Franta in evul mediu

Prezena uman pe actualul teritoriu al Franei dateaz

de nc acum 1.800.000 de ani. De-a lungul timpului s-au
dezvoltat o serie de culturi, printre cele mai cunoscute
fiind cea de la Lascaux, fiind datat la 15.000 ani .
Hr. Neoliticul apare cu 7000 ani .Hr. iar la
nceputul Secolului al IX-lea .Hr. n regiune apar galii, un
trib de origine celtic.
Frontierele Franei moderne se suprapun aproape perfect
cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de ctre gali.
Galia a fost cucerit de ctre romani n Secolul I .Hr., aici
dezvoltndu-se o cultur galo-roman prosper,ce a adus
Franei un patrimoniu important de cultur latin.
Cretinismul a prins, de asemenea, rdcini n secolele al
II-lea i al III-lea d. Hr.
Un secol mai trziu, frontiera estic a Galiei, de-a
lungul Rinului, a fost strpuns de triburi germanice, n
principal de ctre Franci, populaie de la care a derivat
vechiul nume de Francia. Denumirea modern, Frana,
deriv din denumirea domeniului feudal
al Capeienilor din jurul Parisului.
Cea mai mare parte din regiunile care formeaz Frana
actual, au fost aduse sub un conductor unic de
ctre Clovis I n anul 507. Ulterior, regatul franc a
cunoscut mai multe dezbinri sub dinastia Merovingian.
Cea de-a doua dinastie franc (Dinastia Carolingian) a
urmat primei n secolul al VIII-lea, i a ntrit considerabil

regatul, transformndu-l, n timp, ntr-un imperiu. Dup

moartea lui Carol cel Mare Imperiul Franc este divizat n 3
entiti statale: Francia Oriental, Francia Occidental i,
ntre ele, efemera Lotharingia. Partea oriental
corespunde entitii statale care a devenit mai
trziu Germania, pe cnd cea occidental corespunde
Franei. Din anul 842, prin Jurmintele de la Strasbourg,
dateaz prima atestare a folosirii a dou limbi diferite de
o parte i de alta a Rinului (germana i romana lingua,
protofranceza). Descendenii lui Carol cel Mare, au
condus Frana pn n anul 987, cnd Hugo Capet, Duce
de Frana i Conte de Paris, a fost ales drept rege al
Franei i a fondat o nou dinastie.