Semana 1

SPANIA ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZIC I UMAN. PROVINCII,

COMUNITI I CULTUR TRADIIONAL
Spania: 504.782 km2: teritoriu peninsular: 492.404 km2 si teritoriu insular: 12.288 km 2
(Arhipelagul insulelor Canare Tenerife, Gran Canaria, Fuerteventura, Lanzarote, La Palma, La
Gomera, Hierro, Arhipelagul Insulelor Baleare Mallorca, Menorca, Ibiza, Formentera Ceuta,
Melilla si alte cateva insulite in marea Mediterana)
I. Peninsula Iberic (La Pennsula Ibrica): este unul dintre cele trei intranduri ale
continentului european in apele Marii Mediterane. Suprafata: 583.254 km2. Stramtoarea
Gibraltar (latime minima 14 km) face legatura dintre Mediterana si Oceanul Pacific si separa
Europa de Africa.

Trasaturi peninsulare: enorm patrulater (numit de Strabon1 piele de taur) unit de restul
continentului prin istmul format de lantul muntilor Pirinei (400 km) care functioneaza atat ca
element de legatura cat si ca bariera.

Strabon sau Strabo, istoric si geograf grec (a doua jumatate a sec. I Hr. cca. 25 d. Hr.).

Semana 1

i)

ii)

iii)

iv)

termenul ibrico este un derivat al altui termen: ibero (< un ru, Iberus, din provincia
administrativ Huelva, sau < rul ber, probabil actualul Ebro din nordul peninsulei); <
iberos, nume folosit de catre greci in antichitate referitor la o parte din populatia
peninsulei si apoi, prin extensie, la intreaga populatie din teritoriul peninsular.
un al doilea termen, foarte frecvent folosit, este hispnico, derivat din Hispania, (<
feniciana i-span-ya teritoriu in care se afla foarte multi iepuri) folosit de catre romani
pentru a se referi la intreaga peninsula. Termenul ibrico se foloseste in special in afara
Spaniei, pentru ca, in mod gresit, se considera ca al doilea termen hispnico, se refera
numai la actualul teritoriu al statului spaniol.
in secolul al XIX-lea cativa geografi germani au propus alti termeni pentru a se referi la
cele tre peninsule din sudul Europei prin care incercau sa sublinieze importanta formelor
de relief dominante in istmurile care leaga cele trei peninsule de restul continentului: la
pennsula pirenaica, la pennsula alpina si la pennsula balcnica. De fapt,
numai ultimul termen s-a mentinut si se foloseste cu precadere astazi.
Hesperia (la Pennsula Hesprica), denumire folosita de catre unii geologi (lant muntos
rezultat din ciocnirea continentelor primitive, Laurasia si Gondwana. Nici aceasta
denumire nu s-a generalizat si este extrem de rar folosita in afara sferei geologiei.

Situarea geografica:
- latitudinea oscileaza intre 36 0' (in sud, o mica insula, vis-a-vis de localitatea Tarifa din
provincia Mlaga) si 43 47' (ein nord, capul Estaca de Bares, din Galicia) si acopera o
distanta de de 750 km. ( aceeasi latitudine a Marii Mediterane). Consecinte: caracterul
mediteranean al climei (in campiile litorale si prelitorale:
a) temperaturi medii ridicate
b) lipsa unei ierni adevarate
c) tendinta de redusa pluviozitate
d) seceta deosebita vara
Verile lungi, calde, fara precipitatii reprezinta o trasatura climatica defintorie, pentru ca in felul
acesta Peninsula Iberica poate fi considerata ca un apendice septentrional al zonelor de clima
intertropicala.
Caracterul mediteranean al climei se reflecta in toate aspectele geografice cu care este relationata
aceasta:
i) numeroase cursuri care cu exceptia momentelor de ploaie torentiala, sunt seci
ii) soluri putin puternice
iii) flora cu numeroase specii termofile si xerofile, care au capacitatea de a rezista in ciuda
verilor foarte calduroase si deosebit de secetoase.
-

longitudinea in vest (Cabo de Roca, in Portugalia) are valoarea los 9 29' (destul de
apropiata de longitudinea Irlandei) si in est 3 19' 55''(Creus - Municipio de Cadaqus,
provincia de Gerona, Catalua)

Aceste trasaturi fac dificila incadrarea, din punct de vedere fizic, a Peninsulei Iberice in Europa (i
special, in Europa atlantica si Europa Centrala), dar nici un se poate considera ca apartine zonelor
intertropicale (din Africa), caracterizate de mare ariditate. Peninsula Iberica, intre Europa si frica,
nu estr nici Europa, nici Africa, nici un amestec al acestora, ci un excelent exemplu al oroginalei
lumi mediteraneene.
Peninsula Iberic este situata in zona periferica a Marii Mediterane - Mare Nostrum; nu este situata
nici in centrul acesteia (ca Peninsula Italica), nici nu intra atat de profund in mare (ca Peninsula

UB FLLS: MDB

Semana 1

Balcanica). Este flancata de doua mari: Marea Mediterana, la est si la sud, si Oceanul Atlantic, la
sud si la vest si nord.
Configuratia Peninsulei Iberice este deosebita de aceea a Peninsulei Italice (ca o coloana vertebrala)
si a Peninsulei Balcanice (ca un triunghi cu varful in jos); este asemanatoare unui patrulater sau
pentagon care are in centru un foarte extins podis interior:: la Meseta central castellana. Pe de alta
parte, nu este numai cea mai mare dintre cele trei peninsule, ci si aceea care este uita de continent
printr-un istm relativ ingust (istmul masoara numai 435 km.)
I. 1. Impartirea politica a Peninsulei Iberice
Principatul Andorra

Portugalia
Manastirea
Belem

Jernimos

Gibraltar (teritoriu britanic din 1704 cand trupele anglo-olandeze, in timpul Razboiului de
Secesiune, au cucerit stanca in numele arhiducelui Carlos)

UB FLLS: MDB

Semana 1

Spania
I.
Spania
monarhie constitutionala, parlament bicameral (las Cortes Generales), compus din Senado
(cmara alta) si Congreso de los Diputados (cmara baja)
Suprafata: 504.782 km2
Populatia: 47.190.493 (dupa datele din 2011)
Frontiere:
o continentale: cu Portugalia la Vest; cu Franta si Andorra la Nord
o maritime: Marea Mediterana la Est si Sud, Oceanul Atlantic la Sud si Nord-Vest
o Dispute teritoriale
cu Regatul Unit, pentru Gibraltar
cu Portugalia, pentru localitatea Olivenza, cedata de catre Portugalia Spaniei
in 1801 prin Tratatul de la Badajoz
cu Maroc, pentru insulita (nelocuita) el Perejil si teritoriile Ceuta si Melilla
(din nordul Africii)
o Miscari independentiste in Gallicia, Navarra, Tara Bascilor (Pas Vasco) si Catalua,
unde exista curente nationaliste si partide politice in mod explicit independentiste.

Spania: elemente de geografie fizica si umana

UB FLLS: MDB

Semana 1

Relieful Spaniei peninsulare: dispunere concentrica

a. Meseta, un podis central inconjurat de:
i. Cordillera Cantbrica, la Nord
ii. Platforma Ibrica, la Est
iii. muntii Sierra Morena, la Sud
Meseta se divide in:
- podisul (rului) Duero sau submeseta de nord si
- regiunea oretana sau submeseta de sud (separate de catre Cordillera centrala)
b. campii (depresiuni):
i. depresiunea (fosa) rului Ebro
ii. depresiunea (fosa) rului Guadalquivir
iii. depresiunea (fosa) rului Tajo-Sado
iv. campia valenciana
c. munti exteriori:
i. Pirineii (Cordillera Pirenaica)
ii. Cordillera Catalana
iii. Cordillera Penibtica (cu varful Mulhacn, 3.478 m, punctul cel mai inalt din
Peninsula; cel mai inalt munte din Spania este vulcanul activ Teide, 3718 m,
din insula Tenerife)

Mulhacn

UB FLLS: MDB

Teide

Semana 1

Relieful teritoriior insulare:

1. Arhipelagul Balear (las Islas Baleares au o structura litica asemanatoare aceleia a Peninsulei,
acestea fiind de fapt o prelungire a structurii geologice a Peninsulei) se compune din trei grupuri:
i)
acela occidental: Ibiza (putine campii si multe dealuri), Formentera, Espalmador
ii)
acela central: Mallorca (relief mai diferentiat: o platforma centrala flancata de catre
Cordillera septentrionala -1.445 m- si lanturile muntoase levantine), Cabrera, Conejera,
Dragonera
iii)
acela oriental: Menorca (relief monoton care un atinge o inaltime mai mare de 358 m,
Mont Toro)
2. Arhipelagul Insulelor Canare (las Islas Canarias sau las Islas Afortunadas), de origine vulcanica,
este cel mai meridional dintre cele trei arhipelaguri atlantice care apartin din punct de vedere politic
Portugaliei (Azores si Madeira) si Spaniei. In plus, este cel mai apropiat de litoralul african. Are o
suprafata de aproape 7.500 km2 si formeaza trei grupuri:
UB FLLS: MDB

Semana 1

i)
ii)
iii)

grupul oriental (insulele Lanzarote si Fuerteventura)

grupul central (Gran Canaria si Tenerife, aceasta din urma fiind, cu o suprafata de
aproape 2.000 km2 cea mai mare din arhipelag. Tot in Tenerife se gaseste si varful
Teide, 3.718 m)
grupul occidental (La Palma, Gomera si Hierro. Aceasta din urma atinge longitudinea
cea mai vestica a Regatului Spaniei, 14 28').

