Spania ...

SPANIA
Disciplina:Resurse si Destinatii Turistice Studenta: Banica Elena Teodora
12
Cuprins:
Cap I:Prezentare generala a Spanieipag 3 Cap II:Descrierea cererii si a ofertei turistice pag 27 Cap III:Forme de turism parcticate..pag 29 Cap IV:Determinarea si interpretarea evolutiei principalelor indicatori ai circulatiei turistice...pag 35 Cap V:Relatiile turistice ale Spaniei cu Romania.pag 38 Cap VI:Prezentarea a cinci elemente care definesc Spania la nivel international CapVII:Harta Spaniei,Imagini,Bibliografiepag 39
Capitolul I Prezentare generala a Spaniei
Regatul Spaniei (spaniol Reino de Espaa) sau Spania (spaniol Espaa) este o ar situat n sudvestul Europei, membr a Uniunii Europene. n nord-est se nvecineaz cu Franta i Andora de-a lungul Munilor Pirinei. Face parte din Peninsula Iberic mpreun cu Portugalia i Gibraltar, avnd de asemenea dou arhipelaguri, situate unul n Marea Mediteran (Insulele Baleare) i cellalt n Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparin dou mici teritorii din nordul Africii (care includ orasele autonome Ceuta i Melilla), precum si enclava Llivia din Pirinei. Dup sfritul regimului Franco n 1975, Spania a devenit o monarhie i o monarhie constitutional n 1978 cnd o nou constituie a fost adoptat. Capitala este Madrid, cu o populatie de 2.060.000 loc., iar limba vorbita este spaniola (castiliana). Spania are ca diviziuni administrative 15 regiuni si 50 de provincii, iar cele mai importante orase sunt: Barcelona, Valencia, Sevillia, Bilbao, Murcia, Saragosa, Malaga. Moneda Spaniei este 1 peseta = 1000 centimos.
Etimologie
Numele Spania este derivat din Hispania, numele n latin cu care romanii se refereau la toat peninsula, i pe care l-au preluat din grecul Hispana (accent pe i, ca i n cazul Romniei), utilizat de ctre Artemidor din Efes (sec.I .Hr.), autorul celei mai vechi hri a Occidentului, n care descrie amnunit Hispania roman. Originea termenului Hispania este atribuit fenicienilor, prima civilizaie non-iberic, care a ajuns n peninsul pentru a-i extinde comerul i care a fondat, ntre altele, oraul activ cel mai vechi din Occident. n limba lor punic l-au numit Isephanim, Coast de iepuri. Iepurii se gseau i nc se gsesc n abunden n Andaluzia, iar unele monede btute n epoca lui Hadrian reprezentau personificarea Hispaniei ca o doamn aezat, cu un iepure la picioarele ei.
Istorie
ncepnd cu secol IX .Hr., celii, fenicienii, grecii i cartaginezii au intrat n Peninsula Iberic, urmai de Republica Roman, care a ajuns n secolul II .Hr.. Limba de acum a Spaniei, religia i sistemul juridic dinuie din perioada roman. Cucerit de vizigoi nsecolul V d. Hr. i atacat de mai multe ori n 711 de maurii nord-africani islamici, Spania modern a nceput s se formeze dupReconquista, eforturile de a-i elimina pe mauri, care au rmas aici pn n 1492. n 1478 Regina Elisabeta I a Castiliei a ntritinchiziia spaniol, instituie interzis abia n 1834, n timpul domniei Elisabetei a II-a. n 1492 a fost finanat prima cltorie pe Atlantic a lui Cristofor Columb, spre "Lumea Nou". Pn n 1512, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost complet. Totui, proiectul monarhilor castiliani a fost de a unifica ntreaga Iberie, iar acest vis a prut aproape ndeplinit, cnd Filip al II-lea a devenit rege al Portugaliei n 1580, i al celorlaltor regate iberice (colectiv cunoscute ca i "Spania" care nu era pe atunci un stat unificat). n 1640, poliia centralist a Contelui de Olivares a provocat rzboaie n Portugalia i Catalonia: Portugalia a devenit un regat independent din nou, iar Catalonia s-a bucurat de o independen asistat de Frana, dar pentru scurt timp.
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
Politic
Spania este o monarhie constituional, cu o monarhie ereditar i cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Naional.Puterea executiv consist din Consiliul de Minitri prezidat de Preedintele Guvernului (asemntor unui prim ministru), propus de monarh i ales de ctre Ansamblul Naional dup alegerile legislative. Puterea legislativ este format din Congresul Deputailor (Congreso de los Diputados) cu 350 de mebrii, alei prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea proporional, destinai s serveasc timp de patru ani, i un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din alei direci pe baza votului popular i ceilali 51 trimii de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani. n 2003, Spania discut cu Regatul Unit despre Gibraltar, o mic peninsul care i-a schimbat posesorul n timpul Rzboiului Spaniol de Succesiune n 1714. Discuiile se refer la mprirea suveranitii asupra peninsulei, subiect al unui referendum constituional al gibraltarienilor, care i-au exprimat opoziia fa de orice act de supunere fa de Spania. Spania este, n prezent, statul autonomiilor, formal unitar, dar, de fapt, funcionnd ca o federaie de Comuniti Autonome, fiecare cu puteri i legi diferite. Exist unele probleme cu acest sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide naionaliste) ncearc un tip mai federal de relaii cu Spania, n timp ce guvernul central ncearc s reprime ceea ce unii vd ca i o autonomie excesiv a unor comuniti autonome (ex. ara Bascilor i Catalonia). Terorismul este o problem n Spania de astzi, de cnd ETA (Libertatea i Pmntul Basc) ncearc s ctige independena basc prin mijloace violente, incluznd utilizarea bombelor i a crimelor. Dei guvernul autonom basc nu asist o astfel de violen, diferitele aproprieri de problem sunt o surs de tensiune ntre guvernele central i basc.
Comunitti autonome:
Spania este compus din 17 comuniti autonome (comunidades autnomas). Andaluzia (Andaluca) Aragon (Aragn) Asturias (Principado de Asturias) Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears) ara Bascilor (Pas Vasco / Euskadi) Insulele Canare (Islas Canarias) Cantabria Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha) Castilia-Leon (Castilla y Len) Catalonia (Catalua / Catalunya) Extremadura Galicia Madrid (Comunidad de Madrid) Murcia (Regin de Murcia)
Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea) Valencia (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana) La Rioja Exist i cinci locuri de suveranitate (plazas de soberana) pe i lng coasta african: oraele Ceuta i Melilla sunt administrate ca i orae autonome, o stare intermediar ntre orae i comuniti; insulele din arhipelagul Islas Chafarinas, Pen de Alhucemas, i Pen de Vlez de la Gomera se afl sub directa administraie spaniol.
Geografie
Spania cu o suprafata de 504.750 km2 (inclusiv Insulele Baleare si Canare) si o populatie de 39,6 mil. locuitori (cu o densitate de 78 loc/km2 dintre care 3/4 spanioli, in rest cataloni, basci si galicieni prezinta un teritoriul de baz dominat de platouri nalte i de lanuri muntoase ca i Pirineii i Sierra Nevada. Din acesti muni izvorsc mai multe ruri importante, precum Tagus,Ebro, Duero, Guadiana i Guadalquivir. De-a lungul coastelor se gsesc cmpii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir n Andaluzia. Spania se invecineaza la est cu Marea Mediteran (coninnd Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se gsesc, pe coasta African, Insulele Canare. Clima Spaniei este n principal temperat i mediteranean; exist veri calde n interior, mai degrab cu condiii moderate i nnorate pe coast. Iernile sunt nnorate i reci n interior, regiunile de pe coast fiind relativ temperate.
Mediul nconjurtor
n Spania, emisiile de CO2 au crescut, din anul 1996 indicele a crescut, Spania nereuind s respecte Protocolul de la Kyoto n legtur cu emisiile de gaze cu efect de ser. Rapoartele despre mediul nconjurtor au aprut datorit recomandrilor Organizaiei Naiunilor Unite. Spania este afectat de un fenomen de accentuare a secetei, ntre anii 1880-2000, mai mult de jumtate din aceti ani fiind foarte secetoi. n anii '80, apte ani au fost desemnai ca fiind secetoi sau foarte secetoi, iar n anii '90, cinci ani au primit acelai calificativ.
Demografie
Se poate spune c Spania este compus din multe naii dar a adoptat cultura castilian ca s fie cea spaniol, dei exist o cretere a recunoaterii a altor naionaliti nuntrul rii, ca i a celei bate. Patru limbi importante sunt vorbite n Spania, care sunt limbi oficiale n anumite regiuni: spaniola (castellano sau espaol), limb oficial n ntreaga Spanie. catalana (catal sau valenci) n Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes Balears), i pri ale comunitii autonome Valencia (Valncia, unde limba este denumit valencian). basca (euskara) n ara bascilor (Euskadi), i pri din Navarra. galiciana (galego) n Galicia (Galiza). Catalana, galiciana i castiliana, mai comun denumit "spaniol", sunt descendente ale limbii latine i au propriile lor dialecte; exist de asemenea i alte dialecte romanice, ca iasturiana sau Bable n Asturias i pri din Len, aragoneza n o parte din Aragn, i araneza (o variant gascono-occitan) n Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbit
5
nAmerici este descendent a dialectului spaniol vorbit n sud-vestul Spaniei. Numrul imigranilor n Spania a explodat n ultimii zece ani, ajungnd de la 500.000 n 1996 la circa 4,5 milioane n 2008, la o populaie de 45 de milioane. n aceast perioad, ara a cunoscut o cretere economic puternic.
Sntatea
n Spania exist 298 de spitale de stat i peste 450 de spitale particulare.
Religia
Catolicismul este religia predominant n Spania. Un procent de 94% din populaie este de religie catolic, conform unui studiu al Centrului de Investigaii Sociale realizat n anul 2005. Dup catolici, alte religii minoritare reprezint doar 6% din populaie. Dup numrul de membri, a doua religie este cea musulman. Datele arat c 800.000 de persoane sunt de religie islamic. Urmeaz Martorii lui Iehova, cu 103.784 de credincioi. Exist de asemenea i o comunitate protestant care are aproximativ 50.000 de membri. De asemenea, mai triesc n Spania i aproximativ 20.000 de mormoni. Comunitatea iudaic nu depete 15.000 de membri.
Economia Spaniei
Economia capitalist mixt a Spaniei suport un PIB care pe o baz per./capita. reprezint 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a ctiga aderarea la primul grup de ri ce au lansat moneda unic european pe 1 ianuarie, 1999. Administraia lui Jose Maria Aznar a continuat s susin liberalizarea,privatizarea, i deregularea economiei i a introdus unele reforme pentru taxe n final. omajul a sczut vizibil sub administraia lui Aznar, dar rmne una din cele mai mari rate dinUniunea European, la 13%. Guvernul ncearc s fac progrese viitoare n schimbarea legilor de munca i reformare schemelor de pensie, care sunt cheia susinerii att a avansrii economiei interne a Spaniei, ct i a competitivitii externe ntr-un mediu cu o moned unic. Spania este cea de-a doua destinaie turistic din lume i are 47 de aeroporturi. Ocup locul 3 n Europa i locul 7 n lume n ceea ce privete industria constructoare de maini. Peste 82% dintre vehiculele produse n Spania sunt exportate n peste 90 de ri. n al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% i a intrat n cea mai adanc recesiune din 1993. Pe ntreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% fa de anul 2007. Economia Spaniei, la fel ca i populaia sa este a cincea economie a Uniunii Europene i n termeni absolui se afl printre cele mai mari 10 economii ale lumii. n termeni relativi, pierde cteva poziii n favoarea unor state mult mai populate. inta sa de cretere economic, chiar dac moderat, le depete pe cele ale vecinilor si i asociailor europeni. Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat detine un loc important in economie. Categoriile de teren ale Spaniei se impart in: agricol 20.615.000 ha (40,7%), pasuni 9.563.000 ha (19%), paduri 13.813.000 ha (27,4%). In agricultura persista inca ramasitele feudale; marea proprietate funciara are o pondere importanta in structura proprietatii agricole (indeosebi in Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele:
