Tema 2 Autonomiile locale

A. Spațiul intracarpatic
-secolele IX-X -secolul al XI-lea
Gesta Hungarorum-cronica maghiară a regelui Bela Legenda Sf. Gerard;
III -voievodatul lui Ahtum -Banat;
-voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei- Dăbâca; -voievodatul lui Gyla -Transilvania;
-voievodatul lui Menumorut din Crișana- Biharea;
-voievodatul lui Glad în Banat- Cuvin;

B. Spațiul extracarpatic
secolul al X-lea -secolul al XI-lea -secolul al XIII-lea
-jupânatul lui Thema Paristrion- întemeiată de -Diploma cavalerilor Ioaniți 1247;
Gheorghe- între bizantini- între Dunăre și Mare; -Țara Severinului- organizată de maghiari în sec. XIII
Dunăre și Mare -formațiunile politice a lui Tatos, -cnezatul lui Ioan și Farcaș; situate la S de Carpați
- Inscripția de la Sestlav și Satza- între Dunăre și -voievodatul lui Litovoi și Seneslau;
Mircea Vodă; Mare --Alexiada, Ana Comnena ==ȚARA ROMÂNEASCĂ
=DOBROGEA —a doua jum a sec XI -țări, ocoale, codrii, câmpuri- la E de Carpați-
=DOBROGEA informații se transmit pe cale orală și sunt fixate în scris
de cronicari, scrieri polone și bizantine;
==MOLDOVA
-Dipl.Cav.Ioaniti--Țara Cavarnei- între Dunăre- Mare;
==DOBROGEA
-formarea statelor medievale se desfășoară într-un context extern favorabil—Regatul Ungariei era într-o criză
dinastică (stingerea dinastiei arpadiene și venirea la tron a dinastiei de Anjou)—oportunitatate formațiunilor
prestatale românești de a înlătura dominația maghiară, la care se adaugă și creșterea influenței Hoardei de Aur
care se opunea Regatului Ungariei; PRIMUL STAT MEDIEVAL-TRANSILVANIA-integrat teritorial
Regatului Maghiar;--însă presiunea regalității maghiare crește asupra micii nobilimi românești din
Transilvania;—astfel, conducătorii locali de aici trec la S și E de Carpați=contribuind la formarea
Moldovei+Țării Românești;

Întemeierea Transilvaniei Țara Românească

-sec. IX-X lupte între voievozi și maghiari, câștigate de
maghiari, o parte din elită se va refugia în munți;
-sec. XII- impunerea comitatul ca formă de org.
administrativă, primul comitat a fost Bihorul, în 1111;
-impun principatul ca formă de organizare politică, însă în
1176 se revine la voievodat, deoarece românii nu s-au
adaptat;
-sec. XII-XIII sunt aduși de maghiari: sașii și secuii, popoare
de neam german, pt. consolidarea stăpânirii maghiare în
Trans;
-1224 Bula de Aur-funcția de nobil- DOAR catolicii;
=>elita românească este deposedată de pământ și obligată să
renunțe la ortodoxism;
=>românii încep să-și piardă drepturile și libertățile;
-în 1436, țăranii fac o revoltă, armata intervine;
=>1437 Coroana Magh. impune, UNIO TRIUM
NATIORUM;
=>românii din Transilvania sunt excluși- POLITIC,
RELIGIOS ȘI ECONOMIC;
=>stări privilegiate din Trans.: MAGH., SAȘII ȘI SECUII;
-în 1541 Transilvania devine prov. autonomă sub suz. otom,
deoarece magh au fost înfrânți de otomani, situația ro. la fel !
-1277-1279 Litovoi sub suzeranitatea Coroanei
Maghiare, dorește să facă o revoltă să iasă din
controlul maghiar, însă este ucis, iar fratele său
Bărbat este luat ostatic și răscumpărat, iar
voievodatul lui rămâne vasal maghiarilor;-etpI
-1290-1291 descălec. lui Negru Vodă din
Făgăraș;
=>cauza- politica maghiară din Trans.-et.II
=>efect- acc. proces. de formare a statului;
-1330 Posada(Cronica pictată de la Viena),
lupta între Basarab întemeietorul și Carol
Robert d`Anjou, regele maghiar;-etapa III
-cauza:disputa pt.Ț. Severinul- o deținea Basar.
-ungurii atacă, Basarab îi ademenește într-un loc
strategic d.p.d.v. geografic, obține victoria;
=>prin această bătălie Ț.Ro. devine primul stat
INDEPENDENT + sfârșit suzeranității
maghiare;
-consolidarea-sub urmașii: Vladislav Vlaicu
-1359-Mitropolia ortodoxă de la Curtea de
Argeș, ultima etapă importantă de consolidare
statală Nicolae Alexandru;
Moldova
-în jurul anului 1350, Dragoș voievod al Maramureșului face
un descălecat la E de Carpați, trimis de Coroana Maghiară,
pentru a forma o marcă de apărare împotriva tătarilor,
Moldova Mică;
-regalitatea dorea: înlăturarea prezenței tătaro-mongole din
regiunea carpato-dunăreană + înlăturarea extinderii
influenței religioase +politice;==prima etapă;
-1359, Bogdan voievod de Maramureș nemulțumit de politica
maghiară face un descălecat la E de Carpați, îi înlătură pe
urmașii lui Dragoș, Sas și Balc și participă la revolta
antimaghiară din Moldova, întemeiază statul și obține
independența ;=etapa II;
-spre sfârșitul secolului XIV, în timpul lui Petru Mușat se
întemeiază Mitropolia ortodoxă de la Suceava;-etapa III;
-1387- Petru Mușat devine vasal Poloniei, primește terit.
Pocuția;
-Roman I: Moldova s-a desăvârșit teritorial prin unificarea
ter. dintre Carpați-Nistru-Dunăre-Marea Neagră =Moldova
Mare;
Dobrogea
-în sec. XIII este atestată de bizantini ca nucleu
statal Țara Cavarnei, un stat ortodox,
recunoscut de Imperiul Bizantin;
-în a doua jumătate a sec XIV-lea Balica este
recunoscut drept conducătorul statal;
-urmașul lui, Dobrotici primește de la Imperiul
Bizantin, titulatura de despot;
-în 1386, Ivanco fiul lui Dobrotici este
recunoscut drept conducător al statului
autonom;
-1388 întră în componența Țării Românești;
-1417 întră în componența Imperiului Otoman
-1878 se alipește definitiv de România;

