1.Senul din secventa “pline de haz”citata este amuzante.

2.O particularitate hirdrogafica la Siria este fapul ca nu curge nici un rau.

3.Copil hoinarea deoarece ii place sa se plimbe, la fel cum reiese din secventa:” așa numai pentru că-mi
plăcea să umblu și să văd multe”

4.Viiile erau plantate pe fata dealului deoacere acestea erau pe partile unde era mai mult soare.

5.Bunicul are un rol importanta deoarece prin povestile pe care I le spune la gura focului , copiilul ii
intorcea favoarea spnadu I si el povesti, astfel nepotul deveniind scriitor.

Subiectul II

De recapitulate perspectiva narativa.

Fragmetul citat din opera,,Panza de paianjen’’ de Cella Serghi surprinde impresiile, framantarile si
trairile personajului-narator cu privire la sentimentele sale de tristete.

In ceea ce priveste formula(tehnica) narativa, autorul opteaza pentru focaliozarea interna, prin care
sunt dezvaluite trairile unui singur personaj, ale naratorului implicat (personaj).Femeia isi exprima
sentimutel de tristete, melancolie prin intremdiul scrisulu , dar si prin al nepasarii. Viata ineriara a
naratorulyi-personaj este , asadar, prezentata prin tehica introspectiei , dintr-o perspectiva subiectiva.
Caracterul cofrsiv al discursului epic este exprimat prin marci lexico-gramaticale ale subiectivitatii
precum: persoana I a verbelor -,, m-am inors’’ , ,,am traversat’’ si a pronumelor personale in
structura ,,Apa de pe obraz mi se prelingea pe gat.’’ Si a adjectivului posesive –‘’ papuci mei’’.

Termenii cu sensul evaluative reprezinta, de asemena, marci ale subiectivitatii in textul citat. Acestea
sunt cuvintele prin care naratorul implicit descrie sentimentele de tristete si melancolie , cuvinte care
exprima starile sale de sirit.

In concluzie, prin focalizrea interna, sunt surprinse impresiile şi atitudinea personajului-narator

faţă de sentimentele sale de melancolie.

Fragmetul citat din opera ,, Marginea prăpastiei’’ de Liviu Repreabu suprinde frica pe care personajul.

Fragmentul citata ,,Craii de Curtea-Veche’’ de Matei Caragiale surprinde impresiile , framanturile si

trasaturile personajului-narator cu privire la Ilinca Arnoteanu.

In ceea ce priveste forma narativa , autorul opteaza pentru focalizarea onterna, prin care sunt
dezvoltate trasaturile unui singur personaj , ale naratorului implicit(personaj).Barbatul isi exprima
admiratia pentru Ilina Arnoteanu pentru intelingenta sa desaversita.Viata interioara a naratorului-
personaj este , asadar, perezentata prin tehnica introspectiei , dintr-o perspectiva subiectiva. Caracterul
confesiv al discursului epic este exprimat prin marcile lexico-gramaticale ale subiectivitatii precum:
persoana I averbelor-,,mergand’ ,, vazui’’, ,, dadean’’ , apronumelor ,, m-a uimit’’ si ,, imi’’.

Termenii cu sens evaluative reprezinta, de asemena , marci ale subiectivitatii in textul citat, Acestea sunt
cuvinte prin care naratorul implicit o descrie pe Ilinaca Arnoteanu, cuvinte care exprima admiratia
barbatului si denumesc o serie de calitati ale femeii, prcum frumustetea, gingasia si
desteptaciunea: ,,Între timp, mai vorbind şi de una-alta, m-a uimit cât de cuminte cap avea, ce sănătos
judeca şi limpede…’’.

In concluzie , prin focalizarea interna , sunt surprinse impresii si atitidinia personajului-narator fata de
Iliana Arnoteanu.

Fragmetul citata din opera ,,Hulihanii’’ de Mircea Eliade suprindde vizita , celeor 2 fete Lecca la usa lui
Petru.

In ceea ce priveste thenica narativa ,autorul opteaza pentru focalizrea zero prin care naratorul
omniscient patrunde in constiinta personajelor si le dezvalui gandurile ,tairile si gesturile. In feleul acesta
, sunt redate framantarile lui Petru
Tema 13.01.2021

1. Sensul secventei citare exprima ccum mare era putin sa morara.

2. Oamnenii citeau ziarul in perioada razboiului pentru ca in acesta era enumerate zilnic dorintele
lor.
3. Locuinta in care regale Carol a sata pe timpul razboiului era una rapciugoasa , la fel cum reiese si
din secventa citata:,, Carol I stă într-o casă cu două odăi fără uşi, una fără ferestre şi cealaltă cu
ferestr fără geamuri. Masă nu există şi, ca să-şi poată scrie scrisorile, domnitorul va avea câteva
scânduri puse pe patru pari bătuţi în pământ.’’
4. Rolul exclamatiilor ,din penuntimul paragram, este Acela de arata fericirea si reusita romanilor.
5. O trasatura morala a regelui este aceea de a nu se deosebi de poporul sau snad undeva la
adapost , ci luptand pentru el.