6
grau, orz, ovaz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, maslini (ocupa locul intai in lume la productia de maslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie (producand vinuri renumite: Xeres, Malaga, Alicante), pomi fructiferi. In sectorul cresterii animalelor, pe primul loc se afla cresterea ovinelor; in nord si in nord-vest se cresc cornuted mari, iar in Galicia, Estremadura, Catalonia porcine, este dezvoltat pescuitul. Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria usoara (tesaturi de bumbac, lana, matase). Este dezvoltata industria siderurgica (Bilbao, Sagunto), metalurgia neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de masini (in special automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic), chimica. Industria alimentara produce vinuri, ulei de masline, conserve de fructe si de peste, zahar. Spania exporta produse agro-alimentare (portovale, masline si ulei de masline, vinuri, legume, orez, fructe, conserve), minereuri, metale neferoase (mercur, plumb), produse chimice, produse textile, pluta si importa produse industriale, petrol, materii prime textile. Comertul exterior este orientat spre tarile Europei vestice, SUA si America Latina. Resursele principale ale Spaniei sunt: masline, ulei de masline, vin, orz, grau, porumb, ovaz, secara,orez, cartofi, sfecla de zahar, legume, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, porcine, carne, lactate, lana, peste; carbune, fier, cupru, plumb, zinc, argint, mercur, wolfram, sulf, bauxita, sare, petrol; energie electrica, otel, fonta, aluminu, locomotive si vagoane, utilaj industrial, material electrotehnic, cabluri, automobile, medicamente, articole de cauciuc si pneuri, ciment, ceramica, tigarete, conserve, zahar, alcool, textile, constructii navale. In ceea ce priveste comunicatiile: cai ferate 18.241 km, autovehicule, flota comerciala.
Dezvoltarea recent
Dup marea cretere economic de la sfritul anilor 1980, economia spaniol a intrat n recesiune n anul 1992. Odata cu intrarea Spaniei n Comunitatea Economic European, predecesoarea Uniunii Europene, la 1 ianuarie 1986 a devenit necesara deschiderea economiei, modernizarea industriei, mbuntirea infrastructurii i revizuirea legislaiei economice, pentru a ndeplini cerinele Uniunii Europene. Fcnd acest lucru, Spania a accelerat creterea Produsului Intern Brut, a redus datoriile publice, rata omajului a sczut de la 23% la 15% n 3 ani i a redus inflaia la mai puin de 3 %.; cele mai importante provocri pentru economia spaniol sunt reducerea deficitului public, o reducere mai mare a ratei omajului, reformarea legilor muncii, reducerea inflaiei, creterea randamentului productivitii i creterea nivelului Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Economia se redreseaz ncepnd cu 1995, datorit creterii ncrederii consumtorilor si a consumului privat, desi aceast cretere a fost mai mic n ultimii ani. omajul nc reprezint o problem pentru spanioli - n 2005, rata omajului era de 8,5% - cu toate astea, cifra respectiv demonstreaz o situaie mai bun fat de nivelele anterioare. Devalorizarea pesetei de-a lungul anilor 1990 a fcut mai competitive exporturile, dar fora de care a dat dovad moneda euro de cand a fost adoptat (la sfritul lui 2003, un euro avea ca echivalent 1,25 dolari) a provocat ndoieli in legtur cu posibilitatea ca preurile s fie prea nalte pentru cumprtorii strini.
7
Acest fapt s-a vzut compensat de ctre facilitile comerciale ntre rile din zona euro. O problem cronic in Spania este aceea a creterii excesive a preului locuinelor, datorat speculei imobiliare generalizate, modei celei de a doua locuine, turismului rezidenial masiv de britanici i germani, splrii banilor de ctre mafii, creterii populaiei datorit imigraiei, a mririi finanrii primriilor etc. Contribuiile de capital de la UE, care au ajutat in mod semnificativ la creterea economiei spaniole de la incorporarea n CEE, au nceput sa scad considerabil in ultimii ani, datorita efectelor marii extinderi a UE. Pe de o parte, fondurile de la PAC (Politica Agricol Comun) trebuie repartizate ntre mai multe ri (noile incorporate din Europa de Est au un sector agricol semnificativ), pe de alt parte, fondurile de coeziune y fondurile structurale vor scdea n mod inevitabil datorita succesului economic spaniol (venitul pe cap de locuitor s-a mrit mult n termeni absolui si Spania este a opta economie a lumii) si a incorporrii unor ri cu venituri mai mici, care provoac scderea mediei comunitare si face ca regiuni spaniole considerate srace s intre acum n media european. Zone Zone dezvoltate Comunitile care depaesc media sunt : Comunitatea de Madrid ara Bascilor Navarra Catalonia Insulele Baleare Comunitatea Valencian La Rioja Aragon Castilia-Len Cantabria Zone mai puin dezvoltate Extremadura Principatul de Asturia Castilia-La Mancha Galicia Andaluzia Zonele Industriale Chiar daca in ziua de azi industria nu este la fel de importanta ca in secolul XX, zonele cele mai industriale din trecut si cele din prezent sunt: Comunitatea Madridului Catalonia ara Bascilor Comunitatea Valencian
8
Constructia de locuinte Conform datelor emise de Banca naional spaniol , Spania avea la finele anului 2005 23.700.600 de construcii de locuine , peste un total de 15,39 milioane de locuine spaniole . Aceste cifre indic o medie de 1,54 construcii de locuine la o locuin , rata cea mai ridicat din lume . Conform acelorai surse , 85% din construciile de locuine sunt proprietate personal i doar 15% se folosesc n regim de nchiriere . Preul mediu al noilor construcii de locuine n Spania este de 2.510 euro pe metru ptrat , conform datelor transmise de Societatea de Evaluri, la 31 decembrie 2005. i totui , preul construciilor de locuine variaz n funcie de zon: comunitile autonome i capitalele de provincie. n primul trimestru din 2008, sectorul imobiliar din Spania s-a confruntat cu o scdere "brutal" a activitii, marcat la nceputul anului 2008 de scderea cu 200.000 de uniti a ritmului anual de apariie a antierelor, de trei ori mai puin fa de aceeai perioad din 2007. Numrul de tranzacii imobiliare a sczut cu 60% n primul trimestru din 2008 n Spania, iar preurile au nregistrat o scdere de pn la 20%, existnd posibilitatea desfiinrii a 250.000 de locuri de munc n acest sector n 2008. Aceast criz, ce s-a acutizat din toamna lui 2007, este considerat ca fiind sursa ncetinirii ritmului de cretere economic, cauza creterii ratei omajului i a sporirii excedentului bugetar, ntr-o ar n care boom-ul imobiliar a susinut activitatea economic timp de zece ani. Provincii: La Coruna, Lugo, Orense, Ovideo, Santander, Alava, Huesca, Teruel, Zaragoza, Cordoba, Granada, Huelva, Badajoz, Caraces, Baleares, Las Palmas, Ciudad Real, Castellon, Soria, Salamanca, Cuenca, Toledo, Sevilla, Gerona, Tarragona, Valencia, Malaga. Industria auto n anul 2010, piaa auto a Spaniei a fost de 985.208 uniti vndute.
Turism
Spania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conform datelor furnizate de Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei, i se bucur de o cot de 7% din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei. Turismul a adus Spaniei 37.500 de milioane de euro n cursul anului 2004, fapt ce o situeaz pe locul 2 n ceea ce privete ncasrile, n urma Statelor Unite, care a ctigat 75.000 de milioane de euro n 2004 (12% din total), i naintea Franei (33.900) i Italiei (29.600). ntre lunile ianuarie i noiembrie 2005 s-au nregistrat un numr total de 52,4 milioane de turiti strini, cu 6,2% mai mult fa de cei nregistrai n aceeai perioad a anului anterior, conform datelor Ministerului Industriei, Turismului i Comerului. Catalonia este principala destinaie turistic a Spaniei. Cei 13,2 milioane de turiti presupun un 25,3% din totalul de turiti nregistrai n Spania, i de asemenea o cretere fa de cei 12,7% din anul anterior.
9
A doua destinaie turistic a Spaniei sunt Insulele Baleare, cu 9,4 milioane de turiti n primele 11 luni ale anului 2005, cu 1% mai mult fa de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6 milioane de turiti (1,6% mai puin dect anul anterior), sunt a treia destinaie turistic, naintea Andaluziei, care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) i a Comunitii Valenciene, cu 4,8 milioane (plus 9,5%). Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini n Spania va crete n medie cu 5% pe an, de-a lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar nsemna 75 de milioane de turiti strini n 2020, cu aproximativ 20 de milioane mai muli dect n 2005. Orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cuenca, Salamanca, Cordoba, Barcelona, Santiago de Compostela, Salou, Madrid, Alicante (n special Hogueras de San Juan), San Sebastin, Pamplona Valencia, Granada, T Torremolinos, Marbella Sevilla. Zone turistice: Ras Baixas, Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa Brava, Costa Dorada, Costa del Sol, Costa de la Luz, Costa Blanca i Sierra Nevada. Date i cifre PIB: la preuri de pia - 973.291 milioane de ( 2006 estimativ) PIB: paritatea puterii de cumprare - 1.145.078 milioane de $(2006 est.) PIB - rata de cretere real: 3,9% (2006)
10
PIB - pe cap : paritatea puterii de cumprare - 24.500 $ USA (2005) PIB - compoziie pe sector: agricultura: 3.5% industria: 28.5% servicii: 68% (2004 est.) Populaie n srcie relativ: 19,8% (2005) Taxe i impozite din i pe locuine n procentaj : -maxim 10%: 2,8% -minim 10%: 25,2% (1990)
Rata de inflaie ( preuri de consum ) : 2,7% (2006) Ancheta de Populaia Activ (2005): Populaie inactiv: 15.530,2 mii de persoane Populaie activ: 20.885,7 mii de persoane Ocupai: 18.973,2 mii de persoane Dezocupai: 1.912,5 mii de persoane Lucrtori - pe sector : (2005) servicii 65,01% industria 17,2% construciile 12,5% agricultura 5,29% Rata de omaj : 8,3% (al 4-lea trimestru din 2006) Balana de buget (2006 estimativ): 12.777 milioane de euro / 1,7 peste PIB Balana de buget (2007 estimativ): 9.531 milioane de euro / 0,9 peste PIB Industrii: textil i confecii (incluznd nclmintea), alimentaia ,industria metalelor i metalelor fabricate , produselor chimice , industria naval , de automobile i mainrii i turismul . Creterea produciei industriale: 2,7% (1999 estimativ) Electricitatea - producia : 179,468 mii de milioane kWh (1999) Electricitatea - producia n funcie de surs: combustibil fosil: 48,23% Energia hidraulic: 19,16% Energia nuclear: 31,23% altele: 1,38% (1998) Electricitate - consum: 218,400 mii de milioane de kWh (2004) Electricitate - export: 4,4 mii de milioane de kWh (2002) Electricitate - import: 9,9 mii de milioane de kWh (2002) Agricultura - produse: gru, vegetale, msline, struguri de vin, sfecl, citrice; carne de vac , porc , psri de curte , produse lactate ; pete Exporturi: $173.100 milioane de $ USA (f.o.b., 2004)
11
Exporturi - producte: mainrii , vehicule motorizate ; alimente , alte bunuri de consum Exporturi - clieni: (2004) Uniunea European 73%, Frana 19,3%, Germania 11,8%, Portugalia 9,6%, Regatul Unit 9,1% , Italia 9,1%, America Latin 7%, Statele Unite ale Americii 3,9%, Importuri: $221.900 milioane de $ USA (2004) Importuri - produse: mainrii i echipamente , combustibili , produse chimice , semifabricate ; alimente , bunuri de consum (2002) Importuri - furnizori: (2004) Uniunea European 67%, Frana 18%, Germania 16,5%, Frana 15,7, Italia 8,8%, Regatul Unit 6,4%, Benelux 4,8%, Statele Unite ale Americii 6,2%, OPEC 5%, Japonia 2,9%, America Latin 4,8% Datoria - extern: 1.251.480 milioane de Euro (junio 2006 est.) Ajutor economic - donaii: ODA, $1,3 mii de milioane (1998) Moneda: 1 euro () = 100 ceni (nainte de 2002, 1 peseta (Pta)) n 1 ianuarie 1999,UE a introdus o moned comun , euro care se schimb la cursul de 166,386 pesetas . A intrat n circulaie n 2002. Anul fiscal: anul calendaristic.
Criza economic mondial din 20072009

