Autonomii locale si institutii centrale

in spatiul romanesc

FORMATIUNI POLITICE PRESTATALE

A. Spatiul intracarpatic -Transilvania

Sf. sec. IX “Gesta Hungarorum”-Anonymus, atesta existenta
formatiunilor politice dincolo de Tisa:
 Menumorut –Crisana, centrul Biharia
 Glad –Banat, centrul Cuvin
 Gelu- SV Transilvaniei/ pe Somes, centrul Dabaca
- relateaza interesul manifestat de Ducele Arpad fata de bogatia acestor
teritorii;
-sec. IX-X, aceste formatiuni sunt anihilate de interventia maghiara

B. Teritoriul de la sud de Carpati –Tara Romaneasca

Sf. sec IX-XIII “Diploma Cavalerilor Ioaniti” (1247)- Bela al IV-lea
 voievodatele lui Litovoi si Seneslau(stanfa Oltului), cnezatele lui Ioan
si Farcas intre Jiu si Olt, Tara Severinului;

C. Formatiuni la est de Carpati -Moldova

Sec. IX-XI- desemnate cu denumirea de codri, campuri, ocoale, tari:
 codrii: Orheiului, Lapusnei, Cosminului;
 campuri: Campul lui Dragos, Campul lui Vlad;
 cobale: in tinuturile Dorohoi, Neamt, Bacau, Vaslui;
 ocoale: Campulung, Vrancea;
 FORMAREA STATELOR

Paralel cu etnogeneza romaneasca, au avut loc procese economice, sociale,

politice care au condus la structurari de tip statal si la necesitatea statului. In
spatiul locuit de romani s-au format cinci state medievale, cu interventia
statelor vecine. Aceste state s-au constituit sub forma voievodatului, care este
o structura statala de tip romanesc. Procesul a fost relativ concomitent,
exceptie au facut statul Asanestilor si Transilvania.

A. Statul ASANESTILOR
Statul Asanestilor a fost defapt statul romano-bulgar, care s-a format
in 1185, odata cu rascoala vlahilor sub-dunareni impotriva Imperiului
Bizantin, condusa de Petru si Asan. In aceasta lupta ei au avut sprijinul
vlahilor nord-dunareni, iesind victoriosi si astfel formand statul romano-
bulgar. Treptat insa, elementul romanesc s-a estompat, statul capatand un
caracter bulgar.

B. TRANSILVANIA
Transilvania s-a format prin unificarea formatiunilor prestatale
existente in spatiul intracarpatic, avand loc deoadata cu cucerirea maghiara,
1050-1222. Mijloacele folosite pentru cucerire au fost militare-lupte, si
politice. Regaliatea maghiara a incercat sa impuna voievodatul ca forma de
stat apusean dar in 1176, in timpul lui Leustachiu Voievod, s-a impus
voievodatul. In sec. XII-XIII, s-au decurs colonizarile sasilor stabiliti in S-E
Transilvaniei si Subcarpatii Rasariteni, a secuilor stabiliti in zona Sibiu,
Brasov, Sighisoara, Bistrita precum si a cavalerilor teutoni adusi de Andrei
al II-lea in Tara Barsei.
C. TARA ROMANEASCA
Context: Prezenta elementului migrator, afirmarea Ungariei cu
Polonia, cresterea demografica substantial, stingerea dinastiei Arpadiene,
diferentierea sociala precum si viata economica prospera (crearea drumului
comerial), au dus la necesitatea formarii Tarii Romanesti.
Tara Romaneasca s-a format prin unificarea formatiunilor din jurul
Voievodatului lui Seneslau.
Nu exista informatii istorice certe sa ilustreze acest proces de unificare.
Primele documente, din anii 1310-1352, scriu despre existenta statului in
frunte cu Basarab I. Este un document din 1324 prin care Basarab I se
recunostea vasal al regelui maghiar Carol Robert de Anjou. In 1330, in
Cronica pictata de la Viena, in care apare lupta de la Posada, intre Basarab
I si Carol Robert de Anjou, victoria fiind al lui Basarab, consacrand
independenta de stat.
Descalecatul lui Negru-Voda din Fagaras -1290
-Acest descalecat ilustreaza contributia demografica si institutionala a
romanilor din Transilvania la formarea Tarii Romanesti;
-Campulung, locul unde s-a produs Descalecatul, rezulta a fi prima capitala a
Tarii Romanesti si are prima necropola domneasca;

