Si AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC

AUTONOMII LOCALE IN SEC IX-XIV

Autonomiile locale au reprezentat formatiuni prestatale romanesti care au contribuit, pe de-o
parte, la formarea statelor medievale romanesti prin unirea lor in jurul capeteniei militare si
politice cu conducatori cu atributii militare, administrative si judecatoresti.
- Formarea statelor medievale romanesti reprezinta efectul unui indelung proces istoric
ale carui origini pot fi identificare inca din perioada primelor cristalizari ale cnezatelor si
voievodatelor
- La inceput, romanii erau organizati in obsti si adunari de obsti
- Mai multe sate formau un cnezat, mai multe cnezate formau un voievodat
- Marile invazii ale popoarelor migratoare si apoi mongolilor(1223-1241) favorizeaza
emanciparea formatiunilor medievale timpurii
- In Transilvania, clasa conducatoare se maghiarizeaza si trece la catolicism, iar in
Moldova si Tara Romaneasca locuitorii isi pastreaza credinta ortodoxa si limba romana

CARACTERISTICI ALE AUTONOMIILOR LOCALE:

- Au stat la baza formarii statelor medievale romanesti(cu ajutorul lor s-au format)
- Erau conduse de lideri care aveau titlu de voievozi - in transilvania
- Erau organizate din punct de vedere poitic, administrativ si militar
- Au intrat in conflic cu Ungaria, dar au acceptat suzeranitatea ei

AUTONOMII LOCALE TRANSILVANIA

- sec 9: “Gesta Hungarorum” de Anonymus scrie la cererea regelui Bella al II lea despre
urmatoarele formatiuni prestatale de tip voievodal: Voievodatul lui Menumorut(zona
Crisurilor, centrul la Biharea), Voievodatul lui Glad(zona Banat, centrul la Cuvin),
Voievodatul lui Gelu(sud de Somes, in depresiunea colinara a Transilvaniei, centrul la
Cuvin)
- sec 11: Cronica Sf. Gerard metioneaza: Voievodatul lui Ahtum(zona Banat, centrul la
Morisena) Voievodatul lui Gyla(sud de Somes, in depresiunea colinara a Transilvaniei,
centrul la Balgrad)

CONSTITUIREA STATULUI TRANSILVANIA

- Din motive economice si religioase, acestea sunt cucerite de maghiari si astfel este
organizat primul stat medieval romanesc si anume voievodatul Transilvaniei
- Cu toate acestea, la inceputul secolului XII regalitatea maghiara a impus organizarea
specifica lumii apusene si anume principatul
- In anul 1111 este construit primul comitat, avand o cetate locuita de reprezentantii regelui
si populata de o garnizoana
- In 1111 este atestat si Mercurianus cu denumirea de “Principes ultra Silvanus”
 - Romanii, insa, au solicitat revenirea la voievodat, astfel ca in 1176 este mentionat
Leustachiu Voievod
- Desi pare ca organizarea maghiara a inabusit viata romaneasca, in realitate tarile
romane au continuat sa traiasca in cnezate si obsti, in deosebi in vecinatatea Carpatilor
- Acestia au preluat limba si cultura romaneasca
- Cu scopul de a apara granitele de primejdia popoarelor migratoare si cu intentia de a
stimula dezvoltarea economica a Transilvaniei, uniunea maghiara a colonizat in sec
XII-XIII arcul carpatic cu sasi, secui si cavaleri teutoni
- Secuii, popor uranic de origine turca, au participat la cucerirea Panonniei impreuna cu
maghiarii
- Sasii, de origine germana, vor veni in Transilvania in mai multe randuri, taranii sau
mestesugari
- Cavalerii teutoni, colonizati in tara Barsei pentru a apara zona de invaziile tatarilor,
actionau in nume propriu si nu in numele coroanei maghiare
- Cu toate acestea, Transilvania si-a parasit individualitatea in plan economic, al
structurilor sociale, organizarea armatei si situatia confesionala care era fundamental
ortodoxa

AUTONOMII LOCALE IN SPATIUL DINTRE CARPATI SI DUNARE

- Diploma Cavalerilor Ioaniti(emisa la 2 iunie 1247) de Bella al IV lea atesta: Tara