Reteaua hidrografica: Mio (Minho, in portugheza), Duero (sau Tormes) (Douro, in portugheza),
Ebro (Jaln), Tajo (Teijo, in portugheza), Guadiana, Guadalquivir, Segura, Jcar, Jarama
Zone climatice
i)
Spania ploioasa (zonele septentrionala si nordoccidentala): pluviozitate abundenta (in
special in noiembrie, decembrie si ianuarie), temperaturoi suave, fara sa existe o iarna
adevarata
ii)
Zonele de tranzitie intre Spania ploioasa si aceea secetoasa, cu contraste mari in Meseta
si o tranzitie mai lenta in campiile litorale
iii)
Spania subarida, in Sudestul Peninsulei (Murcia)
iv)
Spania arida (secetoasa), cu diferente de temperatura si de pluviozitate, (de aici si
diferenta intre las tierras de secano (unde regimul pluvial este suficient pentru
agricultura si las tierras de regado, unde din cauza regimului pluvial deficitar,
agricultura se practica pe baza unui sistem de irigatii foarte bine pus la punct) se divide,
in mod obisnuit, in:
UB FLLS: MDB

Semana 1

a. meseta septentrionala, pluviozitate scazuta si iarna rece

b. meseta meridionala, pluviozitate si scazuta ca in meseta septentrionala, dar iarna ai
putin rece
c. depresiunea rului Ebro, caracter continental clar: iarna adevarata si pluviozitate
scazuta in zona centrala
d. zona orientala, (inclusiv Arhipelagul Balear) cu influenta Marii Mediterane,
temperaturi medii ai ridicate si o ampla gradare a pluviozitatii care scade dinspre
Nord catre Sud
e. Extremadura, influenta Oceanului Atlantic, fara iarna adevarata si cu o pluviozitate
mai ridicata decat in meseta
f. depresiunea Guadalquivir, cu cele mai ridicate temperaturi medii si estivale din
Spania si cu ploi foarte rare vara
Clima Insulelor Canare nu are nicio legatura cu clima Peninsulei Iberice, pentru ca datorita
latitudinii la care sunt situate, apartin de zona climatica tropicala:
i)
temperaturi medii anuale ridicate (20,8 C in Santa Cruz de Tenerife si
21 in Las Palmas de Gran Canaria)
ii)
insulele cele mai estice (Lanzarote si Fuerteventura) se apropie de
gradul de ariditate specific Africii
iii)
in restul Arhipelagului, desi se inregistreaza o pluviozitate mai ridicata,
seceta reprezinta o problema la fel de grava ca in celelalte insule ale
arhipelagului.
Provincii (regiuni) istorce:
Galicia, Asturias, Len, Pas Vasco, Navarra, Aragn, Catalua, Castilla (la Vieja y la Nueva),
Andaluca, Extremadura
II.

Actuala impartire administrativa a teriitoriului (proclamata de Constitutia din

1978): 17 comunitati provinciale autonome, cu guvern propriu:
Galicia (gallegos) Santiago de Compostela
Principado de Asturias (asturianos) Oviedo
Cantabria (cntabros) Santander
Pas Vasco (Euskadi) (vascos) Vitoria
Comunidad Foral de Navarra (navarros) Pamplona
Aragn (aragoneses) Zaragoza
Catalua (catalanes) Barcelona
Castilla y Len (Castilla la Vieja) (castellanos) (Valladolid)
La Rioja (riojanos) Logroo
Comunidad de Madrid (madrileos) Madrid (Toledo)
Extremadura (extremeos) Mrida
Castilla-La Mancha (Castilla la Nueva) (castellanos) Toledo
Comunidad Valenciana (valencianos) Valencia
Andaluca (andaluces) Sevilla
Regin de Murcia (murcianos) Murcia
Baleares (baleares) Palma de Mallorca
Canarias (canarios) Las Palmas de Gran Canaria si Santa Cruz de Tenerife
La cele de mai sus se adauga orasele africane autonome Ceuta si Melilla.
Harta administrativa a Spaniei: comunidades autnomas

UB FLLS: MDB

Semana 1

La randul lor, comunitatile autonome pot fi compuse dintr-una sau mai multe provincias. In total,
Spania este subimpartita in cincizeci de provincii.
Harta administrataiva a Spaniei: comunidades autnomas si provincias

UB FLLS: MDB