Statul medieval și instituțiile sale

Lecția 1 - Formațiuni politice românești și statele vecine

Idei-cheie:
- Factorii care au favorizat apariția și consolidarea formațiunilor politice românești:
 Organizarea comunităților românești în obști sătești
 Gruparea mai multor obști pe un anumit teritoriu, în uniuni de obști, pe
baza cărora se vor întemeia cnezatele și voievodatele
 Formarea în cadrul obștilor a categoriilor sociale medievale: boierimea și
țărănimea
 Presiunile politice sau militare externe, din partea statelor vecine: Regatul
Ungariei, cnezatele ruse (de Halici, Kiev), Hanatul Hoardei de Aur,
Imperiul Bizantin

- În interiorul arcului carpatic sunt menționate în sec. IX voievodatele lui

Menumorut, Gelu și Glad (Cronica lui Anonymus), iar în sec XI, voievodatele lui
Gyla și Ahtum (Legenda Sf. Gerard).

- La sud de Carpați, Diploma ioaniților consemna existența Țării Severinului,

cnezatele lui Ioan și Farcaș, voievodatele lui Litovoi și Seneslau.

- La est de Carpați, începând cu sec X este atestată existența mai multor formațiuni
prestatale:
o Codrii Cosminului, Codrii Lăpușnei, Codrii Orheiului
o Câmpul lui Dragoș
o Țara Românilor, Țara Șipenițului.

- Între Dunăre și Marea Neagră, sunt menționate între sec X-XIII formațiuni
conduse de jupanii Dimitrie și Gheorghe, de Tatos, Satza, Sestlav și Țara Cavarnei.

- Pe baza acestor formațiuni politice s-au întemeiat, în secolele următoare, statele

medievale din spațiul românesc.
 Lecția 2 – Transilvania de la voievodat la principat

Idei-cheie:
- Transilvania s-a format ca statodată cu cucerirea maghiară, având la bază
formațiunile politice prestatale.
- S-a constituit ca voievodat, în ciuda eforturilor regalității maghiare de a impune
principatul, primul voievod fiind Leustachiu.
- Voievodatul și-a menținut autonomia în toată perioada stăpânirii maghiare.

- Conducerea era exercitată de voievod, ajutat de un vicevoievod și o cancelarie

proprie.

- Sub aspect administrativ-teritorial, în Transilvania erau comitate maghiare,

scaune secuiești și săsești, districte românești (țări).

- Organizarea socială se baza pe existența stărilor privilegiate:

o Nobilimea maghiară
o Clerul catolic
o Patriciatul săsesc
o Fruntașii secuilor

- Religia oficială era catolicismul, ortodoxismul fiind doar tolerat.

- În plan juridic era aplicat Tripartitul lui Werböczi.

- Populația românească s-a menținut majoritară, fiind treptat exclusă din viața
politică (Adunările Nobiliare).

- În 1541, a intrat sub suzeranitatea otomană, devenind principat

 Lecția 3 – Întemeierea statelor medievale Țara Românească, Moldova, Dobrogea
Idei-cheie:
- Formarea statelor medievale extracarpatice a avut la bază formațiunile prestatale
care au evoluat într-un context extern marcat de procesul migraționist și afirmarea
statelor din zonă.

- Țara Românească s-a format în prima jumătate a sec XIV sub conducerea lui
Basarab I.
- În urma victoriei de la Posada, noul stat și-a câștigat independența de sub
regalitatea maghiară.
- La formarea statului au contribuit românii din Țara Făgărașului care au trecut la sud
de Carpați sub conducerea lui Negru Vodă (descălecat).
- Statul s-a consolidat în timpul lui
o Nicolae Alexandru (a înființat Mitropolia țării)
o Vladislav Vlaicu (a bătut prima monedă)

- La est de Carpați s-a format Moldova, mai întâi ca marcă de apărare sub control
maghiar, condusă de Dragoș (Moldova mică).
- Constituirea ca stat de sine stătător (independent) s-a realizat sub Bogdan.
- Consolidarea statului s-a realizat în timpul domnitorilor:
o Petru Mușat (a mutat capitala la Suceava, a înființa Mitropolia țării, a bătut
prima monedă)
o Roman I ( a alăturat Moldovei, Țara de Jos).

- Formată ca stat între Dunăre și Marea Neagră, Dobrogea a fost integrată Țării
Românești în timpul lui Mircea cel Bătrân.
- După 1417, Dobrogea a intrat sub dominație otomană.
Însemnătatea întemeierii statelor medievale româneşti

-anumite condiţii interne şi externe au împiedicat crearea unui singur stat românesc.
-deşi separate politic, Țările Române au dezvoltat strânse legături comerciale, politico-
militare sau culturale.
-a permis dezvoltarea civilizaţiei româneşti.
-Țările române vor avea un rol important în Europa prin angajarea lor în lupta
antiotomană.
-după căderea statelor balcanice sub stăpânire otomană, Țările Române rămân, la
Dunăre, puncte de rezistenţă antiotomană.
Vocabular:
- Adunarea Țării = instituție reprezentativă a Țărilor române, întrunită ocazional.
- Autonomie = regim politic ce presupune libertatea deplină în plan intern fără niciun
amestec din afară.
- Cnezat = formațiune politică prestatală apărută în Evul Mediu timpuriu pe baza
unirii mai multor obști sătești, sub conducerea unui cneaz.
- Comitat = unitate administrativ-teritorială în Transilvania medievală, formată dintr-
o cetate și teritoriul înconjurător, condusă de un comite (sau conte).
- Descălecat = termen utilizat de cronicarii medievali spre a descrie întemeierea
statelor medievale românești extracarpatice. Așezarea statornică într-un loc.
- Dinastie = succesiune de suverani din aceeași famili.
- District = unitate administrativ-teritorială autonomă din Transilvania medievală,
locuită de români (sașii aveau și ei două districte).
- Domnie = instituția centrală a statelor medievale românești extracarpatice.
- Județ = unitate administrativ-teritorială specifică Țării Românești.
- Marcă = unitate teritorială politică și militară creată de statele feudale la graniță și
chiar dincolo de ea în vederea stăvilirii atacurilor năvălitorilor.
- Mitropolie = formă superioară de organizare a Bisericii Ortodoxe.
- Obște sătească = comunitate rurală în care familiile dețineau în proprietate
pământul arabil, în vreme ce pădurile, pășunile, apele erau în proprietate comună.
Obștea era condusă de un jude sau cneaz și de Sfatul bătrânilor.
- Oastea cea mare = armata Țărilor române, întrunită la nevoie, formată din bărbații
capabili să poarte arme.
- Scaun = unitate administrativ-teritorială autonomă din Transilvania medievală,
locuită de sași sau de secui.
- Sfat domnesc = instituție alcătuită din boieri cu dregătorii, care îl ajutau pe domn
în conducerea țării.
- Suzeranitate = dreptul unui stat asupra altui stat. Dreptul suzeranului asupra
vasalului său.
- Ținut = unitate administrativ-teritorială specifică Moldovei medievale.
- Voievodat = formațiune politică de tip statal, ce reunea mai multe cnezate de pe un
anumit teritoriu, în frunte cu un voievod.