Drama de idei ,drama postmoderna

Iona
Marin Sorescu
-tema si viziunea despre lume-

Marin Sorescu, adept al curentului literar neomodernism ,este considerat unul dintre cei mai
reprezentativi scriitori romani,datorita autenticitatii sale,asect reliefat in mai multe din operele
acestuia.
Neomodernismul este un curent literar manifestat cronologic în literatura română între ani
1960-1980.Printre trasaturile definitorii ale modernismului se remarca redarea temelor grave
intr-o maniera ludica eliberarea fata de rigorile prozodiei clasice si deschiderea spre interpretari
multiple.
“Iona” de Marin Sorescu este o parabola dramatica publicata in anul 1968 in revista
“Luceafarul”,fiind inclusa in triologia “Setea muntelui de sare” alaturi de Paracliserul si
Matca.Piesa de teatru intitulata “tragedie in patru tablouri”este alcatuita sub forma unui monolog
dialogat,in care se evidentiaza lupta individului (Iona) cu destinul si incercarea de a-l infrunta,de
a se gasi pe sine si de a-si define fiinta.Asadar,se poate vorbi in acest sens despre o meditatie
asupra conditiei omului modern.Personajul se comporta in scena dedublat,isi pune intrebari si isi
raspunde sie insusi. Iona devine o parabola a cautarii spirituale a Individului:”Pot sa merg,uite
pot sa merg incolo.”
Drama lui Sorescu are ca sursa de inspiratie mitul biblic al profetului Iona ,din cartea cu
acelasi nume al Vechiului Testament.Totusi ,din acest mit biblic,autorul pastreaza doar numele
personajului,destinul sau fiind altul.In povestea biblica ,Iona este un om credincios care este
trimis de Dumnezeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta unor oameni care si-au
pierdut-o demult.Chinuit de spaima de a nu fi ucis ,Iona refuza sa se duca unde este trimis si
fuge.Drept pedeapsa,Dumnezeu trimite o furtuna pe mare ,iar ceilalti oameni il arunca pe Iona in
apa pentru a potoli urgia,astfel incat Iona e inghitit de un chit (balena).Dupa trei zile sit rei nopti
petrecute in burta pestelui,timp in care isi cere iertare de la Dumnezeu,Iona este eliberat.
Spre deosebire de prorocul biblic, personajul Iona a lui Marin Sorescu se afla de la inceput
prizonier in burta monstrului marin,fara posibilitatea evadarii si fara a savarsi un pacat.
Tema operei este singuratatea, mai precis conditia omului intr-un univers inchis ce
surprinde framantarile individului intr-o liniste care il obliga sa vorbeasca cu sine,dupa cum

1
sustine Sorescu :”Am vrut sa scriu despre un om singur,nemaipomenit de singur”Problematica se
diversifica prin revolta omului in fata destinului .
O prima secventa reprezentativa pentru tema si viziunea despre lume este cea in care
Iona isi pierde ecoul,despre care Sorescu marturisea ca este cel mai ingrozitor lucru din textul
sau.Aflat in gura pestelui ,isi striga de trei ori numele,simbol al incercarii sale de a-si gasi
identitatea.Fiindca nu primeste niciun raspuns ,constientizeaza ca si-a pierdut ecoul “Gata si
ecoul meu”.Personajul este surprins in ipostaza de pesacar care spera ca va prinde pestele cel
mare ,insa acesta se dovedeste a fi un pescar ghinionist. Iona are sentimentul ratării,al
incapacităţii de a-şi schimba propriul destin fiind obligat să îşi accepte propria soartă.
O alta secventa semnificativa pentru tema si viziunea despre lume este cea in care Iona
reuseste sa taie cu ajutorul unghiilor o fereastra prin care sa evadeze din burta pestelui,insa
constata ca nu a reusit decat sa patrunda in burta unui alt peste mai mare.Acesta constientizeaza
apropierea mortii si se gandeste la mama sa careia decide sa-I scrie un bilet prin care o roaga sa o
mai nasca odata.In cele din urma scrie biletul cu propriul sange .Acesta incearca sa ii trimita
biletul dar tot el este cel care il gaseste,fapt ce accentueaza sentimentul singuratatii.
Un prim element de compozitie relevant pentru tema si viziunea despre lume este
conflictul.Acesta este de natura interioara si se produce in sufeltul
protagonistului.Asadar,conflictul este de fapt drama existentiala a lui Iona.Imagine a omului
modern Iona traieste un conflict interior cu propriul sine intr-o mare tensiune dramatica.Acesta
isi pune intrebari cu un substrat filosofic si tot el isi raspune,motiv ce accentueaza singuratatea
finite.Spatiul burtii de balena desemneaza de la inceput conditia tragica a omului modern
condamnat sa-si duca existenta intr-o lume inchisa,limitata,fara speranta de a comunica cu alte
lumi.
Un alt element de compozitie il constituie finalul piesei.In acest sens,finalul este simbolic
intrucat solutia de iesire din universul labirintic in care se afla Iona este aceea a spintecarii
propriei burti ,cee ace semnifica evadarea din propriul destin.Replica cu care se incheie piesa
sugereaza increderea pe care i-o transmite idea regasirii sinelui”Razbim noi cumva la
lumina” ,dar si acceptarea ca nu ghinionul ci singuratatea este drama existentei umane “Ce
conteaza daca ai sau nu noroc?E greu sa fi singur.Asadar,gestul lui Iona de a-si spinteca propria
burta nu trebuie inteles ca o sinucidere,ci mai degraba ca o renastere in plan simbolic
Opera literara, “Iona ‘” de Marin Sorescu devine reprezentativa pentru tema si viziunea
autorului despre lume ,fiind o drama de idei ce accentueaza idea singuratatii prin intermediul
personajului eponim,incadrandu-l in categoria insinguratului ce isi pune intrebari,vorbeste cu
sine si se comporta ca si cum in scena ar fi doua personaje.Asadar,”Iona” ramane o capodopera a
literaturii romane.

2
 Drama de idei ,drama postmoderna
Iona
Marin Sorescu
-particularitati de constructie a personajului -

Marin Sorescu,adept al curentului literar neomodernism ,este considerat unul dintre cei mai
reprezentativi scriitori romani,datorita autenticitatii sale,asect reliefat in mai multe din operele
acestuia.
Neomodernismul este un curent literar manifestat cronologic în literatura română între ani
1960-1980.Printre trasaturile definitorii ale modernismului se remarca redarea temelor grave
intr-o maniera ludica eliberarea fata de rigorile prozodiei clasice si deschiderea spre interpretari
multiple.
“Iona” de Marin Sorescu este o parabola dramatica publicata in anul 1968 in revista
“Luceafarul”,fiind inclusa in triologia “Setea muntelui de sare” alaturi de Paracliserul si
Matca.Piesa de teatru intitulata “tragedie in patru tablouri”este alcatuita sub forma unui monolog
dialogat,in care se evidentiaza lupta individului (Iona) cu destinul si incercarea de a-l infrunta,de
a se gasi pe sine si de a-si definii fiinta.Asadar, se poate vorbi in acest sens despre o meditatie
asupra conditiei omului modern.Personajul se comporta in scena dedublat,isi pune intrebari si isi
raspunde sie insusi. Iona devine o parabola a cautarii spirituale a Individului:”Pot sa merg,uite
pot sa merg incolo.”
Drama lui Sorescu are ca sursa de inspiratie mitul biblic al profetului Iona ,din cartea cu
acelasi nume al Vechiului Testament.Totusi ,din acest mit biblic,autorul pastreaza doar numele
personajului,destinul sau fiind altul.In povestea biblica ,Iona este un om credincios care este
trimis de Dumnezeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta unor oameni care si-au
pierdut-o demult. Chinuit de spaima de a nu fi ucis , Iona refuza sa se duca unde este trimis si
fuge. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare ,iar ceilalti oameni il arunca pe Iona
in apa pentru a potoli urgia,astfel incat Iona e inghitit de un chit (balena).Dupa trei zile sit rei
nopti petrecute in burta pestelui,timp in care isi cere iertare de la Dumnezeu,Iona este eliberat.
Spre deosebire de prorocul biblic, personajul Iona a lui Marin Sorescu se afla de la inceput
prizonier in burta monstrului marin,fara posibilitatea evadarii si fara a savarsi un pacat.
In piesa de teatru a lui Marin Sorescu,Iona este protagonistul textului si singurul
personaj care comunica verbal de-alungul celor patru tablouri.

3
 Din punct de vedere social,Iona este surprins in ipostaza de pescar ghinionist.Statutul sau
social are in piesa un rol simbolic in cee ace priveste comportamentul uman.El simbolizeaza
figura sperantei eterne,iar actul de a pescui semnifica nevoia de cunoastere si autocunoastere.
Din punct de vedere moral, portretul protagonistului ne este ilustrat prin
didascalii.Asadar,Iona este nepasator,curios,melancholic,meditative,nehotarat si
trist.Protagonistul este rational, profund in gandire, reflectand asupra progresului, sortii, vietii,
intelepciunii, si nerabdarii in fata destinului
Din punct de vedere psihologic Protagonistul demonstreaza trairi psihologice surprinzatoare
pentru
statutul sau social.Iona este un personaj introvertit, care acţionează şi care încearcă să găsească
soluţii pentru a scăpa de situaţia în care se află.Iar spre final ,acesta este surprins în ipostaza
omului care își asumă destinul.
O trăsătură a personajului este perseverența, Iona fiind o ființă care, deși trăiește momente
de îndoială și de slăbiciune și ia în calcul posibilitatea sinuciderii, le depășește și caută soluții
pentru a se ieși din universul limitat în care se află captiv.
O prima secventa reprezentativa este cea in care Iona isi pierde ecoul,despre care Sorescu
marturisea ca este cel mai ingrozitor lucru din textul sau. Aflat in gura pestelui , isi striga de trei
ori numele, simbol al incercarii sale de a-si gasi identitatea.Fiindca nu primeste niciun
raspuns ,constientizeaza ca si-a pierdut ecoul “Gata si ecoul meu”.Personajul este surprins in
ipostaza de pesacar care spera ca va prinde pestele cel mare ,insa acesta se dovedeste a fi un
pescar ghinionist. Iona are sentimentul ratării,al incapacităţii de a-şi schimba propriul destin fiind
obligat să îşi accepte propria soartă.
O alta secventa semnificativa este cea in care Iona reuseste sa taie cu ajutorul unghiilor o
fereastra prin care sa evadeze din burta pestelui, insa constata ca nu a reusit decat sa patrunda in
burta unui alt peste mai mare.Acesta constientizeaza apropierea mortii si se gandeste la mama sa
careia decide sa-I scrie un bilet prin care o roaga sa o mai nasca odata.In cele din urma scrie
biletul cu propriul sange .Acesta incearca sa ii trimita biletul dar tot el este cel care il gaseste,fapt
ce accentueaza sentimentul singuratatii.
Un prim element de compozitie relevant este conflictul.Acesta este de natura interioara si
se produce in sufeltul protagonistului.Asadar,conflictul este de fapt drama existentiala a lui Iona.
Imagine a omului modern Iona traieste un conflict interior cu propriul sine intr-o mare tensiune
dramatica.Acesta isi pune intrebari cu un substrat filosofic si tot el isi raspune,motiv ce
accentueaza singuratatea finite.Spatiul burtii de balena desemneaza de la inceput conditia tragica
a omului modern condamnat sa-si duca existenta intr-o lume inchisa,limitata,fara speranta de a
comunica cu alte lumi.
Un alt element de compozitie il constituie finalul piesei.In acest sens,finalul este simbolic
intrucat solutia de iesire din universul labirintic in care se afla Iona este aceea a spintecarii
propriei burti ,cee ace semnifica evadarea din propriul destin.Replica cu care se incheie piesa
sugereaza increderea pe care i-o transmite idea regasirii sinelui”Razbim noi cumva la

4
lumina” ,dar si acceptarea ca nu ghinionul ci singuratatea este drama existentei umane “Ce
conteaza daca ai sau nu noroc?E greu sa fi singur.Asadar,gestul lui Iona de a-si spinteca propria
burta nu trebuie inteles ca o sinucidere,ci mai degraba ca o renastere in plan simbolic
Opera literara, “Iona ‘” de Marin Sorescu devine reprezentativa pentru tema si viziunea
autorului despre lume ,fiind o drama de idei ce accentueaza idea singuratatii prin intermediul
personajului eponim,incadrandu-l in categoria insinguratului ce isi pune intrebari,vorbeste cu
sine si se comporta ca si cum in scena ar fi doua personaje.Asadar,”Iona” ramane o capodopera a
literaturii romane