Franța

Franța (în franceză [la] France, pronunție franceză: Pronunție audio /fʁɑ̃ s/), recunoscută în mod oficial
ca Republica Franceză (în franceză République française, Pronunție în franceză: /ʁepyblik fʁɑ̃ sɛz/), este o
republică constituțională unitară având un mod de guvernare semi-prezidențial, mare parte din teritoriul
său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii
răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul Paris, limba oficială este franceza iar moneda este
euro. Deviza națională este „Libertate, egalitate, fraternitate” (în franceză Liberté, Égalité, Fraternité),
iar drapelul Franței este format din trei benzi verticale colorate, respectiv în albastru, alb, roșu. Imnul
național este La Marseillaise.

În timpul epocii fierului, zona ce reprezintă astăzi Franța a fost locuită de gali, un popor celtic. Roma a
anexat zona în anul 51 î.Hr. și a deținut regiunea până în anul 486, când francii (un popor germanic) au
cucerit regiunea și au format Regatul Franței. Franța a devenit o mare putere europeană în Evul Mediu,
în urma victoriei din războiul de o sută de ani (1337-1453). În perioada renașterii, cultura franceză a
înflorit, iar Franța a pus bazele unui imperiu colonial global, care urma ulterior să devină al doilea cel mai
mare din lume.[6] Secolul al XVI-lea a fost dominat de către războaie civile și religioase, între catolici și
protestanți (hughenoți). Sub Ludovic al XIV-lea, Franța a devenit puterea culturală, politică și militară
dominantă a Europei.[7] În secolul al XVIII-lea, Revoluția franceză a răsturnat monarhia absolută, a
dezvoltat una dintre cele mai vechi republici din istoria modernă și a elaborat Declarația Drepturilor
Omului și ale Cetățeanului, care exprimă idealurile unei națiuni inclusiv în ziua de astăzi.

În secolul al XIX-lea, Napoleon I a preluat puterea și a creat Primul Imperiu Francez, care prin războaiele
napoleoniene a schimbat istoria Europei continentale. După prăbușirea imperiului, Franța a trecut
printr-o perioadă tumultuoasă, având o succesiune de guverne ce a dus într-un final în 1870 la
înființarea celei de-a Treia Republici Franceze. Franța a fost un participant major în Primul Război
Mondial, din care a ieșit victorioasă, și a fost una dintre Puterile Aliate în Al Doilea Război Mondial, dar a
intrat sub ocupația puterilor Axei în 1940. În urma eliberării, în 1944, a fost creată A Patra Republică
Franceză, ulterior dizolvată în cursul Războiului din Algeria. A Cincea Republică, condusă de Charles de
Gaulle, a fost înființată în 1958 și există până în ziua de astăzi. Algeria și aproape toate celelalte colonii
au devenit independente în anii 1960, dar au păstrat legături economice și militare cu Franța.

Franța este o putere nucleară, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate
al Națiunilor Unite și membru NATO. De asemenea, Franța este membră a G7, G20, a zonei euro, a
spațiului Schengen și găzduiește sediile Consiliului Europei, Parlamentului European și UNESCO. Franța
joacă un rol important în istoria mondială prin intermediul influenței exercitate de cultura sa, de limba
sa și de valorile democratice, seculare și republicane pe care le-a promovat în ultimele două secole.
Franța este a doua putere economică europeană și a cincea putere economică mondială. Economia sa
de tip capitalist o face să fie unul dintre liderii mondiali în sectoarele agroalimentar, aeronautic, al
automobilelor, al produselor de lux(fr), al turismului(fr) și în cel al energiei nucleare(fr), aceasta în ciuda
unor politici de intervenționism(fr) destul de puternice(fr).

Cu 66,6 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2014,[a][I 1] Franța este o țară dezvoltată, cu un indice al
dezvoltării umane foarte ridicat.[8]