STATUL MEDIEVAL ROMANESC

Dupa formarea lor ca popor, romanii traiesc organizati in obsti satesti, iar prin
unificarea obstilor se formeaza autonomii locale mentionate in documente, ca si
cnezate si voievodate.

FORMAREA TRANSILVANIEI

Intre sec IX-XIII, Regatul Ungariei cucereste spatial din interiorul Arcului Carpatic,
unde a organizat un voievodat autonom, numit Transilvania, aflat sub suzeranitate
maghiara.

MASURI LUATE DE REGII MAGHIARI PT A CUCERII SI ORGANIZA TRANSILVANIA

1. Au cucerit tarile romanesti, pe care le-au oferit apou unor nobili maghiari,
care au infiintat in aceste autonomii locale comitate- unitati administrative
teritoriale specific evului mediu occidental.
De exemplu in secolul IX in izvorul istoric numit “Cronica lui Anonimus” sunt
atestate trei tari romanesti, aflate in conflict cu Ungaria:
a. Voievodatul lui Gelu, cu resedinta la Dabaca
b. Voievodatul lui Menumorut, aflat in Bihor
c. Voievodatul lui Glad, aflat in Banat.
In secolul IX, in “Cronica Sf. Gerard” sunt atestati voievozii romani Gyula, cu
resedinta la Alba Iulia si Ahtu, cu resedinta in Banat, aflati in conflict cu regale
Ungariei. Toate aceste tari romanesti au fost cucerite si organizate sub forma
de comitate: Bihor 1111, Dabaca 1164 si Alba 1174.
2. Pentru a schimba structura etnica a Transilvaniei, dar si pentru a dezvolta
zona, regii maghiari i-au colonizat in Transilvania pe sasi si pe secui.
Sasii, popor de origine germana, au intemeiat in Transilvania primele orase,
Brasov, Sibiu si Bistrita, devenind importante centre comerciale si
mestesugaresti, administrative si judecatoresti.
Secuii, populatie inrudita cu maghiarii, s-au asezat in Carpatii de Curbura,
organizati administrative in scaune, avand rol preponderant militar, cu scopul
de a apara trecatorile Carpatilor.
 3. Religios, maghiarii au incercat sa impuna in Transilvania religia catolica si
pentru a putea face asta:
a. In secolul XIII ii aduc in Tara Barsei pe Cavalerii Teutoni, adusi de Andrei
II, acesti cavaleri calugari trebuiau sa raspandeasca catolicismul in
teritoriile locuite de romanii ortodocsi, dar sis a opreasca atacurile
tatarilor.
b. In 1366, Regele Ludovig I de Anjou da legea religiei recepte, coform
careia aveau dreptul sa detina pamant si sa fie nobili, doar catolicii. Din
cauza acestei legi, romanii ortodocsi si-au pierdut drepturile si
pamanturile, fiind exclusi din viata politica a Transilvaniei. Multi nobili
romani vor(emigra) descaleca la S si E de Carpati, unde vor contribui la
intemeierea Tarii Romanesti si Moldovei.

ORGANIZAREA POLITICA A TRANSILVANIEI

In 1111, Transilvania era organizata politic ca si principat (forma de organizare
occidentala), fiind atestat principele Mercurius.
Aceasta forma de organizare nu rezista si in 1176, Transilvania revine la
vechea forma de organizare, voievodatul, fiind atestat voievodul Leustachius. Astfel
intre 1176 si 1541, Transilvania va fi organizata ca si voievodat autonom sub
suzeranitate maghiara.
Voievodul avea atributii:
a. Militare
b. Administrative
c. Judecatoresti
Voievodul era ales de rege si confirmat de adunarea nobiliara, care avea
atributii administrative si judecatoresti.

Voievozi important ai Transilvania:

 Ladislav
 Roland Borsa
 Iancu de Hunedoara

Intre 1541- 1691/1699, Transilvania a fost organizata politic ca si principat

autonom sub suzeranitate otomana.
 Aceasta modificare a aparut pentru ca Ungaria a fost cucerita de turci si
transformata in pasalac. In timpul principatului, Transilvania a fost condusa de
principe si dieta.
Principele era ales de dieta si confirmat de sultan, avand atributii:
 Militare
 Administrative
 Judecatoresti
Dieta era formata din nobilii Transilvaniei avand atributii judecatoresti si
administrative.

Un principe important al Transilvaniei in secolul XVI a fost Gabriel Bethelen, care s-a
implicat in Razboiul de 30 de ani, alaturi de Franta, impotriva Imperiului Hapsburgic.

Intre 1699-1918, Transilvania e organizata ca si provincie austriaca/austro-ungara,

din1877 fiind condusa de:
 Un guvernator militar
 Guberniu
 Cancelarie aulica, care isi avea sediul la Viena.
 INTEMEIEREA TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI

FACTORI CARE FAVORIZEAZA INTEMEIEREA

1. In plan intern si la S si la E de Carpati exista autonomii locale care au o buna
dezvoltare economica si sociala.
2. La inceputul secolului XIV, Regatul Maghiar si tatarii intra in criza politica,
slabind presiunea asupra spatiului romanesc, romanii putand sa se organizeze
politic.
3. Din cauza ca si-au pierdut drepturile si pamanturile in Transilvania, mukti
nobili romani trec la S si E de Carpati, unde, prin descalecare, contribuie la
intemeierea celor doua tari.

INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

Etape:
1. In 1247, un document numit Diploma Cavalerilor Ioaniti, emis de regale
Ungariei, atesta la S de Carpati 5 tari romanesti, aflate deja sub suzeranitate
maghiara:
 Tara Severinului
 Voievodatul lui Litovoi
 Voievodatul lui Seneslau
 Cnezatul lui Ioan
 Cnezatul lui Farcas
 Din diploma aflamca tarile romanesti au o buna dezvoltare economica si
sociala, fiind atestata existenta claselor sociale : -boieri
-tarani
 Tot din diploma aflam ca exista si o buna o buna organizare militara, Litovoi
trebuind sa-i ajute pe ioaniti cu armele sale.
 Prin unificarea autonomiilor locale mentionate in Diploma Ioanitilor, in secolul
XIV, s-a format Tara Romaneasca.

2. In 1277 Litovoi incearca sa-si castige independenta, dar este ucis in lupta cu
regele Ungariei.
3. In 1290, descalecatul lui Negru Voda:
 1290 regele Andrei III anuleaza autonomia Fagarasului
 Tot acum, legendele vorbesc despre descalecatul lui Negru Voda, care trece la
S de Carpati, unde face o tara noua la Campu Lung, apoi la Arges.

4. In 1300, Basarab uneste toate autonomiile locale dintre Carpati – Dunare,

formand astfel Tara Romaneasca.
 Inca din timpul lui Basarab se infiinteaza institutiile politice: - domnia
-sfatul domnesc
-adunarea tarii
 In 1330 Basarab castiga si independenta Tarii Romanesti, invingand in lupta de
la Posada pe regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care dorea sa cucereasca
Tara Romaneasca.
 Lupta de la Posada este atestata in cronica de la Viena.

5. Urmasii lui Basarab consolideaza Tara Romaneasca astfel:

 Nicolae Alexandru intemeiaza Mitropolia Ortodoxa a Tarii Romanesti
 Mitropolia este recunoscuta de catre patriarhia de la Constantinopol,
primul mitropolit a fost Iachint de Vicina
 Infiintarea mitropoliei ortodoxe este inca o dovada de independenta
fata de Ungaria catolica
 Vladimir Vlaicu: - Bate moneda (consolidand economic spatial)
- Face un tratat de alianta cu Ungaria pentru a lupta
impreuna impotriva Imperiului Otoman
 INTRODUCERE IN MOLDOVA

Intre secolele X-XII, diferite izvoare istorice atesta diferite autonomii locale
romanesti de exemplu: - Tara Severinului
- Codrii Cosminului
- Campul lui Dragos

Prin unuficarea autonomiilor locale de la E de Carpati, in secolul XIV, prin

descalecatul lui Dragos si Bogdan, s-a format Moldova

INTEMEIEREA MOLDOVEI

Etape:
1. Descalecatul lui Dragos
2. Descalecatul lui Bogdan
3. Consolidarea Moldovei
 Petru Musat
 Roman I
 INSTITUTIILE STATULUI MEDIEVAL

Institutiile centrale:
 Domnia
 Sfatul domnesc
 Biserica
 Adunarea tarii

DOMNIA (SECOLELE XIV-XV)

Institutia centrala care apartine domnului care are putere de origine divina, puterea
lui venind de la Dumnezeu.

Pentru ca puterea este absoluta, atributiile domnului sunt:

 Face legile
 Conduce armata (este voievod)
 Declara razboi si incheie pace
 Judecator suprem
 Stabileste impozite

Succesiunea la tron se face pe baza principiului elective-ereditar, adica este ales de

boieri din neam domnesc
Dinastiile din care erau alesi domnitorii erau dinastiile musatilor si basarabilor in
Tara Romaneasca.

DOMNIA (SECOLELE XVI-XVII)

In secolul XVI, din cauza cresterii dominatiei otomane, din spatial romanesc,
institutia domniei isi modifica continutul.
Domnitorii isi pierd puterea divina pentru ca sunt numiti de sultan si confirmati de
Sfatul Domnesc, motiv pentru care domnitorii din aceasta perioada isi pierd si din
autoritate.
Domnitorii sunt considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman.
Domnitorii isi pastreaza atributiile in plan intern, dar in politica externa trebuie sa
aiba aceeasi politica cu Imperiul Otoman.

DOMNIA (SECOLELE XVIII)

In 1711, In Moldova si in 1716, in Tara Romaneasca, dupa domnia lui Dimitrie

Cantemir si Constantin Brancoveanu , turcii instaleaza regimul fascist, in sensul ca
domnitorii vor fi alesi din randul boierilor greci din cartierul Fanar din
Constantinopol, care obtin tronul de la sultan, in schimbul unor mari sume de bani.
Domnitorii fascisti erau simplii functionari ai Imperiului Otoman, singurul lor scop
era de a se imbogatii, exploatand la maxim spatial romanesc.
In timpul domniilor fasciste:
 Domnii scurte
 Domnitorii nu aveau dreptul la initiative in politica externa

SFATUL DOMNESC

Institutia formata din boieri care il ajuta pe domn sa conduca tara.

Cei mai importantiu dregatori din Sfatul domnesc au fost:
 Portarul Sucevei
 Banul Olteniei
 Spatarul
 Paharnicul
 Pastelnicul
 Logofatul
In secolul XVI Sfatul domnesc primeste numele de divan, puterea divanului in raport
cu domnul creste.

BISERICA

Institutia care coordoneaaza activitatea religioasa, fiind condusa de mitropolit.

Primul mitropolit al Tarii Romanesti a fost Iachiu de Vicina, recunoscut de Patriarhul
de la Constantinopol, iar primul mitropolit al Moldovei a fost Iosif, nerecunoscut
insa de Patriarh.
Mitropolitul avea si rol politic:
 Era membru in Sfatul domnesc
 Prelua tronul provizoriu, atunci cand tara nu avea domn.
Intre domnie si biserica a fost o relatie de colaborare: domnul finanta biserica
(construia manastiri), mitropolitul il incorona si cobora puterea divina asupra
domnului.