Tema 25.01.2021

1.Sensul secventei citate este au trecut.

2.Elementul vestimenatar prin care se dinstinge G.Calinescu de cealatii era basac de moada frantuza.

3.Starea de spirit a elevilor era un de fericire de fiecre data cand G.Calninescu îl înlocuia pe profesorul de
istorie, la fel cum reiese si din secventa:,, să-l înlocuiască și atunci venea în clasă spre bucuria
noastră….’’.

4.Profesorul G.Calinescu raman inmemoria elevilor sai datorita modului sau de predare.
5.Modul de viata in care taria G.Calinescu era unul anonim pentru toata lumea.

Fragmentul ciata din opera ,, Arhanghelii’’ de Ion Agârbiceanu surprinde calatoria lui Vasile Murășanuin
drumul sau sper casa.

In ceea ce priveste tehnica narativa , autorul opteaza pentru focalizarea zero ,prin care narataorul
omniscient patrunde in coonstinta personajelor si le dezvaluie gandurile,trairile si gesturile.In acest fel
sunt redate framantarilui lui Vasile Murășanu generate de plecare sa spre locul parintesc:,, Vasile
Murășanu avu o tresărire de adâncă bucurie, de plăcere: mergea acasă!... asupra viitorului, și, totuși,
bucuria ce-o simți acum era copilărească, dulce, ușoară, ca o alintare. Gara, casele din oraș, stâlpii de
telegraf zburau în urma lui, și el simțea, ușor, deliciul apropierii de casa părintească.’’. Naratorul
omniscient mai surpinde si dorul de cei dragi ,dar mai ales de mama lui:,, o moleșire plăcută i se
răspândeau în tot trupul, ca și când ar fi fost iarăși băiat de șase ani și ar fi adormit în mângâierile mamei,
care și-ar fi purtat domol degetele prin părul lui.’’.

Plcarea lui Vasile Murășanu spre casa este redata printr-o perspectiva obiectuva ,asadar intr-o maniera de
bucurie, euforie si dor ,exprimata la nivel morfolofic ,prin relatarea la persoana a III a verbelor ,, să se
gândească’’ ; ,, -ar fi purtat’’ si pronume ,, el simțea’’ ; ,, își făcuse’’.

In concluzie , discursul epic este construit prin focalizrarea zero , care conera obiectivitate relatarii.

Capinatul ordoan mutarea femeilor cu copii deoarece acestia erau expusi vremi nevavorabila, a furtunii.

Vaporul in timupul furtunii este miscat dintr-o parte in alta , acesata numindu-se ruliu.

Fragmentul ciata din opera ,, Oraș patriarhal’’ Cezar Petrescu suprinde scrisoarea primita de Cristina
Madolschi, citita si analizta de Tudor Stoenescu-Stoian.

In ceea ce priveste tehinaca narativa ,autorul opetaeza pentru focalizarea zero prin crae naratorul
omniscient
 Patrunde in constiinta personajelor si le dezvaluie gandurile, taririle si gesturile. In feleul acesta sunt
redate farmantarile lui Cristina Madolschi ,generate de scrisoare pe care a gasit-o si i.a dat-o lui Tudor
Stoenescu-Stoian: ,,Cristina Madolschi întinse scrisoarea despăturită, fluturând-o de un colț între degetele
uscate.Tudor Stoenescu-Stoian părăsi jilțul s-o ia în primire și se apropie de fereastră s-o descifreze în
lumina vânătă a crepusculului’’.Naratorul omniscient surpinde si reactia interioara a lui Cristian ,cu
asteptrae rezulatatului.:,, Toată viața Cristinei Madolschi se concentrase în această așteptare. Suflarea îi
expirase pe buzele albe și subțiri.’’.

Intalnirea celor dua personaje ste redata dintr-o perspectiva obiectiva, asa dar intr-o maniera
neutral,detasata,exprimata la nivel morphologic,pron relatarel la personana a IIIa a verbelor:,, se
concentrase;; ; ,, Se auzi’’ si a pronumelor :,, ei’’ ; ,, îi expirase’’.

In concluzie , discursul epic este construit prin focalizrea zero, care confera obictivitatea relatarii.