profesor paula filip

europa si spatiile de civilizatie extraeuropene- studiu de caz

1.apogeul colonizarii : influente reciproce
Lumea sec.al XX-lea esta una in schimbare accelerata; dovada afirmatiei rezida in faptul ca
acest secol inregistreaza marirea si decaderea Europei.
La incep.sec.,Europa se afla la apogeu; era o realitate rezultata din stradaniile puterilor
europene de a achizitiona colonii- adevarate imperii- de-a lungul veacului anterior, al XIX-lea,
secol al nationalitatilor .
Forma concreta a dominatiei Europei asupra lumii a constituit-o imperiile coloniale (cel mai
vast- Imperiul Britanic)
Puterile coloniale europene (M.Britanie, Franta, Germania, Belgia, Olanda, Portugalia,
Spania) s-au confruntat pentru resurse, spatiu si prestigiu si au tarat lumea in doua razboaie
mondiale care au dus pierderi umane ireparabile, pierderi materiale imense, decaderea Europei si
schimbarea locului ei in lume.
Apogeul procesului de extindere a fost atins la incep.sec al XX-lea, cand cea mai mare parte a
lumii era impartita intre marile puteri; aproape intregul continent african, India, Asia de Sud-Est
sau Australia devenisera parti componente ale imperiilor coloniale europene. Pe de alta parte
Rusia si-a extins expansiunea catre est si nord transformandu-se intr-unul dintre cele mai intinse
imperii din lume.
Dominatia Europei asupra lumii inseamna suprematia omului alb asupra teritoriilor si
populatiilor din spatiile extraeuropene.
Marile puteri coloniale au aplicat politici diferite in teritoriile pe care le-au dominat. Imperiul
colonial francez s-a constituit in timp, mai ales dupa 1870, si pentru a deturna opinia publica de la
preocuparea obsesiva in legatura cu revansa Germaniei. S-a constituit mai mult din ratiuni de
prestigiu decat din ratiuni economice si pentru a ocupa armata si a picta harta in tricolor.
In prejma Primului Razboi Mondial, imperiul colonial francez ajunsese la o suprafata de 10
mil.km2 si o populatie de 48 de mil.de locuit. ;pe de alta parte Franta a fost nevoita sa faca fata
unor revolte in Indochina si Siria. La 1900, o lege franceza stipula ca fiecare colonie trebuie sa
traiasca din propriile venituri.Eficienta economica a federatiilor Africa Occidentala (creata in
1904) si Africa Ecuatoriala (creata in 1910) depindea de legarea lor, cu ajutorul caii ferate, de
teritoriile franceze din Africa de Nord. Lipsa fondurilor a naruit proiectul constructiei caii ferate

1
profesor paula filip

transsahariene. Ca urmare, eficienta economica a imperiului colonial francez e discutabila, mai

ales in privinta spatiului african.
Imperiul colonial britanic ocupa un sfert din suprafata Terrei. Marea Britanie a creat
Commonwealthul (comunitatea natiunilor) si s-a angajat, din 1931, la emanciparea progresiva a
celor mai semnificative componente ale imperiului.Comportamentul Marii Britanii fata de colonii
a fost descris de lordul Shelbourne (1737-1805): Anglia prefera sa faca comert fara sa domine
cand este necesar. Ca urmare imperiul colnial britanic a dovedit multa eficienta fiind administrat
cu fermitate si suplete starnind admiratie si invidie.
Hegemonia Europei, vizibila la incep.sec.al XX-lea, nu inseamna numai superioritate
militara(bazata pe avantaje sociologice) dar si pe resursele unei societatiindustriale ajunsa la
parametrii remarcabili(carbune-principala sursa de energiela inceput apoi petrolul).
In esenta, superioritatea productivitatii muncii si a nivelului de trai constituie baza
superiritatii civilizatiei europene, impulsul pentru dominarea altor spatii, pentru asigurarea
hegemoniei Europei in lume ;aceasta hegemonie s-a impus de cele mai multe ori prin razboaie
coloniale.
La sf.sec.XIX si incep.sec.XX, hegemonia Europei in lume era o realitate. Scriitorul englez
Rudyard Kipling (1865-1936) a surprins esenta acestei realitati in versuri devenite celebre:
Primiti povara omului alb si nu va invredniciti la mai putin. De-a lungul sec.XX se va narui
hegemonia Europei in lume si va avea loc reasezarea omului alb in relatiile cu alte popoare.
2.Decolonizarea
Decolonizarea - procesul istoric complex, specific sec.XX ce are ca rezultat independenta
coloniilor.
Al doilea razboi mondial(1939-1945) a insuflat in lume un spirit anticolonialist, care, dupa 1945,
a facut dificila pastrarea teritoriilor cucerite de catre europeni in Asia, Africa si Orientul Mijlociu.
Decolonizarea a schimbat structura politica a lumii.Statele capitaliste bogate au format Lumea
intai, statele comuniste au format Lumea a doua.
Tarile recent eliberate, fostele colonii, care au refuzat sa se ralieze primelor lumi, au format
Lumea a treia.Aceste noi state sarace s-au unit in cadrul Conferintei de la Bandung, Indonezia
(18-25 aprilie 1955); s-au reunit 29 de natiuni afro-asiatice, reprezentand peste jumatate din
populatia globului, dar care detineau numai 8% din bogatiile lumii. Rezolutia finala afirma
dreptul popoarelor de a dispune de propria soarta; se afirma refuzul ingerintei in treburile interne

