LICEUL GERMAN SEBEȘ

Autonomii locale și instituții centrale în

spațiul românesc (secolele IX-XVIII)
Prof. Dr. Mihai-Octavian Groza
(Clasa a XII-a)
 Primele forme de organizare
ale românilor
Secolele care au urmat formării poporului român-forma de organizare
a românilor a fost: OBȘTEA SĂTEASCĂ;
Terenurile agricole erau stăpânite individual;
Pădurile, pășunile, iazurile, livezile erau stăpânite în comun;
Conducerea unei obști era deținută de o adunare obștească și
sfatul oamenilor buni și bătrâni;
Cu timpul, deciziile militare, juridice, sociale au fost preluate de
lideri numiți cnezi, jupâni sau voievozi;
Mai multe sate/obști sătești la un loc au format o formațiune
prestatală (cnezat, voievodat, țară)-aflate sub controlul unor forțe
politice străine;
 Formațiuni prestatale
(autonomii locale) în Transilvania
Formațiuni prestatale românești amintite în
contextul expansiunii maghiare spre Transilvania:
Secolul IX-Gesta Hungarorum (Anonymus)-
voievodatele lui Gelu (Dăbâca), Glad (Cuvin) și
Menumorut (Biharea);
Secolul XI-Legenda Sfântului Gerard-voievodatul
lui Ahtum (Banat) și Gyula/Gylas cel Tânăr
(centrul Transilvaniei);
Prima pagină a manuscrisului
Gesta Hungarorum și statuia
cronicarului Anonymus din
Budapesta
Episcopul Gerard de Cenad
 Gelu, Glad și Menumorut
(grup statuar localitatea Macea)
 Formațiuni prestatale
(autonomii locale) la Sud de Carpați
1247-DIPLOMA CAVALERILOR IOANIȚI:
Țara Severinului;
Voievodatul lui Litovoi;
Voievodatul lui Seneslau;
Cnezatul lui Ioan;
Cnezatul lui Farcaș;
Documentul amintește și activitatea economică a
românilor de la Sud de Carpați, care exploatau pășuni,
fânațe, livezi, pescării și iazuri;
 Formațiuni prestatale
(autonomii locale) la Sud de Carpați
1277-DOCUMENT MAGHIAR:
Voievod Litovoi-revoltă împotriva regelui
maghiar + refuzul de a mai plăti dări către
acesta; expediție a Regatului Ungariei-Litovoi
învins și ucis, fratele său Bărbat luat prizonier și
răscumpărat cu o sumă mare de bani;
consecință: românii au revenit la plata dărilor
către Regatul Ungariei;
 Formațiuni prestatale
(autonomii locale) la Est de Carpați
Nu avem menționați lideri sau formațiuni prestatale, ci
existența unor „țări”, „codri” sau „câmpuri” ca centre politice:
Câmpul lui Dragoș;
Codrii Cosminului;
Codrii Orheiului;
Țara Șipenițiului; Secolul XIII-controlate de tătari
Țara Brodnicilor;
Țara Bolohovenilor;
 Formațiuni prestatale
(autonomii locale) în Dobrogea
Secolul X-Dobrogea s-a aflat sub influen ța
Imperiului Bizantin;
Sunt amintiți mai mulți lideri locali, care
purtau titlul de „jupan” (jupan Dimitrie și jupan
Gheorghe);
Secolul XI-sunt amintite trei formațiuni
prestatale, conduse de Tatos, Seslav și Satza;
 Transilvania și constituirea
statelor medievale românești
(Țara Românească, Moldova și
Dobrogea)
 Voievodatul Transilvaniei
Secolele XI-XIII-Transilvania cucerită de Regatul Ungariei;
Organizată după model apusean, în comitate;
Statut autonom în cadrul Regatului Ungariei;
1111-amintit principele Mercurius; rezistență locală-se revine la
titlul de voievod (1176-primul voievod-Leustachius);
Colonizări în Transilvania: sași, secui, cavaleri teutoni (scop:
consolidarea stăpânirii maghiare + apărarea granițelor);
Organizarea autonomă a românilor menținută în zonele de
graniță (Voievodatul Maramureșului, Țara Hațegului, Țara
Făgărașului, Țara Bârsei);
 Întemeierea statelor
medievale românești
FAVORIZATĂ DE: problemele interne și frământările din
Regatul Ungariei de după moartea ultimului rege din dinastia
arpadiană; creșterea populației; dezvoltarea economică;
structurarea unor noi clase sociale; dezvoltarea formațiunilor
politice românești;
ETAPE:
Întemeierea formațiunilor prestatale;
Unirea formațiunilor prestatale într-un singur stat;
Obținerea independenței noilor state;
Crearea principalelor instituții centrale;
 Formarea statului medieval
Țara Românească
1310-Basarab-unificare a formațiunilor prestatale de la
Sudul Munților Carpați; vasal al Regatului Ungariei;
1330-conflict: regele Ungariei versus domnitorul Basarab-
bătălia de la Posada-victorie a domnitorului român;
consecință: independența Țării Românești;
Urmașii lui Basarab (Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu),
au întemeiat Mitropolia Țării Românești, au bătut primele
monede și s-au recunoscut vasali ai Regatului Ungariei
(de la care au primit Severinul și Făgărașul);
Bătălia de la Posada reprezentată în
Cronica pictată de la Viena și
portretul voievodului Basarab I
Stema Țării Românești
 Formarea statului medieval
Moldova
Secolul XIV-primul stat la Est de Carpați-marcă de apărare a
Regatului Ungariei împotriva tătarilor, condusă de voievodul
Dragoș; capitala: Baia; stat vasal Regatului Ungariei;
1364-revoltă a moldovenilor împotriva Regatului Ungariei,
condusă de voievodul Bogdan; alungarea urmașilor lui Dragoș din
Moldova + obținerea independenței;
Urmașii lui Bogdan (Petru I Mușat și Roman I) au extins granițele
statului până la Marea Neagră, au bătut primele monede, au
întemeiat Mitropolia Moldovei și au recunoscut suzeranitatea
Regatului Poloniei;
Vănătoarea voievodului Dragoș
Voievozii Dragoș I și Bogdan I
Stema Moldovei
 Formarea statului medieval
Dobrogea
Secolul XIV-stat condus de Balica (Țara
Cavarnei/Căvurnei, cu centrul la Caliacra);
Urmașul lui Balica, Dobrotici, a fost vasal al Imperiului
Bizantin;
Urmașul lui Dobrotici, Ivanco, a obținut independența
țării și a bătut propria monedă;
După moartea lui Ivanco, Dobrogea a intrat în
componența Țării Românești; după anul 1417, a fost
ocupată de Imperiul Otoman;
Statuia despotului Dobrotici din localitatea Bazargic (Bulgaria)
 Ruinele cetății
Caliacra (Bulgaria)
 Instituții centrale în spațiul
românesc (secolele XIV-XVIII)
Întemeierea statelor medievale române ști a fost
urmată de formarea principalelor institu ții centrale:
Domnia;