A nceput n luna iulie 2007, moment cnd pierderea ncrederii investitorilor americani n ipotecarea securitizat a condus la o criz de lichiditi ce a determinat o injectare substanial de capital n pieele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Bncii Angliei i a Bncii Centrale Europene. Indicele TED spread (ce descrie riscul de creditare perceput n economia general) a srit n iulie 2007, a oscilat vreme de un an i apoi a crescut din nou n septembrie 2008,[4] atingnd valoarea record de 4,65% n 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat n 2008, ntruct bursele de valori din lume s-au prbuit sau au intrat ntr-o perioad de instabilitate acut.
12
Un numr mare de bnci, creditori i companii de asigurare au dat faliment n sptmnile ce au urmat. Prbuirea Administraiei Federale pentru Locuine (S.U.A.) este adesea fcut responsabil pentru producerea crizei. ns vulnerabilitatea sistemului financiar a fost provocat de contractele i operaiile financiare complicate i supuse efectului de prghie, politica monetar a S.U.A. stabilind un pre neglijabil pentru credit i astfel favoriznd o cot foarte ridicat a efectului de prghie i, conform economistului american John Bellamy Foster, o hipertrofie a sectorului financiar. Tarile afectate drastic de criza au avut cresteri semnificative ale salariului minim, impuse prin legislatie:Administraia SUA a emis Fair Minimum Wage Act of 2007 care a intrat n vigoare n 25 mai 2007 i a prevzut creterea salariului minim n trei etape: - ncepnd cu 24.07.2007 la 5,85$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2008 la 6,55$ pe or, - ncepnd cu 24.07.2009 la 7,25$ pe or. Acelai efect poate fi observat i n rile europene, cele mai afectate ri fiind exact acelea care au avut creteri semnificative ale salariului minim n anii premergtori crizei. Cea mai afectat ar de criza economic din U.E. este Letonia. Extrem de interesant este c aceast ar a avut, n anii care au precedat criza, cea mai mare cretere a salariilor minime din Uniunea European: 1) de la 1 ianuarie 2006 , la 128 Euro pe lun; 2) de la 1 septembrie 2006, la 170 Euro pe lun; 3) de la 1 iulie 2007, la 227 Euro pe lun.Rezultatul acestei creteri spectaculoase a fost apariia unei crize extrem de puternice cu omaj ridicat. Un alt exemplu concludent este Irlanda: 1) ncepnd cu 1 ianuarie 2007 salariul minim a crescut de la 7,65 Euro pe or la 8,30 Euro pe or; 2) ncepnd cu 1 iulie 2007 salariul minim a crescut la 8,65 Euro pe or. Consecina a fost creterea galopant a omajului ajungnd n scurt timp la 12,8%. Spania, de asemenea una dintre rile cu o rat foarte mare a omajului, atingnd un nivel de 20,5% n aprilie 2010 , a avut o cretere a salariului minim de la 490 Euro/lun n 2004 la 700 Euro/lun n 2008. Pe de alt parte, singura ar din U.E. care a intrat n clasamentul rilor cel mai puin afectate de criz este Suedia, una dintre cele 6 ri europene care nu au salariu minim. Retrospectiva crizei economice1 februarie 2007 - A fost adoptata legea cresterii salariului minim (Fair Minimum Wage Act of 2007) care a blocat investitiile si implicit creditarea. De asemenea, a redus drastic eficienta companiilor americane aflate in competitie cu economiile emergente, in special China. 17 februarie 2007 banca britanic Northern Rock este naionalizat; 16 martie 2007 banca JPMorgan Chase & Co a cumprat banca de investiii Bear Stearns la un pre foarte sczut, cu ajutorul bncii centrale americane (Federal Reserve); 7 septembrie 2008 cele mai mari bnci de credite ipotecare din Statele Unite Freddie Mac i Fannie Mae sunt puse sub supraveghere federal; 15 septembrie 2008 compania Merrill Lynch (a treia banc mondial de investiii) este preluat de Bank of America, iar Lehman Brothers (a patra banc de investiii din lume) falimenteaz;
13
Capitolul II Descrierea cererii si a ofertei turistice
Atractii naturale
Spania este poziionat n Europa Occidental i ocup cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, precum i dou arhipelaguri (Insulele Canare n Oceanul Atlantic, respectiv Insulele Baleare n Marea Mediteran) i dou orae (Ceuta iMelilla) n nordul Africii, precum i alte insule de dimensiuni reduse situate n vecintatea rii. Se situat ntre restul continentului european i Africa i ntre dou zone de influen, Mediteraneean n est i atlantic n vest, lucru care determin i gradul ridicat de varietate: Relieful: se ntlnesc toate ciclurile orogenetice i de sedimentare care s-au manifestat dea lungul istoriei, determinnd forme specifice. Clima: deriv din poziia peninsular, fiind expus maselor de aer reci i calde, proporia dintre acestea rezultnd ntr-un tip climat sau altul. Astfel, n nord se ntlnete un climat de tip oceanic (mai rece i mai umed), n est i sud unul de tip mediteraneean (cu precipitaii mai reduse i cu ierni mai calde), iar n centru se ntlnete un climat continental (cu precipitaii reduse i temperaturi ridicate vara i sczute iarna). Vegetaia: este influenat de particularitile climatice, ntlnindu-se astfel specii adaptate condiiilor de ariditate (xerofile), caracteristice centrului Spaniei i specii adaptate condiiilor de umiditate (hidrofile), caracteristice nordului rii.
Clima
n cadrul peninsulei Iberice, datorit condiiilor orografice i a poziiei i orientrii rmurilor se poate vorbi de microclimate locale. Cele mai importante dintre acestea sunt: Climatul temperat oceanic: se ntlnete n Galicia, Asturias, Cantabria, ara Bascilor i Navarra. Se caracterizeaz prin precipitaii abundente, repartizate uniform de-a lungul anului i prin temperaturi moderate, atat iarna ct i vara (10,4 C media lunii Ianuarie i 19,2 C media lunii August i 1.008mm/an pentru oraul La Corua). Climatul temperat continental: se ntlnete n Castilla i Leon, Madrid, La Rioja, Castilla-La Mancha, Extramadura i Andalucia. Se caracterizeaz prin precipitaii reduse, repartizate neuniform de-a lungul anului i prin amplitudini termice mari de la zi la noapte, precum i de la un anotimp la altul. Climatul mediteraneean: se ntlnete n Catalonia, Valencia, Murcia, Andalucia, precum i n Insulele Baleare. Se caracterizeaz prin precipitaii ce scad n cantitatea dinspre nordul spre sudul zonei (640mm/an la Barcelona, 524mm/an la Tortosa, 454mm/an la Valencia, 336mm/an la Alicante, 196mm/an la Almeria). Aceste precipitaii cad preponderent toamna, sub form de avers. Temperaturiile sunt relativ ridicate att vara (23-27 C media lunii August) ct i iarna (814
12 C media lunii Inuarie), amplitudinea termic dintre cele dou anotimpuri fiind mai ridicat dect n cazul climatului temperat oceanic, dar mai sczut decat n cazul climatului temperat continental. Climatul subtropical: se ntlnete n Insulele Canare i pe coasta estic a Andaluciei (supranumit i "Costa del Sol" - Coasta Soarelui). Se caracterizeaz prin temperaturi ridicate tot timpul anului (17,9 C media lunii Inuarie i 25,1 C media lunii August, pentru localitatea Tenerife), precipitaii abundente (influenate de condiiile orografice locale) i amplitudini termice reduse ntre iarn i var. Microclimatul munilor nali: se ntlnete sporadic, n cazul masivelor muntoase ce depaesc 2000m nlime (Munii Pirinei, Munii Cantabrici, Cordiliera Iberic i cea Central, Sierra Morena etc.) Acest climat se caracterizeaz prin precipitaii ceva mai abundente i temperaturi mai reduse de-a lungul anului. Microclimatul temperat continental excesiv: se ntlnete sporadic n Madrid, Castilla-La Mancha i Castilia i Leon (suprapunndu-se astfel Mesetei Centrale). Se caracterizeaz prin precipitaii foarte sczute (de obicei sub 250mm/an), repartizate neuniform de-a lungul anului, temperaturi sczute iarna i ridicate vara (amplitudinii termice ridicate) precum i printr-o evapotranspiraie esxcesiv, lucru care-i pune amprenta asupra vegetaiei, solului i inclusiv faunei.
Vegetatia
Vegetaia Peninsulei Iberice i inclusiv a Spaniei, n funcie de condiiile climatice, de relief i a tipurilor de sol se poate mprii n patru mari arii de influen:
Mediteranean
Este regiunea de vegetaie cu cea mai mare extensiune spaial din Spania i este influenat de regiunea climatic omonim. Valoarea amplitudinii termice i a cantitatea de precipitaii ce cade in decursul apariia au determinat dou zone principale: zona stejarului, n care reprezentantul principal este stejarul de stnc (Quercus ilex), la care se mai adauga stejarul de plut (Quercus suber), stejarul lusitan (Quercus lusitanica) cu frunze cztoare. Aceste plante apar n formaiuni reduse n suprafa i care au cel mai adesea forma unor insule sau a unor fi nguste. zona de maquis, alctuit din tufiuri sempervirescente, greu de strbtut de 1,5-3 m nlime, n care apar: mslinul slbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul nobil sau dafinul (Laurus nobilis), rodiul (Punica granatum), drobita (Genista), i pe alocuri palmierul pitic (Chamaerops humilis).
Eurosiberian
Aceast regiune de vegetaie se ntlnete n partea de nord a Spaniei, unde predomin precipitaiile bogate i regulate i o clim ceva mai rece dect n restul teritoriului. i aceast regiune poate fi mprit n dou zone principale: zona atlantic, se gsete n nordul i nord estul rii. Vegetaia specific acestei zone este format din pduri de foioase dese cu numeroase pajiti verzi. Predomin specii de stejar i fag, adaptate condiiilor de umiditate la care se adaug specii de brad (Abies) i pin (Pinus silvestris) pe msura creterii altitudinii. Covorul vegetal al acestei zone este foarte dezvoltat i variat.
15
zona submediteranean - se ntlnete n Cordiliera Cantabric. Este specific: stejarul pufos (Quercus rubens), pinul silvestru (Pinus silvestris), la care se mai adaug i pinul alb (Pinus alba) i stejarul alb (Quercus alba). Odat cu scderea altitudinii i a precipitaiilor aceste specii ncep s fie nlocuite de cele specifice zonei de maquis. Etajat pe altitudine n funcie de etajarea pe altitudine se pot ntlni urmtoarele trei etaje principale: etajul montan alpin - se tlnete la altitudini mai mari de 2.400 de metri i se caracterizeaz prin specii cu un ciclu vegetativ redus (din cauza temperaturilor sczute din timpul iernii). Cele mai ntlnite specii sunt cele de foioase i n special de pin si molid. La altitudine mai mari de 3.000m locul pdurilor de conifere este luat de pajitile i paunile alpine. etajul subalpin - se ntlnete la altiduni cuprinse ntre 1.200 i 2.400 de metri i reprezint o zon de tranziie ntre etajul alpin i zone climatic din care acesta face parte. Vegetaia insulelor Canare Insule Canare prezint o vegetaie specific, net difereniat fa de cea a Spaniei continentale. Sunt caracteristice specii cu un grad ridicat de endemism (aproximativ 500 de specii de plante se ntlnesc doar n aceste insule i nicieri altundeva pe glob). Vegetaia este puternic influenat de clim i datorit prezenei munilor nali este etajat altitudinal.
Fauna
Fauna prezint un grad ridicat de diversitate, lucru care se datoreaz n mare parte urmttorilor doi factori: poziia geografic a Spaniei, ntre oceanul Atlantic i marea Mediteran i ntre Europa i Africa, precum i a marii difersiti de medii i biotopuri, consecin a unei varieti considerabile de microzone climatice i zone bine difereniate ntre ele. n Spania se pot ntlni, pe lng altele, o serie de specii care au disparut din alte ri europene. Acest lucru se datoreaz n principal faptuli c, n trecut, Spania a fost un teritoriu mai puin populat dect cel al unor ri precum Italia, Germania, Anglia, dar mai ales faptului c industrializarea timpurie a acestor ri a dus la distrugerea a nenumrate habitate i implicit a unor specii de animale (fenomen documentat pe larg n secolul XX). De asemenea, un mare numr de specii ntlnite aici prezint influenele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnia cu coarne, mangusta etc), precum i un numr de specii endemice, ntlnite n Insulele Baleare i Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, aa cum s-a ntmplat n Antichitate cu iepurele de cas ("conejo", nume de la care se presupune c ar proveni i denumirea Spaniei, conform anumitor etimologi) i cu pasrea numit canar.
Relieful
Cea mai mare parte din Spania peninsular se suprapune Mesetei Centrale, o zon nalt, mrginit i strbtut de catene montane. Alte forme de relief includ inguste zone litorale i cteva zone depresionare axate pe cursul unor ruri, din care cea mai extins este Cmpia Andaluziei. ara poate fi mprit n zece regiunii subregiuni: Meseta Central, Cordiliera Cantabric, zona Iberic, Munii Pirinei, zona Penibetic, Cmpia Andaluziei, Bazinul rului Ebro, cmpiile litorale, Insulele Baleare i Insulele Canare. Aceste regiuni se regsesc de obicei grupate n patru mari zone: Meseta Central asociat cu munii care o mrginesc i strbat, alte
16
zone montane, zonele joase i insulele. Spania este o tara variata si foarte diferita: Nordul umed si verde; Centrul ses, rar populat; Coasta mediteraneeana fertila si stralucitoare; Sudul (Andalusia) cel mai renumit, uscat si fierbinte, luminos ca vopseaua alba cu care sunt pictate casele; cele doua arhipelaguri, Baleare si Canare, ca doua surori dar destul de diferite. Cunoscuta in lumea intreaga pentru muzica si dansul Flamenco, pentru luptele cu tauri, plajele fantastice si mult soare, Spania ofera mult mai mult decat atat. Este si a fost timp de secole unul dintre cele mai importante centre culturale ale Europei. Orasele imbina arhitectura veche cu cea moderna, desi fiecare regiune este diferita in felul sau prin asezare geografica, clima si chiar personalitate. Este o tara a carei cunoastere trebuie aprofundata. Spaniolii spun ca Spania este diferita, dar nu specifica nici un alt termen de comparatie. Frumusetea unica si asezarea sa geografica privilegiata, intre Europa si Africa, au facut din aceasta tara, inca din antichitate o rascruce, un punct de intalnire intre est si vest. Diversitatea culturala, amestecul de civilizatii care si-au gasit aici un loc ideal, au lasat in urma lor o cultura originala unica, un experiment admirabil. Spania, atat de des cucerita, dar in final o cuceritoare, a reusit sa-si adune dispersatele vestigii, intr-o tara moderna, ai carei locuitori, mandri de trecutul lor, s-au decis sa accepte si provocarile viitorului. Spania este o tara variata si foarte diferita: Nordul umed si verde; Centrul ses, rar populat; Coasta Mediteraneeana fertila si stralucitoare; Sudul (Andalusia) cel mai renumit, uscat si fierbinte, luminos ca vopseaua alba cu care sunt pictate casele; cele doua arhipelaguri, Baleare si Canare, ca doua surori dar destul de diferite. Veti gasi aici o retea de hoteluri, pensiuni si case rurale, toate dotate cu servicii deosebite, adaptate cerintelor celor mai variate categorii de turisti.
Atractii antropice
Spania este destinatia perfecta pentru aventurieri, gurmanzi, dar si pentru iubitorii de arta. De la festivaluri vechi de secole la distractii oferite de insula Ibiza si de la arta si arhitectura maura si romana la Picasso si Juan Miro, calatorii au parte de o diversitate unica. Spania este o tara in continua transformare - caile ferate de mare viteza au cucerit terenul muntos al tarii, iar marile orase sunt dotate cu metrouri si cai ferate moderne, fapt ce confirma dezvoltarea economiei. Insa alaturi de modernitate veti gasi si tinuturi in care timpul pare ca sta pe loc, unde coloanele romane se inalta spre cerul albastru si ruinele turnurilor de veghe.arabe.pazesc.peisajul.vast. Diversitatea geografica poate surprinde turistii care identifica Spania cu plajele si turismul de litoral. In aceasta tara veti gasi de toate, de la campii si vai inverzite, dealuri si munti inzapeziti in nord, la regiuni aproape desertice in sud. In partile de sud si de vest va asteapta plajele cu nisip alb, iar in insulele Canare de origine vulcanica veti gasi plaje cu nisip de culoare neagra. In fiecare an milioane de turisti vin in Spania, tara devenind una dintre cele mai importante destinatii,turistice,pe,locul,trei,ca,popularitate,inEuropa. Cea mai cunoscuta destinatie in Spania este Madrid, un oras care pare sa nu doarma niciodata. Datorita locatiei centrale, Madridul are o retea de comunicatie excelenta cu zonele din provincie.
17
Barcelona este probabil o destinatie preferata de turisti, faimoasa datorita arhitecturii impresionante a arhitectului Gaudi, atmosfera cosmopolitana si plajele cu sporturi nautice. Principalele atractii turistice Madridul. Prado este un paradis pentru iubitorii de arta. Museo Nacional Centro de Arte Reina Sofia este centrat pe arta moderna si adaposteste faimoasa Guernica de Picasso. De asemenea nu trebuie ratat Museo Thyssen-Bornemisza, Palatul Regal, atmosfera din jurul Puerta del Sol si piata istorica a Madridului, Plaza Mayor. Barcelona, de la stradutele aglomerate din Barri Gotic (cartierul gotic) pana la cartierul Eixample din secolul XIX, unde se afla multe cladiri de Gaudi. Rambla, vechiul Barceloneta si malul marii. Atractiile includ Sagrada Familia (Familia Sfanta), Seu (catedrala veche), Palatul Episcopal si Palau de la Generalitat. Vizitati faimosul muzeul Guggenheim, care a transformat orasul Bilbao in principala atractie a Tarii Basce. Muzeul este privit ca o capodopera arhitecturala a secolului XX. Centrul istoric are o catedrala gotica si o primari.interesante. Orasul Artelor al lui Santiago Calatrava si Parcul Stiintific din Valencia. Hemisferic este o structura uimitoare din sticla, ce adaposteste un planetariu, un dom IMAX si un laserium. Catedrala din Valencia, ce pretinde ca detine Sfantul Graal. Atmosfera vechii Rome la ruinele din Merida. Alte ramasite romane importante se afla in Tarragona si Italica, langa Sevilla. Atmosfera Spaniei maure pe strazile serpuitoare ale orasului Cordoba, fosta resedinta a califatului din secolul X. Mezquita (Marea Moschee) este un loc mistic. La fel si ruinele Medina Azahara aflate in afara orasului. Sevilla, sufletul romantic al Spaniei, orasul lui Don Juan si Carmen. Catedrala de aici este cea mai mare cladire gotica din lume. Alcazar-ul este un exemplu extraordinar de arhitectura maura. Magia Alhambrei, palatul fortareata din Granada, construit de conducatorii Nasrid in secolele XIII si XIV. Fortareata se ridica maiestuos deasupra orasului crestinilor victoriosi si este una dintre cele mai populare atractii turistice ale Spaniei. La sud de Madrid se afla vechea capitala spaniola, Toledo, dominata de catedrala si de Alcazar. Orasul lui el Geco, Toledo adaposteste multe picturi faimoase, printre care Inmormantarea Contelui de Orgaz, in biserica Santo Tome. Orasul Avila se afla pe lista UNESCO de patrimoniu mondial, datorita zidurilor din secolul XI. Aici s-a nascut Sfanta Teresa. Salamanca, vechiul oras universitar cu multe cladiri renascentiste superbe, in stilul numit Churrigueresque. Museo Art Nouveau y Art Deco, ce detine o colectie fascinanta de obiecte de arta din prima jumatate a secolului XX. Urmati pasii pelerinilor spre Santiago de Compostela, un centru de pelerinaj inca de la inceputul Evului Mediu si un loc de patrimoniu mondial UNESCO. Principala atractie este catedrala gotica terminata in 1188.
Infrastructura generala
Spania dispune de o infrastructur extins i foarte competitiv pe plan de circulaie