Instituțiile centrale
Domnia
Atribuțiile domnului vizează
toate domeniile importante:
● de politică internă și
externă: declara război și
incheia pace, semna tratate
cu țările vecine:
● militare: „,mare voievod";
● administrative: conduce
întreaga administrație,
numea dregătorii;
● financiare: bate moneda și
instituie sistemul de
impozite;
● judecătorești: este instanța
supremă de judecată;
● religioase: confirma
episcopii și mitropolitul,
întemeia mănăstiri și
biserici;
● legislative: acordă
privilegii negustorilor;
●particula ”io” reflectă
originea divină a puterii
domnești-”Ioannes„ cel ales
de Dumnezeu;
Evoluția instituției domniei
● sf. sec. XVI- sec. XVII- otomanii asociază domnia în Țările Române cu o
funcție administrativă;
● domnul este văzut un înalt dregător al Porții;
● principiul ereditar pentru ocuparea funcției la tron este mai mult abandonat;
● I. Otoman controlează politica domnitorilor prin intermediul boierilor greci,
care devin o prezență activă în viața politică, religioasă, culturală și economică
a Țărilor Române;
● în această etapă crește influența marilor familii boierești, care își vor disputa
tronul, constituindu-se așa-numitul regim boieresc sau nobiliar;
● accentuarea dominației otomane aduce cu sine sistemul numirii domnilor
direct de către Poarta fără consultarea boierimii;
=>ceea ce a dus la o știrbire a autorității domnești=o instabilitate politică,
concretizată prin durata scurtă a domniilor, confirmarea domniei=sume de bani;
● noi modificări intervin în organizarea instituției centrale odată cu instaurarea
regimului fanariot în Ț. Române (1711, în Moldova și 1716, în Țara Român.;
● domnii sunt numiți direct de către Poartă, greci sau români, fără
asentimentul țări, prin îndepărtarea de la formele procedurale de alegere;
● lipsiți de inițiativă în politică externă, ei ajung executori fideli ai
însărcinărilor otomane în raport cu marile puteri;
● limitările puterii centrale și presiunea otomană nu anulează însă autonomia
Țărilor Române, chiar dacă este grav știrbită;
-în Transilvania, voievodatul se menține până în secolul al XVI-lea, când se
creează principatul autonom, sub suzeranitate otomană, că urmare a prăbușirii
Ungariei după lupta de la Mohàcs (1526);
●după 1541 Trans. e condusă de un principe ales de Dietă=după conf. sultanului;
●1699-Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic;

Adunările de stări
-caracter consultativ;
-întrunită doar la
convocarea de către domn;
-în Țara Românească +Moldova= numele de MAREA ADUNARE A ȚĂRII,
formată din: marii boieri, clerul înalt;
-în timpul regimului fanariot sec. XVIII a scăzut semnificativ rolul acesteia;
-instituția va renaște în sec. XIX la începutul epocii moderne sub numele de
ADUNAREA OBȘTEASCĂ;
Biserica
Țara Românească și Moldova Transilvania
-în Evul Mediu, Biserica era considerată cea mai importantă instituție - a predominat ortodoxismul, religia
dintr-o societate; majorității populației formată din
-mitropolitul ocupă un loc important și în sfatul domnesc, și ținea români, care erau considerați tolerați;
locul domnului în caz de vacanta a tronului; --regalitatea maghiară încearcă în
-în Țara Românească, Mitropolia este creată din inițiativa sec. XIV să impună catolicismul :
domnitorului Nicolae Alexandru, în 1359, are sediul la Curtea de Ludovic de Anjou;
Argeș și este recunoscută de Patriarhia din Constantinopol; - prin Diplomele regale din 1366
● în Moldova, Mitropolia este creată din inițiativa lui Petru Mușat, condiționa calitatea de nobil de
are sediul la Suceava și este recunoscută de Patriarhia de la apartenența la catolicism și
Constantinopol; posibilitatea de a deține o funcție;
● capul oficial al întregii Biserici ortodoxe era Patriarhul de la
Const;
● între domnie si Biserica au existat relații de bună înțelegere;
● domnul confirma mitropoliții și episcopii și era considerat
ocrotitorul credinței prin ctitorirea de mănăstiri și biserici;
● mitropolitul era considerat al doilea demnitar în stat, întâiul sfetnic
al domnitorului, conductor al unor școli politice;
● participa la alegerea domnului prin încoronarea și ungerea cu mir;

 -factorii interni: se întăresc raporturile feudale, comerțul de transit dintre Carpați și Marea Neagră;
 -creșterea demografică, relieful;