Sfatul Domnesc;

Adunarea Țării; Instituții centrale

Armata; românești
Biserica;
 Instituții centrale în spațiul
românesc (secolele XIV-XVIII)
DOMNIA:
Domnitorul-conducea atât politica internă, cât și externă;
Titulatura domnitorului: „Io” + „domn din mila lui Dumnezeu” + „de sine
stăpânitor” + „mare voievod”;
Însemnele puterii: coroana, buzduganul și sceptrul;
2 dinastii: Basarabii (Țara Românească), Mușatinii (Moldova);
Inițial, domnitorul era ales de marii boieri, membrii Sfatului Domnesc sau,
mai rar, de Adunarea Țării; cu timpul, domnitorii și-au asociat fii la
domnie, pentru a limita amestecul marii boierimi în alegerea domnitorului;
Secolele XVI-XVIII-instituția domniei decade (pe fondul creșterii influenței
Imperiului Otoman în Țările Române);
Domnitorii Mircea cel Bătrân și Vlad Țepe ș
Domnitorul Ștefan cel Mare
Domnitorul Mihai Viteazul
 Instituții centrale în spațiul
românesc (secolele XIV-XVIII)
SFATUL DOMNESC:
Alcătuit din boieri cu dregătorii (dregătorie=funcție în stat);
Rol consultativ;
Dregătorii: marele logofăt (cancelaria domnească); marele
vistiernic (administrarea finanțelor); marele vornic (șeful curții
domnești + atribuții judecătorești); marele spătar (atribuții militare);
marele postelnic (primirea solilor străini + activitate diplomatică);
Cele mai importante dregători: banul Olteniei (Țara Românească),
portarul Sucevei (Moldova);
Secolele XVI-XVIII-instituția decade-numit cu termenul „Divan”;
 Reconstituire Sfatul Domnesc
(epoca domnitorului Ștefan cel Mare)
 Instituții centrale în spațiul
românesc (secolele XIV-XVIII)
ADUNAREA ȚĂRII:
A apărut în secolul al XV-lea;
Alcătuită din marii boieri, clerul înalt, boierii mici și
mijlocii, ostașii de la curtea domnească și orășenii;
Atribuții: alegerea domnitorul și hotăra în
probleme ce priveau încheierea păcii și declararea
războiului;
Foarte rar convocată; secolul XVIII-dispare;
 Instituții centrale în spațiul
românesc (secolele XIV-XVIII)
ARMATA:
Alcătuită din două corpuri: oastea cea mică
(formată din unitățile militare ale boierilor) și
oastea cea mare (formată din populația aptă de
război-țărani liberi; convocată doar în caz de
primejdie);
Secolul XVI-oastea cea mare dispare; accent pe
oastea de mercenari;
 Instituții centrale în spațiul
românesc (secolele XIV-XVIII)
BISERICA:
Instituție de prim rang (dată fiind colaborarea
strânsă dintre mitropolitul țării și domnitor);
Mitropoliții erau adeseori asocia ți la guvernare, iar
în cazul în care domnitorul era minor sau inapt,
mitropolitul conducea țara;
Mitropolitul țării era ales de episcopi și de marii
boieri.