roma intr-un oras-stat.

Fondarea oraselor.Calendar

Foustel de Coulange vorbeste in cartea sa, La cite Antique, despre fondarea oraselor
ca principalul moment zero pentru o civilizatie: “Istoria antica a fost o istorie sacra si
locala. A inceput cu fondarea unui oras, deoarece orice moment apriori nu a
reprezentat niciun interest - tocmai de aceea civilizatiile antice si-au uitat originile
rasei lor. Fiecare oras are propriul sau calendar, religie, istorie. “8.

Pornind de la acest lucru este de la sine inteles faptul ca fondarea orasului Roma a
dat nastere unui tip de calendar folosit de istoricii romani pentru notarea diferitelor
evenimente petrecute in perioada regala si perioada republicana a acesteia.
Calendarul respectiv a plecat de la sintagma Ab urbe condita sau anno urbis conditae
(AUC) precede calendarul propus de Dionysius Exiguus9 si folosit la ora actuala
pentru marcarea evenimentelor din antichitate, bazat pe anno domini (AD) - anul
nastereii lui Iisus Hristos. Acesta se refera la fondarea orasului (Roma) si ii
corespunde anului 753 inainte de anul 0 AD.

Fondarea oraselor.Ritualuri si mituri

Foustel de Coulange sustine faptul ca religia a fost singurul factor hotarator in evolutia
Grecie si a Romei antice, aceasta dictand legatura dintre familie si stat si mai apoi
devenind unitatea de baza a societatilor antice. Declinul acesteia si a autoritatii
religioase, cu care era in stransa legatura a dat nastere la declinul ce a condamnat
republica si a dus la moartea statului antic.10

Totodata, in cartea The Idea of a town: The Anthropology of Urban From in Rome,
Italy and the Ancient World(2011), Joseph Rykwert sustine o parte din ideile lui de
Coulange, insistand asupra faptului ca fondarea orasului Roma este strans legata de
miturile si riturile prezente in acea perioada in peninsula italica. Acesta sustine faptul
ca ritualurile respective joaca un rol in definitivarea formei fizice a oraselor antichitatii.

Rykwert acorda o atentie deosebita acestor rituri, prezentate in capitolele urmatoare


si afirma faptul ca majoritatea au fost importate, sub forma unor scripturi, de la etrusci.
Scripturile respective au fost traduse pe tablete din bronz si au luat forma unor
rugaciuni catre deitati, sau a unor imnuri dedicate acestora.

Acestea pot fi grupate in doua categorii: libri tagetici si libri vegoines, cele din urma
cuprinzand instructiuni despre interpretarea fulgerelor ( libri fulgurales) si instructiuni
despre ritualurile fondarii oraselor (libri rituales).

Conform spuselor lui Rykwert, cartile etruscilor, numite Rituales cuprind informatii
despre ritualurile de intemeiere ale oraselor, despre consacrarea templelor, despre

8
De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris, p.
9
Dionysius Exiguus(c. AD 470 - AD 544), calugar din regiunea Scythia Minor, membru al curiei romane; cunoscut
pentru introducerea caledarului bazat pe anno domini
10
De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris, p.
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA

golilea zidurilor, despre legile portilor, despre distributia triburilor, construirea


armatelor, etc.11

Fondarea oraselor.Alegerea sitului

Atat Kostof cat si Rykwert amintesc de Aristotel12 si Plato13 atunci cand se refera la
modul in care sunt proiectate orasele antichitatii. In ceea ce priveste recomandarile
pentru alegerea sitului pe care se va ridica viitorul oras, Aristotel descrie in detaliu
principalii factori ce influenteaza acest lucru: tipologia terenului, orientarea corecta si
amplasarea diferitelor cladiri in oras, in raport cu vanturile din zona. Secole mai tarziu,
Vituviu14, ce impartaseste aceleasi convingeri in ceea ce priveste orientarea oraselor,
topologia terenului si vanturile dominante, adauga alti factori de natura economica si
militara ce dicteaza decizia amplasamentului unui oras.

Cu toate ca amplasarea oraselor antichitatii a fost dictata de factorul economic, politic


si geografic, acestea au fost de multe ori eclipsate de factorul religios. Acest lucru
este prezent si in cazul orasului Roma, al carui amplasament prezinta atat avantaje
cat si dezavantaje din punct de vedere comercial si economic. Faptul ca Roma nu
avea un port la mare, spre deosebire de Siracusa sau Alexandria, si totodata calitatea
solului riscau sa puna in inferioritate acest nou oras. Cu toate acestea, dispunerea
orasului pe Tibru, cunoscuta ca cea mai importanta sursa navigabila din peninsula
italica, si la intersectia anumitor rute importante comericiale din zona mediterana au
adus prosperitate orasului.

Foustel de Coulange sustine faptul ca “alegerea sitului […], un lucru de care depindea
soarta tuturor locuitorilor, a fost lasat de cele mai multe ori la latitudinea zeilor.” Tot
acesta prezinta modul in care a fost ales amplasamentul Romei comentand faptul ca:
“ Daca Romulus ar fi fost grec, ar fi consultat oracolul din Delphi, daca ar fi fost samnit,
ar fi urmat un animal sacru[…]. Fiind latin, vecin al etruscilor,[…] acesta a rugat zeii sa
ii indice un amplasament prin zborul pasarilor”.15

Mitul fondarii Romei cuprinde si descrierea ritualului inauguratio, ritual format dintr-o
rugaciune si dintr-o interpretare a zborului pasarilor de catre un augur16. Acestea
interpretare poarta numele de auspice ( lat. auspicium, lat. auspex), iar actul in sine
poate fi impartit in 3 momente cheie: conregio, conspicio si cortumio.
Primul moment, conregio, presupune stabilirea unei limite ( asociata cu limita viitorului
oras).Conspicio, referindu-se la locul in care isi fixa privirea augurul, reprezinta
momentul de contemplare. Ultimul moment, cortumio, reprezenta o analiza mai atenta,
ce urmeaza contemplarii.

Un element foarte important al acestei secvente este templum-ul, diagrma pe care


augurul o deseneaza. Rykwert discuta despre etimologia acestui cuvant si posibilele
sale legaturi cu gr. temenos, termen ce se traduce prin “loc sacru”.

11
Rykwert J. (2011) The Idea of a town: The Anthropology of Urban From in Rome, Italy and the Ancient World,
Faber Finds, p. 29
12
Aristotel(n. 384 B.C. - d. 382 B.C.), filozof din Grecia Antica
13
Plato (n. 428 B.C. - 348 B.C.), filozof din Grecia Antica
14
Marcus Vitruvius Pollio (n. 80-70 B.C.., d. 15 B.C.), autor roman, arhitect, inginer civil si inginer militar in
secolul I B.C., cunoscut pentru volumele sale De arhitectura
15
De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris,.
16
Augur, preot si un oficial in lumea clasica romana; rolul sau principal este interpretarea vointei zeilor studiind
zborul pasarilor
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA

Fondarea oraselor .Trasarea limitelor

O data ales amplasamentul oraselor, denumite si urbs, si delimitata suprafata


acestora, terenul propriu zis era impartit in 4 zone majore (in momentul conrectio17),
ce amintesc de desenele augurului in templum. Varro18 aminteste in scrierile sale, o
legatura intre caracteristicile urbului si caracteristicile templum-ului, acesta din urma
servind ca un model pentru primul. In ceea ce priveste orientarea cardinala a oraselor,
discutata si in capitolul anterior din punctul de vedere al topografiei terenului, una
dintre intrebarile cele mai frecvent ridicate este aceea de legatura intre linile de
diviziune ale templum-ului si punctele cardinale. In acest sistem, atat Varro cat si ati
autori romani admit legatura dintre celebrele axe cardo si decumanus si impartirea
templum-ului.

In ceea ce priveste aceste axe, atat Rykwert cat si Morris le descriu in detaliu:
Cu ajutorul unui sciotherum19, un instrument apropiat ceasului solar, proiectantii
marcau pe un cerc de marmura doua puncte: respectiv umbra lasata de tija
cadranului solar asupra circumferintei cercului, inainte si dupa pranz. Dupa unirea
acestor puncte, mijlocul coardei ce se forma era legat de tija respectiva. Astfel,
coarda devenea decumanus maximus, iar linia ce una decumanus de centrul
cadranului solar, cardo maximus. La intersectia acestor doua axe, se stabilea de cele
mai multe ori, centrul vietii urbane a orasului respectiv: reprezentat de forum. La
randul sau, forumul gazduia atat templul, cat si curia, basilica si alte cladiri
administrative.

O data ce liniile majore ale orasului erau trasate in plan, urmatoarele ritualuri aveau in
vedere pregatirea orasului pentru noii locuitori. Printre cele mai importante se numara
mundus, descris ca o groapa sapata in pamant, vazuta de unii autori, ca un mod de a
comunica cu zeii subteranului.

In ceea ce priveste trasarea strazilor si parcelelor efectiv in teren, un lucru subliniat de


Kurt Latte este dorinta romanilor de a avea limite bine definte.20
Astfel, ritualul marcarii acestor limite incepea cu Sulcus Primigenius, reprezentand
prima brazda arata de fondatorul unui oras ( Romulus in cazul Romei), sau in alte
cazuri de pontifii romani. Pentru aceasta se folosea un plug din bronz, tras de 2 bivoli
albi, unul in exteriorul limitei si celalalt in interiorul acesteia.

Tinand cont de caracterul sacru si ne neatins al zidurilor, pentru ca oamenii sa poata


intra si sa paraseasca orasul, brazda trebuia intrerupta in anumite locuri. In intervalele
in care plugul nu a atins terenul,au fost amplasate portile orasului, 3 la numar initial.
Pe urmele facute de brazda, la scurt timp s-au ridicat zidurile sacre ale noului orasul.
Nimeni nu le putea atinge, chiar sa le repare fara permisiunea pontifilor. Pe ambele
laturi ale acestui zid, un spatiu lat de numai de câtiva pasi, a fost atribuit pontifilor si
numit pomcerium; pe acest spatiu nu ar putea fi folosit nici un plug, nici o cladire
construita. Astfel, conform martorilor stravechi, a fost ceremonia de intemeiere a
Romei.

Noul teritoriu, stabilit pe colina Palatine, desi nu prezinta momentan niciuna din
trasaturile unui oras in adevaratul sens al cuvantului,avand numai limitele trasate,
primeste un nume si o zeitate protectoare.

17
Lat. conrectio, amendment
18
Marcus Terentius Varro (116 BC – 27 BC), istoric si scriitor roman
19
Lat. sciotherum, cadran solar
20
Latte K.(1960)Römische Religionsgeschichte, Volume 5, Part 4. Handbuch der Altertumswissenschaft
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA

Concluzii

Cu toate ca partea de urbanism si arhitectura romana au fost discutate pe scurt,


interesul in aceasta lucrare s-a focusat pe intelegerea ritualurilor ce au dus la
formarea oraselor propriu-zise, dincolo de regulile ce tin de natura economica,
topografica sau ambientala a locului.

In ciuda faptului ca aceste reguli existau in perioada antica, romanii le percepeau sub
forma de mit sau ritual.

Cicero21, in lucrarea sa De re publica, listeaza toti acesti factori ce au dus la alegerea


amplasamentului Romei pe malul Tibrului, dar incepe prin a enunta aspectele ce tin
de rit si mitologie ca aspectele principale ce au determinat decizia lui Romulus.

Bibliografie

1. De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris


2. Latte K.(1960):Römische Religionsgeschichte, Volume 5, Part 4., Handbuch der
Altertumswissenschaft
3. Kostof S.(1991) The city shaped: urban patterns and meanings through history,
Thames and Hudson
4. Morris A.E.J. (1972) History of Urban Form Before the Industrial Revolution,
George Goodwin Limited
5. Rykwert J. (2011) The Idea of a town: The Anthropology of Urban From in Rome,
Italy and the Ancient World, Faber Finds
6. Smith E.(2007): Form and Meaning in the Earliest Cities: A New Approach to
Ancient Urban Planning, JOURNAL OF PLANNING HISTORY, Vol. 6, No. 1
7. Stambaugh(1988)The Ancient Roman City, The John Hopkins University Press,
Baltimore and London

Marcus Tullius Cicero (3 ianuarie 106 B.C. - 7 decembrie 43 B.C.) , politician si avocat roman, care a slujit cin
21

calitate de consul in anul 63B.C.


GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA

Anexe:

Fig. 1 -Topologia orasului Roma in perioada regala


Sursa:https://www.academia.edu/27371471

Fig. 2 - Augur
Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Augur.jpg
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA

Fig 3 - trasarea axelor cardo si decumanus


Sursa: http://www.romeacrosseurope.com/wp-content/uploads/2015/08/Centurion-Line.jpg

Fig. 4- Sulcus Primigenius


Sursa: http://www.archart.it/wp-content/uploads/2012/06/Aquileia-rilievo-del-sulcus-primigenius.jpg

S-ar putea să vă placă și