Spania (în spaniolă España; pronunție spaniolă: /esˈpaɲa/), în mod oficial Regatul

Spaniei[10] (în spaniolă Reino de España), este o țară din sud-vestul Europei, cu câteva mici teritorii
peste Strâmtoarea Gibraltar și în Oceanul Atlantic. Teritoriul său continental european este situat
în Peninsula Iberică. Teritoriul include și două arhipelaguri: Insulele Canare de pe coasta Africii de
Nord și Insulele Baleare în Marea Mediterană. Exclavele⁠(d) africane Ceuta, Melilla și Peñón de Vélez
de la Gomera[11] fac din Spania singura țară europeană care are o frontieră fizică cu o țară africană
(Maroc). Mai multe insule mici din Marea Alboran fac parte și ele din teritoriul spaniol. Zona
continentală a țării⁠(d) este mărginită la sud și est de Marea Mediterană; la nord și nord-est
de Franța, Andorra și Golful Biscaya; iar la vest și nord-vest de Portugalia și, respectiv, Oceanul
Atlantic.
Cu o suprafață de 505.900 km², Spania este cea mai mare țară din Europa de Sud, a doua cea mai
mare țară din Europa de Vest și Uniunea Europeană și a patra cea mai întinsă țară de pe continentul
european. Cu o populație care depășește 47,3 milioane, Spania este a șasea țară din Europa ca
populație și a patra din Uniunea Europeană țară din Uniunea Europeană. Capitala Spaniei și cel mai
mare oraș este Madrid; printre alte zone urbane⁠(d) majore se
numără Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza, Málaga, Murcia, Palma, Las Palmas de Gran
Canaria și Bilbao.
Prin migrație și colonizare, s-au dezvoltat în regiune diverse culturi alături
de fenicieni, greci, celți și cartaginezi⁠(d). Romanii au cucerit regiunea în preajma anului 200 î.e.n.,
numind-o Hispania, după numele fenician anterior, Sp(a)n sau Spania.[12] Spania a rămas sub
stăpânirea romană până la prăbușirea Imperiului Roman de Apus în secolul al IV-lea, perioadă care
a declanșat pătrunderea confederațiilor tribale germanice din Europa Centrală. Vizigoții au apărut ca
facțiune dominantă până în secolul al V-lea, regatul lor⁠(d) întinzându-se pe o mare parte a peninsulei.
La începutul secolului al VIII-lea, Regatul Vizigot a fost cucerit de Califatul Umayyad, ceea ce a adus
peste 700 de ani de dominație musulmană. Spania Islamică a devenit un important centru economic
și intelectual, orașul Cordoba fiind unul dintre cele mai mari și mai bogate din Europa. Câteva regate
creștine au apărut la periferia nordică a Peninsulei Iberice, printre
care León, Castilia, Aragon, Portugalia și Navarra. În următoarele șapte secole, o expansiune
intermitentă spre sud a acestor regate — încadrată metaistoric ca o „recucerire” sau Reconquista —
a culminat cu cucerirea creștină a ultimei entități statale musulmane, Regatul Nasrid al Granadei, în
1492. În același an, Cristofor Columb sosea în Lumea Nouă în numele monarhilor catolici, a căror
unire dinastică a Castiliei și Aragonului este uneori considerată apariția Spaniei ca țară unificată. Din
secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XIX-lea, Spania a dominat unul dintre cele mai mari
imperii din istorie, care a fost printre primele imperii globale; imensa sa moștenire culturală și
lingvistică include peste 570 de milioane de hispanofoni⁠(d),[13] spaniola fiind astfel a doua limbă din
lume ca număr de vorbitori nativi, după chineza mandarină. În Spania se găsește al treilea cel mai
mare⁠(d) număr de locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO.
Spania este o democrație parlamentară laică și o monarhie parlamentară,[14] cu regele Felipe al VI-
lea ca șef de stat. Este o țară foarte dezvoltată[15] și o țară cu venituri ridicate⁠(d), cu a paisprezecea
cea mai mare economie din lume după PIB-ul nominal; precum și a șaisprezecea ca mărime după
PPP. Spania este membră a Organizației Națiunilor Unite (ONU), a Uniunii Europene (UE), a zonei
euro, a Consiliului Europei (CE), a Organizației Statelor Ibero-Americane (OEI), a Uniunii pentru
Mediterana, a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Organizației pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OECD), Organizației pentru Securitate și Cooperare în
Europa (OSCE), Spațiului Schengen, Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și multor altor
organizații internaționale. Deși nu este un membru oficial, Spania are o „invitație permanentă”
la summit-urile G20, participând la fiecare summit, ceea ce face membră de facto a grupului.[16]