18
i telecomunicaie, o parte dintre acestea fiind n proprietatea statului, iar celelate pri n proprietate privat. Autostrzile i oselele de vitez sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraele, sunt bine asfaltate, dispun de mai mult de dou benzi pe ambele sensuri de circulaie - sensurile fiind separate prin bordur sau scoar - i fac legtura ntre cele mai mari orae. Pe unele dintre aceste autostrzi se percep taxe de circulaie. oselele sunt i ele bine sfaltate, au una sau dou benzi de circulaie pe sens i fac legtura ntre orae ns pe acestea viteza maxim permis este mai mic. Drumurile nguste de caliatea a doua sunt neasfaltate i sunt puin mai greu de parcurse, pe acestea viteza de circulaie este mult mai redus. S nu uitm nici de drumurile oreene, care n general sunt bine asfaltate. O trime a strinilor ajunge n Spania cu avionul. Anual mai mult de 50 de milioane de turiti i cltori trec prin aeroporturile Spaniole. Importana circulaiei aeriene fiind explicat prin aezarea stategic a rii din punct de vedere geografic i atractivitile turistice. Toate oraele mari au aeroport. Cel mai important este aeroportul Barajas din Madrid, urmat de aeroportul din Barcelona, legtura dintre ele fiind asigurat de o curs local care anual transport mai mult de 2,5 milione de pasageri. Cursele care duc spre insulele Baleare i insulele Canare sunt i ele importante din punct de vedere al traficului foarte dens. Marile orae dispun de o reea extins de metrouri, care funcioneaz 20 de ore pe zi, de regul de la ora 6.00 pn-n zori la ora 1.30. Prin reeaua extins de autobuse se poate ajunge n orice ora. Exist autogri separate pentru cursele internaionale, pentru cursele lungi i cele scurte interurbane. Cel mai comod dar i cel costisitor mod de transport este taxiul Trenul este i el un mijloc de transport foarte popular n Spania. Reeaua cilor ferate, ofer diferite servicii i acoper toat suprafaa rii. Exist reele de ci ferate locale, trenuri regionale care duc spre numeroase obiective, trenurile de vitez i AVE-ul care face legtura ntre Madrid, Sevill i Lerida. Sunt n desfurare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu vitez cu traseele Lerida-Barcelona, Cordoba-Malaga, Madrid-Valladolid i Madrid-Comunitatea Autonom Valencia. Porturile maritime din Spania sunt foarte bine specializate. Cele mai active i cele mai echipate docuri se gsesc n regiunile turistice. Cel mai mare volum de cltori l are portul din Tarifa, urmat de Mallorca, Valencia, Barcelona i Tenerife. Portul de la Vigo are specific pescresc (defapt toate oraele de pe malul mrii au porturi pescreti) iar porturile din Barcelona, Bilbao, La Corua i Gijn sunt de natur industrial. Exist multe porturi destinate sporturilor maritime i petrecerii timpului liber. Conditii privind traficul auto Circulatia auto: In Spania, circulatia auto se efectueaza pe partea dreapta a drumului. Functioneaza sistemul prioritatii de dreapta. Accesul pe autostrazi este permis In baza achitarii taxelor specifice. Plata acestor taxe se face la punctele special amenajate, plasate la intrarea sau la iesirea de pe autostrada. Costul minim pentru accesul pe autostrada este de 3 euro.
19
Starea drumurilor: Starea generala a drumurilor si infrastructurii este foarte buna. Parcarea: Parcarea este permisa numai In locuri rezervate, contra cost (In general taxa este de 2,50 euro/ora, iar tichetele se cumpara fie de la aparatele de taxare din parcare, fie de la centrele de difuzare a presei). Se recomanda atentie sporita In timpul opririlor In parcarile amenajate pe autostrazi (In special In timpul noptii), fiind Inregistrate cazuri de furt de autoturisme cu numere de Inmatriculare straine, In special In sezonul estival. Centura de siguranta: In Spania, centura de siguranta este obligatorie pentru ocupantii locurilor din fata In interiorul localitatilor si pentru toti pasagerii In afara localitatilor. Limitele de viteza admise: - strazi urbane (centrul localitatilor) 50 km/ora - drumuri extraurbane (provinciale si statale) 90 km/ora - sosele nationale 100 km/ora - autostrazi 130 km/ora. Depasirea limitelor de viteza poate atrage aplicarea unor amenzi de pana la 1.500 euro si suspendarea permisului de conducere. Incepand cu data de 1 iulie 2006, conform noilor reglementari rutiere, depasirea cu peste 40 km/ora a limitelor de viteza constituie infractiune, iar depasirea vitezei cu mai putin de 40 km/ora se pedepseste cu amenda de pana la 1.500 euro. Din 2007, s-a introdus un sistem pe puncte de sanctionare a Incalcarii normelor de circulatie. Folosirea telefonului mobil la volan: Este interzisa. Aparatele anti-radar si de detectare a radarului: Pe teritoriul Spaniei sunt interzise detinerea si utilizarea dispozitivelor de detectare a radarelor, precum si a aparatelor antiradar. Acestea reprezinta infractiune si se pedepsesc cu aplicarea unei amenzi si a punctelor de penalizare. Permisul de conducere:Permisul de conducere romanesc este valabil In Spania. Informatii pentru cazurile de accident de circulatie: In caz de accident usor, completati, Impreuna cu cealalta parte formularul tip pus la dispozitie de societatile locale de asigurari, privind producerea accidentului. Notati elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat In accident si ale societatii de asigurare a acestuia. Daca In urma accidentului sunt raniti, chemati politia locala, dupa ce ati acordat primul ajutor. Adresati-va pentru sprijin partenerului societatii romane de asigurari din tara respectiva care figureaza pe Cartea verde. Pastrati documentele de plata pana la Inapoierea In tara pentru a le prezenta societatii de asigurare. Telefoane utile pentru informatii privind traficul sau conduita In caz de accident: Politia - 091
20
Ambulanta - 112 Reglementari vamale Nu exista controale la granitele interne, dintre statele semnatare ale Acordului Schengen: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, precum si Islanda, Norvegia si Elvetia (ultimele trei nefiind membre ale UE). Din motive de ordine publica, sanatate publica sau de securitate nationala, la granitele interne ale UE se pot introduce controale, pentru perioade limitate.
Infrastructura specifica turismului