2
profesor paula filip

ale altor state- principiu frumos si ineficient intr-o lume in care natiunile sunt impartite in puteri
si mari puteri; formuleaza dezideratul reglementarii pe cale pasnica a conflictelor; se pronunta
pentru dezarmare, pentru nimicirea armelor de distrugere in masa; condamna colonialismul ca
fenomen ce neaga drepturile fundamentale ale omului, ce este contrar Cartei Natiunilor Unite si
impiedica realizarea pacii si cooperarii mondiale. Conferinta de la Bandung a consolidat ideea ca
natiunile emergente constituie Lumea a treia, saraca, subdezvoltata si suprapopulata; situata intre
Lumea intai si Lumea a doua.
Cel mai important moment in aparitia noilor state a fost adoptarea de catre ONU a
Rezolutiei 1514, prin care se recunostea popoarelor din colonii dreptul de a-si hotari singure
soarta.Anul adoptarii acestui impotant document (1960) a fost numit anul Africii, deoarece 18
state de pe acest continent si-au proclamat independenta.Conferinta de la Addis-Abeba, din mai
1963, a putut astfel hotari infiintarea Organizatiei Unitatii Africane (OUA) si adoptarea unei
Carte a unitatii africane, semnata de 30 de state, care si-au afirmat pozitia de neutralitate. Pana in
1970, au aparut 64 de state independente, iar marile imperii coloniale au disparut. Au fost
introduse concepte noi precum cel de africanism, o miscare capabila sa canalizeze eforturile
comune pentru lichidarea subdezvoltarii si a altor urmari ale colonialismului, sau cel de
negritudine pentru a desemna traditia si cultura comuna a Africii negre.OUA a elaborat o Carta
africana a drepturilor omului si ale popoarelor, adoptata la 28 iunie 1981, instituind o comisie in
domeniu, compusa din 11 membri alesi de Conferinta sefilor de state, iar in anul 1991 a stabilit
principiul necesitatii unei piete africane comune, realizabila, conform documentului, abia in 2025.
Conferinta de la Bandung a pus bazele miscarii de nealiniere la 1-6 septembrie
1961.Initiativa convocarii au avut-o Iosif Broz Tito(1892-1980), Gamal Abdel Nasser (1918-
1970) si Jawaharlal Nehru (1889-1964). S-au reunit reprezentanti din 25 de state din Africa, Asia
si America Latina.
Reprezentantii tarilor nealiniate au expus puncte de vedere privitoare la securitatea internationala
si la conditiile mentinerii pacii.Chiar daca nu au reusit sa realizeze o unitate a blocurilor tarilor
nealiniate din cauza factorului eterogen, au reusit sa creeze organizatii si institutii regionale:
Asociatia Nationala a Asiei de Sud-Est (ASEAN),Comisia Economica pentru Asia si Extremul
Orient (CEAEO), Organizatia Unitatii Africane (OUA), Uniunea Vamala a Africii Centrale
(UVAC), Comunitatea Economica a Africii de Vest (CEAV), Organizatia Statelor Americane

3
profesor paula filip

(OSA), Piata Comuna Centro-Americana (PCCA), Sistemul Economic Latino-American (SELA)

etc.
Tinerele state au intampinat probleme precum: litigiile frontaliere (razboiul dintre Algeria
si Maroc-1963 sau cel dintre Cambodgea si Vietnam), razboaiele interetnice (cel al clanurilor din
Somalia,cel din Liberia, cel ce opune etniile hutu si tutsidi Rwanda si Burundi) sau religioase(cel
care opune crestinii si musulmanii in Nigeria sau musulmanii si evreii in Orientul Mijlociu, sau
exodul hindusilor din nordul Indiei, unde musulmanii au format Pakistanul).
In multe dintre statele suverane nou aparute, se remarca preponderenta regimurilor militare
si autoritare, precum si instabilitatea politica; subezvoltarea economica este explicata de
agricultura preponderent inapoiata; regiuni intregi sunt afectate de seceta si de foamete cronica;
se estimeaza ca 70% dintre copiii Lumii a treia sunt subnutriti. Structurile economiilor sunt
dezechilibrate; dezechilibrarea explica inapoierea, la care se adauga esecul politicii de
industrializare.
Europa actuala si-a propus intretinerea unor relatii cu civilizatiile extraeuropene,altele
decat ceea ce s-a numit neocolonialism. Odata intrate in Comunitate, fostele puteri coloniale
M.Britanie, Franta, Italia, Belgia.Olanda au cerut avantaje pentru coloniile lor (ulterior devenite
independente), cu care aveau relatii prvilegiate.
Prin Conventia Lome, care este un acord intre Uniunea Europeana si 71 (ulterior77) tari din
Africa, Caraibe si Pacific, semnat in februarie 1975 la Lome, Togo, tarile europene se angajau sa
ofere tarife preferentiale la produsele agrcole si materiile prime din tarile ACP si sa acorde 3
miliarde de euro pe an drept ajutor acestor tari, majoritatea subdezvoltate.Conventia a fost
reinnoita a cincea oara in 2000, sporindu-se progresiv ajutorul dat de UE tarilor ACP. Acordul
poate fi reinnoit o data la cinci ani.
3. Globalizarea
Globalizarea este un concept abstract care ne ajuta sa intelegem realitatea pe care o traim zi
de zi, care se petrece la nivelul intregii planete; reprezinta legaturile economice, sociale, politice
care traverseaza granitele dintre state, miscarea libera de bunuri materiale, oameni, idei la scara
internationala si mondiala.
Cauzele care genereaza globalizarea sunt: tehnologice, politice, economice.
Caracteristicile sunt: internationalizarea productiei, noua diviziune internationala a muncii,
miscarile de migratie a populatiei dinspre tarile slab dezvoltate, internationalizarea statului. Dupa

4
profesor paula filip

1945 s-a constatat urmatoarea evolutie: in etapa 1945-1970 schimburi de bunuri si servicii intre
state; in etapa 1970-1990, intensificarea tranzactiilor financiare, iar dupa 1990 pana in zilele
noastre, piata financiara domina piata mondiala; comertul national sta la baza economiei
mondiale.Imediat dupa razboi s-a creat un sistem stabil al schimbului valutar (Bretton-Woods),
care a avut drept consecinta crearea instituiilor internationale (FMI si Banca Mondiala).
Lumea actuala nu mai este europocentrista.Ideea mondializarii s-a impus viguros la
mijlocul anilor 90, perioada in care se configura o noua ordine mondiala. Multi istorici sustin ca
mondializarea, in plina desfasurare acum, ar fi de fapt o noua faza de dezvoltare a capitalismului,
care depaseste astfel etapa imperialista.
Mostenirea economica. Ideile economice directoare ale sec XX sunt: trecerea la societatea
informatica si generalizarea societatii de consum (ec.capitalista, cerere si oferta- bunastarea ec.).
Mostenirea culturala. In acest domeniu, ideile au fost: globalizarea informationala
(telecomunicatii-satelit si informatica- internetul); din acest punct de vedere, globalizarea este un
fenomen pozitiv, de imbogatire spirituala.Dupa 1945, cultura europeana oscileaza intre doua
tendinte contradictorii : una care sustine tendinta de mndializare si uniformizare si alta care
sustine tendinta de reintoarcere la o identitate culturala europeana. Postmodernismul-cultura este
tot mai mult acaparata de bunurile culturale ale societatii de consum.Arta este caracterizata de
dorinta modernitatii: abstractionismul in pictura sau functionalismul in arhitectura.In prezent
coexista mai multe tendinte fara ca vreuna sa domine. Toleranta- religiile lumii au devenit tot mai
tolerante (cu exceptia fundamentalismului islamic) si cheama la solidaritate ecumenica. Tendinta
dominanta este secularizarea vietii social- politice.
Efectele globalizarii sunt, pe de o parte, criza mondiala manifestata prin conflictul intre
strategiile globalizarii si identitatea nationala. Pe plan social se manifesta prin contrastul dintre
bogatie si saracie; pe plan economic prin poluare; pe plan politic prin terorismul international.
Raspunsul adecvat fenomenului globalizarii se identifica cu unul din argumentele ce au
stat la baza constructiei Europei unite.Impreuna, statele europene au reusit sa ocupe o pozitie
importantain raport cu celelalte puteri economice ale lumii.In acest sens au fost elaborate
programme de dezvoltare comune in domeniile industrial, agricol, si al cercetarii
stiintifice( Airbus -program spatial, lansarea rachetelor-Ariane , programele educative-
Tempus, Comenius, Leonardo).

5
profesor paula filip

Fenomenul globalizarii a indus europenilor si reactii de respingere a influentelor venite

din alte zone culturale , mai cu seama America (McDonalds, Coca-Cola sau Pepsi-Cola - atentate
la valorile culturale europene).Reactia europenilor la produsele americane a fost insa mai
moderata decat se credea initial si, deseori, chiar favorabila.