D. MOLDOVA
Context extern: Prezenta cumanilor si a tatarilor a constituit un factor
de echilibru, interesele Ungariei si Poloniei pentru eliminarea Hoardei de
Aur, stingerea dinastiei Arpadiene si instaurarea dinastiei de Anjou.
Context intern: Prosperitatea economica(crearea drumului comercial),
precum si diferentierea sociala facea necesara crearea statului Moldova.
Formarea Moldovei a cunoscut doua etape. Cea a formarii statale
incomplete, in care prosperitatea economica si diferentele sociale faceau
necesara statul.
Prima etapa s-a realizat pe fondul expeditiilor maghiare antitataresti,
organizate intre 1345-1354. Moldova era ca o marca de aparare, sub
suzeranitate maghiara, numindu-l pe Dragos conducator al acesteia.
Cea de-a doua etapa a fost cea a formarii statale propriu zise, intre anii
1359-1365, cand s-a organizat intr-o domnie, ca stat independent, 1359, al
doilea descalecat, cel al lui Bogdan. Anul 1365 este cel in care independenta
tarii a fost recunoscuta si de regalitatea maghiara.
E. DOBROGEA
Dobrogea s-a realizat prin unificarea formatiunilor prestatale in jurul
unui nucleu reprezentat de Tara Cavarnei. Fiind amenintata de pericolul
Otoman, Dobrogea a fost integrata Tarii Romanesti de catre Mircea cel
Batran pana-n anii 1417-1421, ani din care Dobrogea ajunge sub stapanire
Otomana pana in 1878.

CONSOLIDAREA STATELOR

-este o perioada de edificare a institutiilor statelor;

TRANSILVANIA
Consolidarea statului se realizeaza in sec. XIII-XIV, in timpul
voievozilor Roland Borsa (1282, 1284-1285, 1288-1293) si Ladislau Kan
(1294-1319). In timpul celor doi, voievodatele se consolideaza, voievozii
asumandu-si prerogative regale.

TARA ROMANEASCA
Consolidarea statului se realizeaza in timpul lui Nicolae Alexandru
(1352-1364), care in anul 1359 i-a titlul de domn autocrat si creeaza
Mitropolia Tarii Romanesti la Curtea de Arges. Urmeaza urmatoarea etapa a
consolidarii din timpul lui Vladislav Vlaicu, care in anul 1370, creeaza o a
doua mitropolie ortodoxa la Severin. Desavarsirea organizarii institutionale
are loc in timpul lui Mircea cel Batran.

MOLDOVA
Consolidarea statului are loc in timpul lui Latcu (1369-1377), care
continua politica de indendenta in raport cu regalitatea maghiara. Continua
cu perioada lui Petru I Musat (1375-1391), care creaza in anul 1386/1387
Mitropolia Moldovei cu sediul la Suceava. Consolidarea se incheie in timpul
lui Roman I (1391-1394), cu extinderea teritoriilor pana la Marea Neagra si
Dunare.
 INSTITUTII STATALE IN SPATIUL ROMANESC

TRANSILVANIA

Organizarea institutionala a Transilvaniei a fost de tip european

apusean. Institutiile centrale au fost voievodatul si Adunarea Starilor
Privilegiate.
Voievodatul a fost o forma de organizare politico-administrativa
specific romaneasca, adaptata intereselor maghiare si mentinuta pana in anul
1541 cand Transilvania a devenit principat si a castigat autonomie. Dupa
1541 a fost un principat autonom supus suzeranitatii turcesti. Spre sf. sec al
XVII-lea, principatul trece sub stapanire habsburgica iar in anul 1692
Diploma Leopoldina stabileste organizarea interna a principatului.
Adunarea Starilor Privilegiate reunea reprezentanti ai nobilimii
maghiare, ai clerului superior, orasenii si reprezentantii taranimii maghiare.
Initial, la aceasta participau si reprezentantii romanilor dar treptat, romanii
sunt exclusi din aceste adunari. In conditiile in care adunarile se constinuiau
pe principiul natiunilor privilegiate, acestea vor purta numele de congregatii,
inlocuite mai tarziu de dieta.
In ceea ce priveste organizarea administrativ-teritoriala, acestea erau
comitate, mai intai regale apoi nobiliare, scaune-ale secuilor si sasilor si
districte, cele ale romanilor.
Existau doua biserici, cea catolica si cea ortodoxa, sustinuta de
domnitorii romani, in grija mitropolitului Tarii Romanesti.
TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA

Organizarea institutiilor a fost de influenta bizantina si slava. Institutia

centrala a fost domnia.
Domnia avea un caracter ereditar-electiv si doua dinastii, Musatinii in
Moldova si Basarabii in Tara Romaneasa. Sistemul electiv functiona cu
conditia ca alegerea sa se faca din randul familiei domnitoare. Doar acestia
erau trimisii lui Dumnezeu pe Pamant. Domnitorul era stapan absolut, lua
principalele decizii, de pace, de razboi, atat politice cat si militare,
administrative, financiare, judecatoresti, financiare si religioase. Aceste
atributii erau limitate de drepturile si privilegiile boierimii si de legea, adica
dreptul pamantului. Concluzia este ca domnia a fost defapt o monarhie
absoluta. Autoritatea acesteia s-a slabit abia in secolul al XVII-lea sub
regimul nobiliar, cand domnii au inceput sa fie numiti de turci.
Regimul fanariot a fost instaurat sec. XVIII, anul 1711 in Moldova si
1716 in Tara Romaneasca. Cu accentuarea dominatiei Otomane, s-a degradat
institutis domniei.
Dupa domnie, organizarea institutionala se numea Sfatul domnesc.
Sfatul domnesc era alcatuit de marii boieri si apoi din boierii cu
dregatorii. Avea rol consultativ si atributii juridice, participa la incheierea
tratatelor si avea acordul asupra deciziilor domniei. In sec. XVI, sfatul s-a
numit divan.
Adunarea Starilor Privilegiate purta numele de Marea Adunare a
Tarii, si era formata din marii boieri, clerul inalt, boierimea mica si mijlocie,
curteni. In sec. XVII, isi defineste mai bine atributiile iar in anul 1831-1848 se
reinfiinteaza sub numele de Adunarea Obsteasca.
Organizarea militara era din doua parti, oastea cea mica, adica
armata permanenta-membrii claselor privilegiate, si cea mare, adica
populatia apta sa poarte arme.
Oragnizarea administrativo-teritoriala era din judete si
tinuturi in cazul Moldovei.
Biserica, pe plan spiritual, avea o putere suprema si astfel un rol
important in viata sociala, juridica si culturala. S-a format odata cu
constituirea statelor medievale romanesti. Biserica detinea un rol in plan
cultural, in domeniul justitiei. A mentinut unitatea spirituala a romanilor si
s-a opus prozelitismului catolic.
Concluzie:
Formarea statelor medievale romaneştii si institutiile medievale au
evoluat intr-un timp relativ scurt si au avut o importanta considerabila,
institutiile si procesul de formare din Moldova si Tara Romaneasca fiind
diferit de cel din Transilvania.

-Prezentati un fapt istoric, din secolul al XlV-lea, care a contribuit la

constituirea statului medieval Moldova. 
În cazul Moldovei, mai întâi avem <<Descalecatul lui Dragos >>, trimis
al regalitatii maghiare, care la mijlocul secolului al XIV-lea, (1345- 1354),
întemeiaza în nordul Moldovei o marca de aparare.
În a doua jumatate a secolului al XIV-lea, Bogdan din Cuhea, voievod
al Maramuresului, intra în conflict cu regalitatea maghiara care încerca sa
lichideze autonomiile românesti. Acesta se revolta, trece în Moldova si cu
sprijinul boierimii moldovene îl înlatura pe Balc, punând bazele unui stat
independent. « Descalecatul lui Bogdan » este urmat de proclamarea
Moldovei ca stat independent. În perioada 1364-1365, regele Ungariei este
obligat de împrejurarile internationale sa recunoasca independenta celui de-
al doilea stat românesc cu capitala la Baia.

-Exprimati un punct de vedere cu privire la formarea statelor medievale in

spatiul romanesc si argumentati-l cu unul /doua fapte istorice: