Sunteți pe pagina 1din 2

Drama de idei ,drama postmoderna

TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUME


IONA
Marin Sorescu

Marin Sorescu,adept al curentului literar neomodernism ,este considerat unul dintre cei mai
reprezentativi scriitori romani,datorita autenticitatii sale,asect reliefat in mai multe din operele acestuia.
Neomodernismul este un curent literar manifestat cronologic în literatura română între ani
1960-1980.Printre trasaturile definitorii ale modernismului se remarca redarea temelor grave intr-o maniera
ludica eliberarea fata de rigorile prozodiei clasice si deschiderea spre interpretari multiple.
“Iona” de Marin Sorescu este o parabola dramatica publicata in anul 1968 in revista
“Luceafarul”,fiind inclusa in triologia “Setea muntelui de sare” alaturi de Paracliserul si Matca.Piesa de teatru
intitulata “tragedie in patru tablouri”este alcatuita sub forma unui monolog dialogat,in care se evidentiaza lupta
individului (Iona) cu destinul si incercarea de a-l infrunta,de a se gasi pe sine si de a-si define fiinta.Asadar,se
poate vorbi in acest sens despre o meditatie asupra conditiei omului modern.Personajul se comporta in scena
dedublat,isi pune intrebari si isi raspunde sie insusi. Iona devine o parabola a cautarii spirituale a
Individului:”Pot sa merg,uite pot sa merg incolo.”
Drama lui Sorescu are ca sursa de inspiratie mitul biblic al profetului Iona ,din cartea cu acelasi nume
al Vechiului Testament.Totusi ,din acest mit biblic,autorul pastreaza doar numele personajului,destinul sau fiind
altul.In povestea biblica ,Iona este un om credincios care este trimis de Dumnezeu in cetatea Ninive pentru a
propovadui credinta unor oameni care si-au pierdut-o demult.Chinuit de spaima de a nu fi ucis ,Iona refuza sa se
duca unde este trimis si fuge.Drept pedeapsa,Dumnezeu trimite o furtuna pe mare ,iar ceilalti oameni il arunca
pe Iona in apa pentru a potoli urgia,astfel incat Iona e inghitit de un chit (balena).Dupa trei zile sit rei nopti
petrecute in burta pestelui,timp in care isi cere iertare de la Dumnezeu,Iona este eliberat.
Spre deosebire de prorocul biblic,personajul Iona a lui Marin Sorescu se afla de la inceput prizonier in
burta monstrului marin,fara posibilitatea evadarii si fara a savarsi un pacat.
Tema operei este singuratatea,mai precis conditia omului intr-un univers inchis ce surprinde
framantarile individului intr-o liniste care il obliga sa vorbeasca cu sine,dupa cum sustine Sorescu :”Am vrut sa
scriu despre un om singur,nemaipomenit de singur”Problematica se diversifica prin revolta omului in fata
destinului .
O prima secventa reprezentativa pentru tema si viziunea despre lume este cea in care Iona isi
pierde ecoul,despre care Sorescu marturisea ca este cel mai ingrozitor lucru din textul sau.Aflat in gura
pestelui ,isi striga de trei ori numele,simbol al incercarii sale de a-si gasi identitatea.Fiindca nu primeste niciun
raspuns ,constientizeaza ca si-a pierdut ecoul “Gata si ecoul meu”.Personajul este surprins in ipostaza de
pesacar care spera ca va prinde pestele cel mare ,insa acesta se dovedeste a fi un pescar ghinionist. Iona are
sentimentul ratării,al incapacităţii de a-şi schimba propriul destin fiind obligat să îşi accepte propria soartă.
O alta secventa semnificativa pentru tema si viziunea despre lume este cea in care Iona reuseste sa
taie cu ajutorul unghiilor o fereastra prin care sa evadeze din burta pestelui,insa constata ca nu a reusit decat sa
patrunda in burta unui alt peste mai mare.Acesta constientizeaza apropierea mortii si se gandeste la mama sa
careia decide sa-I scrie un bilet prin care o roaga sa o mai nasca odata.In cele din urma scrie biletul cu propriul
sange .Acesta incearca sa ii trimita biletul dar tot este cel care il gaseste,fapt ce accentueaza sentimentul
singuratatii.
Un prim element de compozitie relevant pentru tema si viziunea despre lume este conflictul.Acesta
este de natura interioara si se produce in sufeltul protagonistului.Asadar,conflictul este de fapt drama
existentiala a lui Iona.Imagine a omului modern Iona traieste un conflict interior cu propriul sine intr-o mare
tensiune dramatica.Acesta isi pune intrebari cu un substrat filosofic si tot el isi raspune,motiv ce accentueaza
singuratatea finite.Spatiul burtii de balena desemneaza de la inceput conditia tragica a omului modern
condamnat sa-si duca existenta intr-o lume inchisa,limitata,fara speranta de a comunica cu alte lumi.
Un alt element de compozitie il constituie finalul piesei.In acest sens,finalul este simbolic intrucat
solutia de iesire din universul labirintic in care se afla Iona este aceea a spintecarii propriei burti ,cee ace
semnifica evadarea din propriul destin.Replica cu care se incheie piesa sugereaza increderea pe care i-o
transmite idea regasirii sinelui”Razbim noi cumva la lumina” ,dar si acceptarea ca nu ghinionul ci singuratatea
este drama existentei umane “Ce conteaza daca ai sau nu noroc?E greu sa fi singur.Asadar,gestul lui Iona de a-si
spinteca propria burta nu trebuie inteles ca o sinucidere,ci mai degraba ca o renastere in plan simbolic
Opera literara, “Iona ‘” de Marin Sorescu devine reprezentativa pentru tema si viziunea autorului
despre lume ,fiind o drama de idei ce accentueaza idea singuratatii prin intermediul personajului
eponim,incadrandu-l in categoria insinguratului ce isi pune intrebari,vorbeste cu sine si se comporta ca si cum in
scena ar fi doua personaje.Asadar,”Iona” ramane o capodopera a literaturii romane.