Hotelurile din Spania sunt clasificate de la una la patru stele. Exista mai multe lanturi hoteliere traditionale, precum Husa sau Iberotel, precum si circa 85 de paradores (stabilimente turistice detinute de guvern). Preturile difera in functie de perioada, anului impartindu-se in temporada alta, media si baja (sezon plin, mediu si extrasezon). Pretul unei camere duble, fara mic dejun, poate varia intre 55 si 200 de euro pe noapte. Hostelurile, numite aici hostales, nu sunt stabilimentele pentru tineret cu care este asociat acest cuvant in nord, ci mai curand apartamente inchiriate in case particulare, la un pret de circa 10 euro de persoana. In Spania exista aproximativ 540 de campinguri, cele mai multe fiind concentrate pe coasta Mediteranei. Majoritatea sunt deschise intre aprilie si octombrie, cazarea aici costand circa 3 euro pe zi de persoana. Pentru cei cu dare de mana, pe coasta Mediteranei se pot inchiria vile luxoase, cu terase si piscine. Gastronomie Secretul savuroaselor mancaruri spaniole nu consta in ingredientele utilizate, ci in felul in care acestea sunt combinate. Ibericii se duc la piata ca sa cumpere carne rosie, pui sau vanat si mai ales peste. Multe din preparatele locale contin fasole, orez, oua, cartofi si verdeata. Foarte populare sunt placintele cu carne servite ca fel principal. Bufetele cu gustari, numite aici tapas, sunt de asemenea la mare cinste. Pestele si fructele de mare sunt consumate pe scara larga nu numai pe litoral, ci si in interiorul tarii, iar uleiul de masline este indispensabil la prepararea celor mai multe retete. Chorizo este regele carnatilor in Spania, fiind asezonat cu mirodenii si mult usturoi. Acesta din urma este adorat de iberici, spre deosebire de zarzavat si majoritatea legumelor verzi. Salatele se servesc la inceputul mesei, intotdeauna fara dressing, dar insotite de recipiente cu ulei si otet.
Insulele Spaniei Geografia:

Insulele Canare reprezinta un arhipelag vulcanic foarte recent, cu doar 30 de milioane de ani de vechime. Marile sale structuri vulcanice sunt asezate pe blocuri mari ale scoarei oceanice i pe zona de contact cu scoara continentului african. Dispunerea insulelor reflect reeaua de straturi ale scoarei oceanice.
21
Istoria geologic a insulelor este foarte complexa. Gsim mai multe etape de curgeri de lav care dau un relief tipic vulcanic. n timpul glaciaiunilor majore, Insulele Canare au avut un climat arid care a favorizat eroziunea i apariia de resturi pe pante i rigole. Zonele de coast sunt cele mai expuse eroziunii din cauza activitii marine. Exist foarte puine zone de acumulare, ceea ce implic existena puinor plaje naturale. Domin zonele cu stnci nalte. Este de remarcat c Insulele Canare sunt regiunea cu cel mai lung litoral: 1583 km, din Spania. Rigolele sunt foarte caracteristice Insulelor Canare ; este vorba de canale sporadice pe unde curg fluxurile de ap curgatoare din insule. Traseul lor este scurt i, de obicei, au un profil drept foarte bine marcat. Albia lor este acoperita cu resturi aduse de ape.
Clima:
Insulele Canare sunt afectate de praful din aer care provine din deertul Sahara, un fenomen cunoscut sub numele de ceata sau praf n suspensie. Clima este subtropical oceanic, cu temperaturi blande tot timpul anului datorita marii i n timpul verii datorita vanturilor alizee. Exista insa variaii enorme n ceea ce priveste precipitaiile. n unele zone din insula La Palma, de exemplu, precipitaiile anuale pot depi 1200 litri. n insulele estice precipitaiile sunt mult mai rare decat n cele vestice; astfel Fuerteventura si Lanzarote sunt caracterizate printr-o clima arida semi-deertica. Lipsa de ploaie a dus la construirea unor instalaii de desalinizare a furniza apa in zonele urbane, ca, de exemplu, in Las Palmas de Gran Canaria i Santa Cruz de Tenerife. De fapt, prima instalatie de desalinizare n Spania a fost instalata pe insula Lanzarote n 1964, iar acum pe aceasta insula i in Fuerteventura este stocata apa de mare desalinizata. Porozitatea solului, din cauza naturii sale vulcanice, face dificila utilizara apei pluviale n baraje i rezervoare, cu toate c acestea sunt de o mare importan n Gran Canaria i La Gomera. n insulele vestice se utilizeaza apelor subterane prin galerii, cu excepia insula El Hierro, unde sunt mult mai importante fntnile si cisternele. O caracteristic a unor pri ale acestei insule este prezena munilor n apropierea coastei care fac ca masele de aer s se condenseze n cauza, fapt care duce la fenomenul cunoscut sub numele de mare de nori, i, prin urmare, care aduc beneficii vegetatiei din zon datorita umiditii. Cu toate acestea, din cauza microclimatelor existente n cadrul aceleiai insule, putem gsi zone n care apar pduri umede si alte zone unde ariditatea este principala caracteristic. Vanturile sufla mai frecvent n zona de nord - vest, vanturi care, dei nu aduc precipitaii, tind s favorizeze aducerea umiditii din zonele orientale catre acest loc, formand menionata mare de nori, la zonele medii i inalte. Vnturile de la est, Sirocco, sunt adesea nsoite de ceata, i anume praf in aer provenid din deertul Sahara, uneori ajungnd la densitate mare. Insulele nu au ruri, dei exista numeroase rpe i apele curg rapid din zonele nalte catre zonele de coasta. Cu toate acestea, exist unele fluxuri continue de ap n La Palma, La Gomera si Tenerife.
Demografia
Densitatea populaiei din insule este de 278.8 locuitori pe km, o cifr cu mai mult de trei ori mai mare dect media spaniol. In Tenerife i Gran Canaria se concentreaza peste 80% din
22
populaia total a arhipelagului. Au existat n trecut puternice migraii interne din insulele mai putin populate ctre cele capitale i, de asemenea, o migratie externa n direcia Americii (n special catre Cuba, Puerto Rico i Venezuela). Populaia este aproape n ntregime de culoare alb sau caucazian. n ciuda creterii puternice a natalitaii nregistrate n anii 1960, care a format o piramida din populaie foarte tnar n anii '80 (populaia sub 30 de ani se apropia de jumtate din totalul populaiei), ratele mai mici de fertilitate n ultimii ani indic un proces de imbatranire. Acest fenomen este parial compensat de creterea ratei de imigrare, care a fcut din Canare o destinaie aleasa de muli lucrtori din alte regiuni din Spania, cat i de multi pensionari din nordul Europei (stabiliti aici tot anul sau numai n perioada de iarn), latinoamericani (cea mai mare parte provenid din Columbia, Cuba, Venezuela i Argentina), marocani i persoane din Africa subsahariana. Conform recensmntului din 2008, populaia din Insulele Canare insumeaza 2.075.968 de locuitori. n provincia Las Palmas exist 1.070.032 de mamen; n Santa Cruz de Tenerife 1.005.936 de locuitori. Densitatea populaiei n cele doua provincii este de 313.57 locuitori pe km n Santa Cruz de Tenerife i 261.03 locuitori pe km in Las Palmas.Municipiul cu cel mai mare numr de locuitori este de Las Palmas de Gran Canaria (381.123 locuitori), urmat de Santa Cruz de Tenerife (221956), San Cristobal de La Laguna (148375) i Telde (99201). Populaia pe insule Tenerife 886.033 de locuitori Gran Canaria 829.597 de locuitori Lanzarote 139.506 de locuitori (include La Graciosa, cu 658 de locuitori) Fuerteventura 100.929 de locuitori La Palma 86.528 de locuitori La Gomera 22.622 de locuitori El Hierro 10.753 de locuitori Potrivit recensamantului din luna ianuarie 2008. Religia Ca i n restul Spaniei, societatea canara este predominant cretin, n principal catolic. Cu toate acestea, migraia n cretere (turism, imigrarea) determina creterea numrului de adepi ai altor credine, ca, de exemplu, musulmani, hindui i aa mai departe. Insulele Canare sunt mprite n dou eparhii catolice, fiecare reglementat de un episcop: Episcopia Canarelor: aceasta include insulele din provincia Las Palmas (provincia de est), Gran Canaria, Lanzarote si Fuerteventura. Episcopia din Tenerife: aceasta include insulele din provincia Santa Cruz de Tenerife (provincia de vest), Tenerife, La Palma, La Gomera si El Hierro.
Transportul
Comunicaiile interne se fac pe cale rutier. Gran Canaria si Tenerife au un sistem de drumuri i autostrzi, exist dou seciuni de drumuri in Lanzarote si in Fuerteventura este in constructie o autostrada. Nu exist ci ferate, cu excepia tramvaiului din Tenerife, a carui linie 1 conecteaza
23
Santa Cruz de Tenerife cu San Cristbal de la Laguna. Punerea sa n functiune a fost facuta la data de 2 iunie 2007. Exist, de asemenea, mai multe proiecte de trenuri de la nord la sud in Gran Canaria si Tenerife. ntre insulele se face legatura cu avionul, cu linii regulate operate de companii ca Binter i Islas Airways, plus transportul maritim pe linii de feribot, feribot rapid sau catamarn, ale companiilor Fred Olsen si Naviera Armas. Portul din Santa Cruz de Tenerife este al doilea cel mai mare port din Spania n micarea de nave i maini ncrcate, depasit doar de portul Bahia din Algeciras. Din Peninsula Iberic i din restul Europei se ajunge in insule cu curse aeriene regulate i cu chartere. Exist, de asemenea, o linie maritim sptmnal dinspre Cadiz i alta dinspre Funchal. Insulele Canare sunt comunitatea autonom cu cele mai multe aeroporturi pentru traficul civil (opt), intre care se evidentiaza aeroportul din Gran Canaria (cel mai aglomerat ca numar de aeronave, ca numrului de pasageri i volum de marf), aeroportul din Tenerife Sud, aeroportul din Lanzarote i aeroportul din Tenerife Nord. Importurile i exporturile sunt facute n principal pe mare. Insule au un regim fiscal special n cadrul Uniunii Europene (regiuni ultraperiferice). Insula Menorca Menorca este una dintre principalele insule din arhipelagul Balear (Spania). Numele su provine de la Minorica, fiind mai mic dect insula Mallorca. Menorca a fost declarata rezervatie a biosferei in data de 8 septembrie 1993 de ctre UNESCO. Economia Spre deosebire de alte insule din arhipelag, Menorca nu s-a putut dedica turismului n timpul dictaturii, i n special n timpul anilor aizeci, deoarece a fost considerata un obiectiv militar, fiind mai estic punct al Spaniei. La acel moment una dintre principalele activitati economice a fost tocmai comerul cu aceti soldai, care apoi a fost nlocuit cu turismul. Acest lucru a avut drept consecinta faptul c plajele i peisajele naturale sunt mult mai bine conservate. Principalii turisti care vin la Menorca sunt britanici, fapt determinat de colonizarea insulei, urmati apoi de turistii spanioli. Sunt, de asemenea, vitale pentru economia insulei cresterea vitelor i fabricarea brnzrturilor cu denumiri de origine "mahn" (Branza de Mahon), industria de incaltaminte, marochinarie i piele, n general, bijuterii, produse de patiserie, mezeluri i alte industrii mici sunt al doilea pilon al economiei. Mancaruri tipice Printre mancarurile tipice din Menora se numara: branza de Mahon, sobrasada, carniuxua, camot sau cuixot, oliaigua, caldereta de langosta, coca bamba, pastissets, formatjades, carquinyols. Insula Mallorca Mallorca (de la latinescul insula maior, mai trziu Maiorica insula cea mai mare) este cea mai mare insul din arhipelagul Balear, care constituie o comunitate autonom uniprovincial, cea mai estic a Spaniei. La fel ca celelalte insule Baleare Menorca, Ibiza i Formentera, Mallorca este o destinaie turistic major. Are o suprafa de 3625.75 km i 846.210 de
24
locuitori n conformitate cu recensmntul din 2008 (densitate: 233.39 loc/ km ). Demult, pentru atmosfera sa linitit a fost, de asemenea, cunoscut sub numele de Insula Calm. Capitala insulei, i, de asemenea, a regiunii autonome, este Palma de Mallorca, Calvia fiind urmtoarea ca importan i apoi Inca. Insula Cabrera i toate celelalte mici insule aparin administrativ de municipiul Palma de Mallorca. Mallorca este, de asemenea, insula cele mai populat din Baleare i a doua n Spania, dup Tenerife (Canare). Populaia Insula are o populatie nregistrat de 846.210 de locuitori (2008), din care puin sub jumtate triesc n capitala sa, Palma de Mallorca (396.570 locuitori, conform recensamantului din 1 ianuarie 2008). Municipalitile care urmeaza ca numar de populatie dupa Palma de Mallorca sunt Calvia (50.777 locuitori), Manacor (39.434 locuitori), Inca (29.450 locuitori), Llucmajor (35.092 locuitori), Marratxi (32.380 locuitori), Alcudia (18.327 locuitori), Felanitx (17.969 locuitori) i Pollena (16.997 locuitori). Zona metropolitan a capitalei, care se ntinde pe raza oraelor Palma de Mallorca, Calvia, Llucmajor si Marratxi, situate n Golful Palma, are mai mult de 500.000 de locuitori. Prin contrast, municipiul cel mai puin populat este Escorca (276 locuitori), situat n Serra de Tramuntana. Mallorca primete n jur de 12 milioane de vizitatori pe an, n primul rnd datorit turismului, care este activitatea cea mai important a insulei. Acest aflux de vizitatori face ca n timpul verii populaia oraelor sa se multiplice. Este de remarcat prezena unui numr mare de rezideni strini. Clima din Mallorca este n tipic mediteraneana, cu temperaturi ridicate n timpul verii (cu peste 30 C) i moderat de sczute n timpul iernii (rar sub 5 C). Cderile de zpad sunt comune iarna pe cele mai nalte vrfuri din Serra de Tramuntana, si numai excepional n zona de cmpie n capital. Fiind o insula, nivelul de umiditate este foarte mare. Madrid-oda,bucuriei,de,a,trai Frumusetea acestui oras este greu de descris in cuvinte pentru ca provine in mare masura din pofta de viata a locuitorilor sai. Prima oara Madridul impresioneaza prin arhitectura, armonie, urbanism. Dupa cateva zile insa, atmosfera devine mai puternica decat decorul, tonul mai important decat muzica, iar sufletul mai plin decat buzunarul. Prieteniile se leaga usor, iar viata adevarata incepe o data cu lasarea serii, cand madrilenii pornesc in mars sa cucereasca cluburile si discotecile, restaurantele se umplu de oameni hotarati sa goleasca atat bucataria, cat si pivnita, iar strazile se lumineaza feeric. Rezistenta la somn a spaniolilor este incredibila, ca si dorinta lor deasebucuradefiecarezicasicumarfiultima.Un,oras,la.inaltime. Mentionat pentru prima oara in 932 ca cetate maura, dar avand o existenta anterioara sub numele de Matricia, Madridul a devenit abia in 1561 capitala Spaniei. Orasul se afla in chiar inima regatului, la o inaltime de circa 650 de metri, fiind cel mai inalt centru administrativ al Europei. Scena a nenumarate conflicte armate, teatru al dictaturii si al razboaielor civile, Madridul a suferit nenumarate modificari de-a lungul timpului, pierzandu-si complet zidurile de aparare si 13 din cele 16 porti. Oras universitar incepand cu 1508, Madridul este unul din principalele centre cultural-stiintifice din Europa si din lume, avand in patrimoniu nenumarate opere de arta.
25
Doua zile sunt necesare pentru a vizita principalele sale puncte de reper, insa macar o saptamana pentru a-i da de gust. Un tur de forta madrilen poate incepe din sud-estul orasului, de la Centro de arte Reina Sofia spre Gradina botanica, apoi pe la Muzeul Prado, prin piata Canovas del Castillo, muzeul Thyssen-Bornemisza, in sus, spre fantana Cibelei, apoi spre vest, pe Calle de Alcal, cu trecere pe la Academia San Fernando, Puerta del Sol, apoi pe Calle Mayor, cu trecere prin Plaza Mayor. Insula Ibiza Ibiza (n catalan - Eivissa) este o insul situat n Marea Mediteran; face parte din Comunitatea Autonom a Insulelor Baleare, n Spania. Insula este extins pe o suprafa de 570 km i are o populaie de 125.053 de locuitori (n urma ultimului recensmnt din 2008). Are 210 km de litoral, n care plajele cu nisip fin alterneaz cu zone pietroase. Distana maxim a insulei este de 41 km de la nord la sud i de 15 km de la est la vest. Insula are o morfologie foarte neregulat, format din mai muli muni (dintre care cel mai nalt este Sa Talaia, situat n municipiul San Jose, cu o altitudine de 475 de metri). Geografia: Insula Ibiza se afl la aproximativ 79 km est de Peninsula Iberic, n dreptul localitii Denia, la 140 km sud-vest de insula Mallorca, i la nord de Formentera, cu coordonatele 38.98 N 1.43 E. Capitala sa este Ibiza (Eivissa n catalan) i cele mai importante localiti ale insulei, pe lng capital, sunt San Antonio de Portmany i Santa Eulalia del Ro; cel mai mare municipui este San Jos. Insule Ibiza i Formentera sunt cunoscute ca Insulele Pitiusas, formnd un arhipelag diferit fa de cel al insulelor Mallorca i Menorca, cu toate c n zilele noastre se vorbete de arhipelagul Balear (cele patru insule fac parte din aceeai unitate administrativ). Insula Ibiza este strbtut de un singur ru, Santa Eulalia del Ro, singurul ru din Baleare, care de muli ani este uscat din cauza exploatrii excesive a resurselor de ap de pe insul. Ziua nationala si sarbatori oficiale: Spania isi sarbatoreste ziua nationala la 8 octombrie. Sarbatori nationale: 2 ianuarie Granada (festivalul recuceririi), 6 ianuarie Epifania, 17 ianuarie Mallorca si Spania continentala, 3 martie Insulele Baleare, 12 martie Gibraltar, 1 mai ziua muncii, 24 iunie Sfantul Ioan, 15 august Sarbatoare nationala, 1 noiembrie Ziua tuturor sfintilor, 25 decembrie Craciunul, 26 decembrie sfantul Stefan, 6 decembrie - ziua Constitutiei, 8 decembrie Conceptia neprihanita, 28 decembrie Ziua sfintilor nevinovati (Dia de los Santos Inocentes).
26
Capitolul III Forme de turism practicate in Spania
Litoralul spaniol
Coastele spaniole care se pliaza inclusiv pe vacantele de vara sunt precum urmeaza, de la nord la sud: - Costa Brava, Costa Daurada si Costa del Maresme, situate in comunitatea autonoma Catalunia, care e foarte populara printre turistii spanioli si francezi, prezentand aici statiuni precum Salou si orasul Barcelona are cel mai mare port din Spania - Costa Calida situata in Regiunea Murcia, Coaste Mediterane si lacul sarat Mar Menor care e separat de Mediterana de un banc urias de nisip; - Costa del Azahar, Costa Valencia, a caror capitala este orasul Valencia si Costa Blanca (una din cele mai dezvoltate regiuni costale din Spania, foarte populara printre turistii britanici si germani, avand ca si oras fruntas de vara Benidorm toate aceastea aflate in comunitatea Valenciana; - Costa de Almeria, Costa Tropical, Costa del Sol si Costa de la Luz, toate situate in Andalucia. Printre orasele din aceasta regiune se numara faimoasele orase ca si Marabella destinatie turistica pentru persoanele cu venituri peste medie si Malaga care e deasemenea unul din orasele cu cele mai mari porturi din Spania. Spania detine si doua arhopelaguri Insulele Canare, insule vulcanice, situate in Oceanul Atlantic, si Insulele Baleare situate in Marea Mediterana. Ambele sunt foarte populare in randul spaniolilor dar si a strainilor. Pe langa turismul de vara din Spania, exista si turism cultural si turism de congrese, turism sportiv sau de distractii (relaxare) ce s-a dezvoltat de-a lungul timpului in aceste regiuni aici includem orase cunoscute precum Barcelona sau Valenica, amandoua detinand doua dintre cele mai mari porturi de pe coasta mediteraneana din Spania. Turimsul practicat in zona litorala a dat nastere si vietii de noapte care este prezenta in toate costele sau orasele insulare; se poate adauga si gastronomia excelenta de aici. Multe dintre regiunile costale si insulele de aici au o importanta ecologica si naturala destul de insemnata. Exista parcuri tematice precum Port Aventura sau numeroase parcuri acvatice care sunt deasemnea populare printre turistii de orice provenienta. '''Costa Daurada''' (limba catalan:Costa Dorada = Coasta de Aur) este o fie de coast cu o lungime de 216 km, din nordul Spaniei, care se ntinde ntre Vilanova i la Geltr n nord i delta Ebro cu localitatea Alcanar n sud. Regiunea Costa Daurada se afl n provincia Tarragona. In apropierea Barcelonei, in provincia Catalunia, se afla unele dintre cele mai frumoase statiuni ale Mediteranei. Zona de litoral din sudul Barcelonei se numeste Costa Daurada (coasta de aur), cu plaje marginite de palmieri, iar cea din nord se numeste Costa Brava (coasta neimblanzita) si Costa Maresme, caracterizate de diversitatea de peisaje.. Dintre statiunile sale, se disting cateva: Salou, ca cea mai mare de pe coasta, cu o atmosfera calda si o viata de noapte dezvoltata; reperul simbol al statiunii- este promenada cu palmieri care se afla chiar langa plaja. La Pineda si Cambrils sunt statiuni mai mici si mai linistite cu o diversitate de hoteluri si servicii turistice.
27
'''Costa Brava''' festonata de golfuri pitoresti cu plaje atragatoare, cu o mare densitate de statiuni
(Blanes, Lloret de Mar, Tossa de Mar, Palamos, Pineda de Mar, Rosos) intregeste spre nord, pana la frontiera cu Franta, lantul costelor spaniole. Turismul de recreere -antreneaza un numar mare de personae -in toate zonele -toate grupele de varsta Turismul cultural
- Locul turismului cultural in cadrul fenomenului turistic Exist numeroase ncercri de clasificare a fenomenului turistic, avnd la baz criterii diferite: motivaia, potenialul turistic, durata desfurrii fenomenului turistic. Una dintre cele mai complexe clasificri este cea propus de P. Cocean, Gh. Vlsceanu i B. Negoescu (2002) care disting tipuri i forme de turism. Pentru aceti autori exist 4 tipuri de turism: - de recreere i agrement; - de ngrijire a sntii (curativ); - cultural; - polivalent; Este evident faptul ca aceste tipuri de turism se ntreptrund i ca ncadrarea unei deplasri turistice ntr-unul sau altul dintre aceste tipuri are la baz motivaia determinant, dar nu singura. Motivaia cultural: de exemplu poate s fie prezent n toate tipurile menionate la un moment dat. Cea mai recent clasificare din literatura geografic romneasc aparine geografilor ieeni I. Muntele i C. Iau (2003) i propune urmtoarele tipuri i criterii de clasificare a turismului: 1. criteriul temporal: week-end, sejur, tranzit, croazier; 2. criteriul localizrii i al motivaiei: turism literal, turism alpin, turism lacustru, turism fluvial, turism citadin, turism rural-etnografic, turism cultural, turism frontalier; 3. criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de mas, turism expediionar, turism cinegetic, pelerinajul, turism cultural-sportiv;
28
Capitolul IV Determinarea si interpretarea evolutiei principalilor indicatori ai circulatiei turistice
Turismul international este unul din cei mai activi promotori ai relatiilor economice dintre tari. Aceasta detine un loc important in cadrul schimbarilor invizibile. Astfel in 1998 incasarile din turism in valoare de aprox. 445 mld.$ reprezentau mai mult de 8% din valoarea mondiala a exporturilor de marfuri si mai mult de 30% din valoarea exporturilor de servicii comercializabile, ceea ce situeaza turismul printre cele mai bine plasate ramuri ale comertului mondial, dupa exporturile de petrol si de autoturisme. Se estimeaza, tot la scara mondiala, ca 20 persoane din 100 sunt angajate intr-o activitate legata de turism, iar 2010 creaza la nivel planetar in domeniul turismului 100 de miliare de locuri de munca. In cursul a 10 ani(1988-1998), sosirile de turisti la scara mondiala au crescut in medie cu 4,3% pe an, iar inacsarile din turismul international(exclusiv transportul) cu 8,1% pe an. Turismul international a facut in ultima perioada (1989-1993) dovada unei puternice rezistente fata de variatiile conjuncturii economice, sosirile internationale de turisti crescand cu 5% anual. Intre 1994 si 1998 media anuala a cresterii sosirilor a scazut la 3,2%dar ea poate fi considerata remarcabila avand in vedere incetinirea cresterii economice, nivelul ridicat al somajului in majoritatea tarilor industrializate si crizele dinanciare din Asia. Activitatea turistica s-a dezvolatat intr-un climat de concurenta din ce in ce mai mare intre diverse destinatii, exacerbata de fluctuatiile cursurilor de schimb si tulburarilor sociale care au condus la redistribuirea fluxurilor turistice la nivel regional. Printre factorii progresului turismului international in ultima perioada sunt de mentionat mentinerea fluxurilor intraregionale ca element motor al cresterii industriei turismului, mai ales in Europa si Asia, ca si intensificarea sejururilor scurte , mai ales in Europa , si a acelora la distante mari in Europa si America. In plus s-au multiplicat activitatile promotionale in cea mai mare parte a regiunilor. In 1994 mai mult de 2 mld. $ au fost cheltuiti de administratiile turistice pentru promovare si publicitate. Totusi , acestea sunt considerate insuficiente. Europa a ramas destinatia cea mai vizitata a lumii in 1998 cu o pondere de 59,6% din totalul mondial al sosirilor. Avantul turistic al regiunii rezulta in principal din puternica expansiune a fluxurilor turistice in tarile Europei centrale si de est, in principal in Republica Ceha, ca si ale destinatiilor traditionale al Mediteranei ca Spania, Grecia si Italia. Americile au cunoscut o crestere a turismului international si a ponderii lor pe piata
29
mondiala. Deplasarile intre tarile americii de Nord au beneficiat de integrarea economica, ce a stimulat atat calatoriile de afaceri , cat si pe acelea de agrement. Sosirile turistice in America de Sud, au inregistrat de asemenea cresteri rapide, avand la baza puternica crestere a fluxurilor intraregionale si a calatoriilor la mare distanta, mai ales din Europa . Caraibele au inregistrat , in mod deosebit, o crestere a turismului receptor, turismul de croaziera constituind una din categoriile de turism de loisir a caror crestere a fost cea mai rapida. In 1998, Europa si Americile isi mentin predominanta in turimul international, reprezentand impreuna 78,8% din sosiri si 78,1% din incasari. Totusi ponderile lor (si mai ales a Europei)au scazut in cursul ultimelor decenii. Aceasta denota o diversificare a turismului mondial si aparitia a noi destinatii turistice , mai ales in Asia si Africa de nord. Asia de Est si Pacificul ramane regiunea unde cresterea turistica este dintre cele mai puternice. Cota de piata a Asiei de Est si Pacificului a progresat spectaculos, atat in ceea ce priveste sosirile internationale , cat si in ceea ce priveste incasarile. Vorbind de sosiri , ponderea acestei regiuni s-a dublat intre 1960 si 1970 si s-a triplat in cei 25 ani ce au urmat. Dupa 1960, Africa si-a triplat ponderea la sosiri pana in 1990, ritmul sosirilor continuand sa fie peste media mondiala si in ultimii ani, in timp ce partea referitoare la incasari a diminuat progresiv dupa 1980, datorita mai ales tulburarilor sociale din Algeria si Maroc.
Zona AFRICA
Sosiri/ Incasari SOSIRI INCASARI
1960 1,1 2,6 24,1 35,7 1 2,9 0,3 0,5 72,5 56,8 1 1,5
1990 3,3 2 20,6 26,6 11,6 14,8 0,7 0,8 62,1 53,8 1,7 2
1998 4 2,1 19,2 27,3 13,9 16,6 0,8 1 59,6 50,8 2,5 2,2
30
AMERICILE
SOSIRI INCASARI
ASIA DE EST SI PACIFIC
SOSIRI INCASARI
ASIA DE SUD
SOSIRI INCASARI
EUROPA
SOSIRI INCASARI
ORIENTUL MIJLOCIU
SOSIRI INCASARI
Incasari din turismul international Incasrile din turismul international au crescut de la 944 bil. US $ (642 ) n 2008, corespunztor unei cresteri in termeni reali de 1.8% fa de 2007. Cnd valoarea exportului din ncasrile provenite din transportul internaional de persoane este luat n considerare, ncasrile totale pe anul 2008 ating record de 1.1 trilioane US $, sau peste 3 bilioane US $ pe zi. Organizartia mondiala a Turismului raporteaza urmtoarele zece ri ca fiind primele clasate n ceea ce privete ctigurile provenite din turism n anul 2009. Este important de remarcat faptul c majoritatea se afl pe continentul european, dar i faptul c Statele Unite ale Americii continu s se claseze pe primele locuri. ncasri ncasri din din turismul turismul internaional internaion pe 2008 al pe 2009 94.2 bil $ 53.2 bil. $ 48.7 bil. $ 40.2 bil. $ 39.7 bil. $ 34.7 bil. $ 30.1 bil. $ 25.6 bil. $ 21.3 bil. $ 110.1 bil. $ 61.6 bil. $ 55.6 bil. $ 45.7 bil. $ 40.8 bil. $ 40.0 bil. $ 36.0 bil. $ 24.8 bil. $ 22.0 bil. $ 21.8 bil. $ ncasri din turismul internaional pe 2007 ncasri din turismul internaional pe 2006
Nr. Crt.
ara
Piaa regional
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
Statele Unite ale Americii Spania Frana Italia China Germani a Marea Britanie Australia Turcia Austria
America de Nord Europa Europa Europa Asia Europa Europa Oceania Europa Europa
97.1 bil. $ 57.6 bil. $ 54.3 bil. $ 42.7 bil. $ 37.2 bil. $ 36.0 bil. $ 38.6 bil. $ 22.3 bil. $ 18.5 bil. $ 18.9 bil. $
85.8 bil. $ 51.1 bil. $ 46.3 bil. $ 38.1 bil. $ 33.9 bil. $ 32.8 bil. $ 34.6 bil. $ 17.8 bil. $ 16.9 bil. $ 16.6 bil. $
Cheltuieli din turismul international Organizatia mondiala a turismului raporteaza faptul c urmtoarele 10 ri sunt primele clasate n rilor emitatoare de turiti n anul 2009. Pentru cea de-a cincea oar la rnd turitii germani ocup locul nti n cadrul acestei clasificri.
31
Nr. Crt.
ara
Piaa regional
Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli pentru pentru pentru pentru turismul turismul turismul turismul extern pe extern pe 2008 extern pe 2007 extern pe 2006 2009 Exemplu 80.8 bil. $ 73.1 bil. $ Exemplu 91.0 bil. $ 79.7 bil. $ Exemplu 83.1 bil. $ 76.4 bil. $ Exemplu 73.9 bil. $ 72.1 bil. $
Exempl Exemplu u 1. Germania Statele 2. Unite ale Americii Marea 3. Britanie 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. China Frana Italia Japonia Canada Rusia Olanda
Exemplu Europa America de Nord Europa Asia Europa Europa Asia America de Nord Europa Europa
48.5 bil. $ 43.7 bil. $ 38.9 bil. $ 27.8 bil. $ 25.1 bil. $ 24.3 bil. $ 20.8 bil. $ 20.7 bil. $
Cele mai vizitate ri n 2008, au fost peste 922 milioane de sosiri n turismul international, cu o crestere de 1.9% n comparaie cu anul 2007. n 2009, sosirile de turiti internaionali au sczut la 880 milioane, ceea ce a nsemnat un declin de 4% pe plan mondial fa de anul 2008. Cea mai afectat regiune a fost Europa cu un declin de 6%. Din cei 880 milioane de turiti strini, mai mult de jumtate dintre acetia au vizitat Europa, 20,6% regiunea Asia-Pacific, 15,9% cele dou Americi, n timp ce Orientul Mijlociu i Africa au atras 6%, respectiv 5,2% dintre turitii strini. Organizatia mondiala a turismului raporteaza urmtoarele zece ri ca fiind cele mai vizitate pe plan internaional din 2006 pn n 2009. Comparativ cu anul 2006, Ucraina a intrat n topul celor zece, surclasnd Rusia, Austria si Mexic i n 2008 Germania . n 2008 U.S.A au nlturat Spania de pe cel de-al doilea loc. n continuare, ns, cele mai vizitate ri se afl pe continentul european. n 2009, Malaezia s-a clasat ntre cele mai vizitate zece ri. Malaezia i-a asigurat a noua poziie, imediat dup Turcia si Germania. n 2008 Malaezia fusese pe locul 11. Att Turcia ct i Germania au urcat n topul sosirilor, ocupnd locurile 7, respectiv 8, n timp ce Franta a continuat s conduc n ceea ce privete sosirile de turiti strini.
32
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
ara Frana Statele Unite ale Americii Spania China Italia Marea Britanie Turcia Germania Malaezia Mexico
Piaa regional Europa
Sosiri de Sosiri de Sosiri de Sosiri de turiti turiti strini turiti strini turiti strini strini (2008) (2007) (2006) (2009) 74.2 mil. 79.2 mil. 80.9 mil 77.9 mil. 57.9 mil. 57.2 mil. 53.0 mil. 42.7 mil. 30.1 mil. 25.0 mil. 24.9 mil. 22.1 mil. 22.6 mil. 56.0 mil. 58.7 mil. 54.7 mil. 43.7 mil. 30.9 mil. 22.2 mil. 24.4 mil. 21.0 mil. 21.4 mil. 51.0 mil. 58.0 mil. 49.9 mil. 41.1 mil. 30.7 mil. 18.9 mil. 23.6 mil. 17.5 mil. 21.4 mil.
America de 54.9 mil. Nord Europa Asia Europa Europa Europa Europa Asia America de Nord 52.2 mil. 50.9 mil. 43.2 mil. 28.0 mil. 25.5 mil. 24.2 mil. 23.6 mil. 21.5 mil.
Zece provincii importante n funcie de rata populaiei:
Absolut (INS 2009) 1. Madrid 2. Barcelona 3. Valencia 4. Alicante 5. Sevilla 6. Mlaga 7. Murcia 8. Cdiz 9. Vizcaya 10. La Corua

Relativ (densitatea) (n loc./km) 6.386.932 5.487.935 2.575.362 1.917.012 1.900.224 1.593.068 1.446.520 1.230.594 1.152.658 1.145.488 1. 2. 3. 4. 5. 6. Madrid Barcelona Vizcaya Guipzcoa Alicante Santa Cruz de Tenerife 7. Las Palmas 8. Valencia 9. Baleares 10. Mlaga

796,2 700,4 517,1 366,9 329,6 313,5 266,5 238,3 222,6 217,0
33
Distribuia populaiei pe insule:

1. Tenerife: 899.833 loc. 2. Mallorca: 862.397 loc. 3. Gran Canaria: 838.397 loc. 4. Lanzarote: 141.938 loc. 5. Ibiza: 129.562 loc. 6. Fuerteventura: 103.167 loc. 7. Menorca: 93.915 loc. 8. La Palma: 86.996 loc. 9. La Gomera: 22.769 loc. 10. El Hierro: 10.892 loc. 11. Formentera: 9.552 loc. 12. Arosa: 4.982 loc. 13. La Graciosa: 648 loc.(n 2008) 14. Ons: 77 loc. 15. Tabarca: 73 loc. 16. Ces: 3 loc.
34
Capitolul V Relatiile turistice ale Spaniei cu Romania
Reprezentare diplomatica Ambasade: -Ambasada Romaniei la Madrid -Ambasada Spaniei la Bucuresti Reprezentante ale Romaniei: Academia de Rumania Reprezentanta Blue Air-Madrid
Scurt istoric al relatiilor bilaterale
Romnia i Spania, dei situate la extremitile geografice ale Europei, au avut numeroase apropieri i conexiuni de-a lungul istoriei. mpratul Traian, una din figurile centrale ale istoriei noastre antice, s-a nscut n Btica, Andaluzia de astzi. Curtea Castiliei a trimis ambasadori la Curtea Moldovei lui tefan cel Mare. Dar primele relaii politice directe hispano-romne dateaz din secolul al XV-lea, cnd voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, i regele Alfons al IVlea de Aragon au ncheiat un tratat de colaborare. n secolul al XVI-lea, contactele romno-spaniole se intensific, n special n domeniul cultural, iar n veacul al XVII-lea, cronicarii Grigore Ureche i Miron Costin, istoricii i cronicarii ardeleni, stolnicul Constantin Cantacuzino, precum i ilustrul domn crturar de formaie enciclopedic al Moldovei, Dimitrie Cantemir, furnizeaz tiri despre Spania i spanioli. Spania a recunoscut independena de stat a Romniei la 12 aprilie 1880, bravura i curajul armatei romne fiind excelent redate de corespondenii de pres spanioli. nceputul relaiilor diplomatice romno-spaniole dateaz de la 23 iunie 1881, cnd a fost nfiinat, la Bucureti, Legaia Regatului Spaniei, condus de Juan Pedro de Aladro, nsrcinat cu afaceri. Dup ncheierea primei convenii comerciale ntre cele dou ri, n 1908, Romnia a iniiat, n 1911, demersurile pentru nfiinarea Legaiei Romniei n Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, n calitate de trimis extraordinar i ministru plenipoteniar. n 1885 se nfiineaz cel dinti consulat al Romniei n Spania (un consulat onorific), la Barcelona, ridicat, ulterior, la rangul de consulat general n anul 1895. A urmat crearea de noi
35
consulate onorifice la Cdiz (1890) i Valencia (1913), iar dup Primul Rzboi Mondial, vor fi nfiinate consulate onorifice ale Romniei n oraele Bilbao, Cartagena, Las Palmas, Malaga i San Sebastian. La Madrid se nfiineaz un consulat general. n perioada interbelic, relaiile bilaterale romno-spaniole au fost caracterizate printr-o stare de normalitate, att n plan economic ct i politic. La 4 aprilie 1946, guvernul de la Bucureti a rupt relaiile diplomatice cu guvernul generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul romn a recunoscut guvernul Spaniei n exil i la 10 octombrie 1947 a stabilit relaii diplomatice la nivel de legaie cu acest guvern. La 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind nfiinarea de reprezentane consulare i comerciale n cele dou capitale, conduse de minitri plenipoteniari. Zece ani mai trziu, la 21 februarie 1977, Alexandru Petrescu era acreditat n funcia de ambasador al Romniei n Spania, iar la 3 mai 1977, primul ambasador al Spaniei la Bucureti, Jos Carlos Gonzalez-Campo DalRe, i prezenta scrisorile de acreditare n aceast calitate. Dup decembrie 1989 a avut loc intensificarea relaiilor i contactelor romno-spaniole, inclusiv la cel mai nalt nivel. Merit subliniat sprijinul spaniol, puternic i constant, pentru integrarea Romniei n Uniunea European, Spania fiind un partener cu care cooperm ndeaproape att n UE, ct i n NATO. Pas cu pas, relaiile bilaterale ntre Romnia i Regatul Spaniei au intrat ntr-o etap nou. La 23 iunie 2011 s-au mplinit 130 de ani de la stabilirea relaiilor diplomatice dintre Romnia i Regatul Spaniei.
36
Capitolul VI Prezentarea a cinci elemente care definesc Spania la nivel international
Cazare pe picior mare

Spania ofera o vasta paleta de optiuni de cazare, incepand de la foarte ieftine la foarte scumpe. Pentru cei care isi permit sa plateasca atat cat face sau chiar mai mult, ibericii pun la dispozitie camere sau apartamente in palate luxoase, manastiri medievale, impozante case datand din secolul al XIX-lea sau vile suspendate pe coasta.
Patria vinului
Desi berea este extrem de populara in Spania, servindu-se absolut in orice carciuma, celebritatea acestei tari este data de vinurile sale aromate. Podgorii de prima mana se gasesc la Rioja, in zona de centru-nord a Spaniei, si la Penedes, langa Barcelona. Nimic nu se compara insa cu vinul de Jerez (sau Xeres), produs in sud-vestul tarii si disponibil in variantele: fino sec, manzanilla foarte sec, amontillado demi-sec; oloroso demi-dulce. Dulce si amagitoare Cam asa este sangria , un soi de punch preparat fie din vin, fie din sampanie, amestecat cu bucati de fructe si uneori cu bauturi spirtoase. Sangria se serveste de regula in cani, cu un fel de polonic (pentru fructe) si este foarte racoritoare. Cei care vor abuza de ea vor descoperi insa si cat de repede se urca la cap.
Artist si demon
Aceasta este imaginea lui Pablo Ruiz, cunoscut noua sub numele de Picasso (1881-1973), un mare pictor, grafician, sculptor si ceramist spaniol. Existenta sa zbuciumata si excentrica nu poate fi eclipsata decat de opera sa complexa, impartita de catre critici in perioade (albastra 1901-1904, respectiv roz 1904-1906). Descoperirea sculpturii negre i-a oferit artistului o noua viziune asupra formei. Gratie Domnisoarelor din Avignon (1907), Picasso se situeaza, alaturi de Braque, in fruntea miscarii cubiste. Guernica insangerata Sinteza suprema a operei lui Picasso, Guernica este un protest la adresa nedreptatii si violentei. Pictura evoca bombardamentul barbar efectuat de aviatia germana in 26 aprilie 1937 asupra
37
orasului basc Guernica y Luno. Intentia nazistilor era sa-i dea o mana de ajutor lui Francisco Franco, liderul partidului fascist Falanga spaniola si viitor dictator, in timpul razboiului civil din Spania (1936-1939).
Puerta del Sol (Poarta soarelui)

In realitate, Poarta soarelui nu mai exista de mult, insa locul unde aceasta se inalta pe vremuri, situat in chiar inima Madridului, este kilometrul zero de unde se masoara toate distantele in Spania. Faptul este confirmat de o placuta din arama asezata aici, pe un trotuar. Piata din aceasta intersectie a fost renovata atent in 1986, adapostind astazi La Mariblanca, copia unei statui care impodobea aici o fantana cu circa 250 de ani in urma, precum si o reprezentare ecvestra a regelui Carlos al III-lea.
Amenintare bovina
La Madrid inca se organizeaza lupte de tauri, in perioada martie-octombrie. Coridele se tin de regula duminica, dar si in unele zile de joi. Grosul spectacolelor se organizeaza in luna mai, cand are loc festivalul San Isidoro, sarbatorit prin cinci saptamani de lupte zilnice cu taurii in arena Las Ventas.
Poveste mozaraba
Evenimentele de o factura speciala petrecute in Spania au generat aici fenomene unice in lume. Unul dintre acestea se refera la mozarabi, crestinii care si-au pastrat religia intr-o forma oarecum modificata sub dominatia islamica. }n aceeasi ordine de idei, arta mozaraba, creata de spanioli, este de inspiratie religioasa crestina, dar influentata formal de cultura islamica.
Program de vacanta
Principalele festivitati organizate in insulele Baleare sunt Fiesta San Juan, sarbatorita la finele lunii iunie in Ciutadella, principalul oras din insula Menorca, Sa Pobla, o petrecere data pe 16 si 17 ianuarie in onoarea sfantului Antonio Abad, si festivalul de la Ibiza, celebrat cu mare fast intre 30 iulie si 5 august.
38
Capitolul VII Harta,imagini,bibliografie
Harta Spaniei
39
Imagini
Segovia
Malaga
Madrid 40
Palma
Mallorca
41
Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Spania http://www.google.ro/
42

Spania ...

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Spania ...

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPANIA

Disciplina:Resurse si Destinatii Turistice Studenta: Banica Elena Teodora

Capitolul I Prezentare generala a Spaniei

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Criza economic mondial din 20072009

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Capitolul II Descrierea cererii si a ofertei turistice

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Spania dispune de o infrastructur extins i foarte competitiv pe plan de circulaie

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Infrastructura specifica turismului

Insulele Spaniei Geografia:

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Capitolul III Forme de turism practicate in Spania

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Capitolul IV Determinarea si interpretarea evolutiei principalilor indicatori ai circulatiei turistice

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Sosiri/ Incasari SOSIRI INCASARI

ASIA DE EST SI PACIFIC

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Piaa regional Europa

Zece provincii importante n funcie de rata populaiei:

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Distribuia populaiei pe insule:

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Capitolul V Relatiile turistice ale Spaniei cu Romania

Scurt istoric al relatiilor bilaterale

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Capitolul VI Prezentarea a cinci elemente care definesc Spania la nivel international

Cazare pe picior mare

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Puerta del Sol (Poarta soarelui)

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Capitolul VII Harta,imagini,bibliografie

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

S-ar putea să vă placă și