Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dunare, ceea ce provoaca ruperea romanitatii balcano-carpatice. Populatia sedentara moeso-romanica din
dreapta Dunarii a fost asimilata de slavi. Romanii din Peninsula Balcanica au fost dislocati si s-au regrupat in
zone montane, sub numele de vlahi sau aromani, vorbind o limba romana arhaica. Asadar, prin patrunderea
slavilor in Balcani, romanitatea nord-dunareana devine o insula in marele ocean slav. Prezenta slavilor n-a
putut schimba, insa, caracterul romanic al populatiei autohtone din spatiul carpato-danubiano-pontic.
In perioada migratiilor, pe zone intinse ale fostului Imperiu Roman, se formeaza popoare care
mostenesc numai civilizatia romana, fara a vorbi limba latina. Pe alte teritorii, cu toate suprapunerile de
populatii, latinitatea rezista, dovada graitoare fiind formarea popoarelor si limbilor neolatine europene
(franceza, spaniola, italiana, portugheza, romana etc.). Marile migratii au avut consecinte insemnate,
provocand prabusirea Romei, separarea romanitatii occidentale de cea orientala si constituirea adstratului
lingvistic in etnogeneza popoarelor neolatine (germanic - in cazul celor occidentale, slav - in cazul limbii
romane).
Romanitatea sud-dunareana
-datorita indelungatei stapaniri romane ,la sudul Dunarii s-a creat o populatie
puternic romanizata
-dupa anul 602,slavii s-au asezat masiv in peninsula Balcanica si au schimbat
ireversibil structura etnica a acesteia
- o mare parte din grupurile romanice s-au retras in regiunile muntoase din
sudul peninsulei ,in fostele provincii Macedonia,Tracia,Epir ,Tesalia ,unde s-a
format ramura sudica a limbii romane
- in peninsula Istria din Croatia s-a vorbit dialectul istro-roman,in sudul
peninsulei Balcanice ,cel aroman(si varianta sa ,cel megleno-roman)
-megleno-romanii sunt amintiti alaturi de bulgari in
controverse in randul istoricilor si lingvistilor
-deseori ,vlahii au fost considerati un popor de “nomazi” ,deoarece practicarea
pastoritului presupunea strabaterea unor lungi distante si coborarea periodica la
marea Adriatica sau spre Egee
-in secolul al X-lea si-au creat propriiile formatiuni statale :Vlahia Mare si
Vlahia de Sus
-in secolul al XI lea, Imperiul Bizantin si-a revendicat suprematia in Balcani
,pana la Dunare si a intrat in conflict cu vlahii (acestia au fost
calauzele atacatorilor cumani ;in timp ,raporturile cu statul bizantin s-au
modificat ,iar vlahii au actionat ca aliati
--in secolul al XII lea s-au pus bazele statului vlaho-bulgar ,care a jucat un rol
important in istoria politica a secolelor XII-XIV,pana la cucerirea otomana ;in
anul 1185 ,in randul populatiei balcanice ,din care s-au distins fratii vlahi Petru
si Asan ,a izbucnit o revolta determinata de politica fiscala a Imperiului
Bizatin.Statul creat de Petru a fost condus apoi de Ionita Caloian (1197-
1207),care s-a opus cu tenacitate Imperiului Latin de la Constantinopol.;sub
conducerea lui Ioan Asan al II-lea(1218-1241), statul a cuprins o mare parte a
peninsulei Balcanice ,apoi si-a pierdut din importanta
-in contextul expansiunii otomane in Europa ,sub autoritatea sultanului Baiazid
(1389-1402)si a urmasilor sai ,vlahii si-au mentinut traditiile si au obtinut
privilegii din partea sultanilor