Severinului, Voievodatul lui Litovoi(la Jiu) Cnezatul lui Ioan, Cnezatul lui Farcas(intre Jiu
si Olt) si Voievodatul lui Seneslau(zona Argesului)
- conform diplomei, regele Ungariei oferea ioanitilor teritoriul cuprins pana la Olt, cu
exceptia voievodatului lui Litovoi care ramanea al romanilor
Tip de relatie existent intre autonomiile locale si yb centru de putere vecin: Pentru sec 13 tipul
de relatie este de suzeranitate-vasalitate intre Regatul Ungariei si Litovoi; Fapt istoric: Revolta
voievodului Litovoi din 1277- s-a manifestat prin refizul voievodului de a mai plati banii pe care ii
datora anual regalitatii maghiare. Ca urmare a acestei actiuni, regele maghiar a trimis o
expeditie militara in urma careia voievodul Litovoi a fost ucis, iar fratele lui, Barbat, a fost luat
prizonier. Barbat a dobandit de la regele maghiar recunoasterea titlului de conducator al
voievodatului in schimbul stabilirii tributului anual(=> fapt istoric referitor la autonomiile locale)

CONSTITUIREA STATULUI MEDIEVAL TARA ROMANEASCA

- In 1290 este mentionat “Descalecatul lui Radu Negru-Voda” care a descalecat din Tara
Fagarasului la sud de Carpati, la Campulung si mai apoi la Arges
- acest fapt istoric se baseaza pe faptul ca Andrei al III lea a ajuns in Transilvania pentru
a-l readuce sub ascultare pe voievod, ocazie cu care a anihilat autonomia Tarii
Fagarasului
- Negru Voda a inceut procesul de cristalizare al unui stat medieval sud-carpatic, actiunea
ce va fi definitivata de voievodul Basarb
 - Basarab a reusit sa aduca sub ascultarea sa autonomiile locale din stanga si din dreapta
Oltului in congextul extern favorabil reprezentat de criza politica a regatului Ungariei de
la inceputul sec 14
- Basarab incheie un tratat de suzeranitate-vasalitate cu regele Ungariei Carl Robert de
Anjou conform caruia Basarab era vasal al regelui Ungariei si ii datora acestuia sfat si
ajutor militar si financiar. In schimbul obligatiilor sale, primea Banatul de Severin si Tara
Fagarasului
- In 1330- are loc batalia de la Posada in care Basarab I(1310-1352) ii ataca pe
maghiari(motivul fiind stapanirea Banatului de catre maghiari)
- Basarab I obtine independenta fata de maghiari
- Inca din 1317, Carol Robert de Anjou recunostea indirect titlul voievodal al lui Basarab
- Cronica de la Viena este singurul izvor care nareaza evenimentul si atesta stradaniile
voievodului roman de a mentine pacea

CONSOLIDAREA STATULUI MEDIEVAL TARA ROMANEASCA

- realizata de urmasii lui Basarab, respeciv de Nicolae Alexandru care si-a luat titlul de
autocrator si a ridicat Mitropolia de la Curtea de Arges si Vladislav I care a batut peima
moneda si a ridicat in 1370 a doua mitropolie la Severin

AUTONOMII LOCALE LA EST DE CARPATI

- intre secolele 9-13 au fost mentionate in izvoare precum Cronica lui Ioan de Tarnave si
Letopisetul Tarii Moldovei autonomii locale precum: Tara Berladnicilor, Tara Brodnicilor,
Codrii Cosminului, Codrii Hertei, Codrii Lapusnei, Tara Volohilor

FORMAREA MOLDOVEI
- In sec al XIII- lea, teritoriul Moldovei se afla sub dominatia tatarilor care-si stabilisera
centrul politic la gurile Dunarii
- Au existat doua etape de formare:
1. Descalecatul lui Dragos(1352)
- Context: Intre 1345-1354, Ludovic I de Anjou(1342-1382), regele
Ungariei, intreprinde mai multe expeditii impotriva tatarilor cu
scopul de a controla drumul intre gurile Dunarii si Marea Neagra
- Descalecatul a fost condus de Dragos care a descalecat in zona
Maramuresului, la marca de aparare
- Centrul politico-administrativ se afla la Baia
- Statutul acestuia era dependent fata de coroana maghiara, statut
care nu a fost acceptat de localnici
2. Descalecatul lui Bogdan(1363)
- a avut loc in contextul determinat de anihilarea autonomieie tarii
Maramuresului de catre Ludovic de Anjou
- Bogdan din Cuhea a descalecat la baia si i-a ajutat pe locuilori sa
se revolte impotriva autotitatii maghiare
 - dupa alungarea urmasilor lui Dragos, Bogdan a reusit sa conduca
autonomiile locale de la est de Carpati si sa intemeieze statul
medieval Moldova
- un fapt istoric important pt constituirea acestuia a fost reprezentat
de respingerea expeditiilor militare trimise impotriva lui Bogdan de
catre regele maghiar
- ca urmare a esecului acestora, Ludovi de Anjou a fost nevoit sa
recunoasca independenta Moldovei in perioada 1364-1365

CONSOLIDAREA STATULUI MOLDOVA

- urmasul lui Bogdan a fost Latch care a ridicat o episcopie la Siret, fiind recunoscut drept
Duce al Moldovei
- urmasul lui Latcu a fost Petru I Musat care a notat capitala la Suceava si a ridicat
Mitropolia Moldovei in 1386 pe care o subordoneaza Patriarhiei de la Constantinopol

FORMAREA DOBROGEI

- Asemeni intregului teritoriu trait de romani intre Dunare si Marea Neagra, exista in
secolul al XIII-lea o structura de confesiune ortodoxa tributara tatarilor
- Nucleul statului dobrogean il costituia Tara Cavarnei, intre Mangalia si Varna fiind
recunoscuta ca entitate politica de catre bizanti in 1352
- In 1355, Balica e in frunte
- Dupa 1347, voievod este Dobrotici(1354-1386)- a fost recunoscut ca despot de catre
Imperiul Bizantin si a unificat teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra
- Amenintat de turvi, Dobrotici incearca sa apere tara care va fi alipita de catre Mircea Cel
Batran Tarii Romanesti

INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL ROMANESC

SEC XVI-XVIII- SPATIUL INTRA-CARPATIC(TRANSILVANIA)

Etapa 1: Voievodat autonom in cadrul regatului Ungariei(sec 11- prima jum 16)
- Condus de voievod:
- era numit de regele Ungariei sau ales de nobili si confirmat de rege
- avea atributii administrative: numea functionari, stabilea taxe si impozite,
construia drumuri
- avea atributii militare: comandant suprem al armatei
- atributii judecatoresti: judecator suprem
- 1526: Batalia de la Mohacs in cadrul careia regatul Ungariei a fost infrant de Imperiul
Otoman a avut ca si consecinte disparitia regatului Ungariei de pe harta Europei ca
urmare a impartirii teritoriului catre Imperiul Otoman si cel Hapsburgic; trecerea
Transilvaniei sub domniatia Otomana
Etapa 2: Principat autonom sub suzeranitate Otomana(1541-1691)
 - era condusa de un principe care:
- era ales de Dieta si confirmat de sultan
- avea atributii administrative, judecatoresti, militare la care se adauga plata
anuala a tributului catre imp Otoman
- nu exista politica externa a principelui fara ca aceasta sa fie avizata de sultan
- 1691: imp Leopold I al imperiului Hapsburgic a trimis trupe in Transilvania si a emis
diploma Leopoldina pentru a reorganiza Transilvania
Etapa 3: Principat in cadrul Imperiului Hapsburgic(1691-1867)
- Imparatul Hapsburgic era principele Transilvaniei, fiind reprezentat de un guvernator
- 1699: prin tratatul de pace de la Karlowitz, sulanul otoman recunoaste trecerea
Transilvaniei sub administratie Hapsburgica
- 1765: Primeste titlul de mare principat

Etapa 4: Administrata de Ungaria in Imperiul Austroungar

Etapa 5: Unirea cu Romania

Institutii cu rol politic in Transilvania:

- Congregatia generala a nobilimii: era echivalentul unei adunari de stari asemenea celor
din occident si era formata din reprezentanti ai nobililor, clerului suprem, orasenilor si
tinerimii
- Dieta: a fost organizata in sec 16 si avea atributii in organizarea politicii interne si
externe a principelui, alegerea viitoruluu principe in caz de vacanta a functiei

SPATIUL EXTRA-CARPATIC- TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA

- Insitututiile statelor medievale au fost:

- Domnia- politic
- Sfatul Domnesc- politic
- Adunarea Tarii- politic
- Biserica- religios
- Armata- militar

DOMNIA

- a fost principala institutie medievala romaneasca fiind asemanata cu monarhiile

absolutiste
- conducatorii statelor Moldova si Tara Tomaneasca erau numite astfel:
- domn: conducator ce era stapan al intregului pamant
- voievod: domnul era mare comandant militar
- autocrator: independenta domnului pe plan extren fata de o putere locala si pe
plan intern de boieri
- IO: domnul ales de Dumnezeu, semnifica originea divina a domniei
- avea atributii:
 - politice: emitea legi pe care avea obligtia sa le respecte
- administrative: numea functionari; declara razboi si incheia pace prin tratate
- militare: comandant suprem al armatei
- judecatoresti: judecator suprem
- religioase: il numea pe mitropolit si il confirma pe episcop
- financiare: batea mondea si strangea taxele si impozitele
- succesiunea la tron:
- sec 14- prima jumatate a lui 16: era aplicat principiul ereditar-electiv- domnii erau
alesi de sfatul domnesc si adunarea tarii din randul membrilor familiilor
domnitoare: Basarabilor in Tara Romaneasca si a Musatinilor in Moldova; domnul
era de os domnesc; domnii alegeau sa isi asocieze la tron fiul cel mare pt a limita
interventia marii boierimi>> CARACTERISTICI ALE INST CENTRALE DIN SEC
14-16
- a doua jum a lui 16- inceputul lui 18: domnia a evoluat in raport cu cresterea
influentei Imp Otoman, astfel ca sultanul intervenea in alegerea domnului fie prin
confirmarea unui ales al marii boierimi, fie prin numirea unuia preferat de acesta;
a fost practicata si cumpararea functiei de domn la sultan(M. Viteazu- sec 16)
- sec 18: a fost marcat de instaurarea domniei fanariote; sultanii nu au mai avut
incredere in domnii pamanteni deoarece sa parea ca acestia incheiau in secret
tratate cu caracter antiotoman cuputerile vecine; Astfel, dupa infrangerea coalitiei
moldo-ruse in batalia de la Stanilesti si executarea domnului Stefan Cantacuzino,
sultanul Ahmet al 3 lea a instaurat domniile fanariote; domnii erau numiti de
sultan din randul membrilor familiilor crestine din carterul fanar al
Constantinopolului; pentru a ramane in gratiile sultanului, ii ofereau acestuia
peschesuri; sultanul ii considera membri ai administratiei imperiale cu rangul de
pasa; domnii fanatioti erau considerati agenti ai Imp Otoman

SFATUL DOMNESC

- era format din marii boieri si mai apoi din boieri ce detineau dregatorii
- Politica interna si externa a statului medieval era elaborata de domn si de sfat, alcatuit
din marii boieri, ulterior adaugandu-se acestora dregatori: Banul, Vornicul, Logofatul,
Vistierul, Spatarul, Armasul, Parcalabul, Hatmanul, Pastelnicul, Stolnicul, Comisul,
Pitorul, Paharnicul
- atributii: alegerea viitorului domn, avizarea deciziilor in plan politic extern, sfatuirea
domnului in privinta luarii unor decizii mai bune in scaunul de judecata
- evolutia: sec 14- sub influenta imp Otoman a preluat denumirea de Divan; inceputul sec
18- odata cu instaurarea fanariotilor, divanul a ibceput sa fie dominat de boierii de
origine greaca

ADUNAREA TARII

- Alaturi de domn si sfat, in Evul Mediu au functionat si adunarile starilor

privilegiate(nobilime, cler, oraseni, taranii liberi)
 - Era convocata periodic cu atributii in alegerea domnului, a politicei fiscale, sau ratificau
tratate

BISERICA

- Biserica a avut un rol important in domeniile vietii sociale, juridice si culturale ale tarilor
romane
- Dpdv dogmatic, biserica ortodoxa era supusa patriarhatului de la Constantinopol
- Infiintarea mitropoliilor atesta o recunoastere a existantei statale
- 1359: timpul domniei lui M. Alexandru a fost infiintata mitropolia Tarii ROmanesti de la
Curtea de Arges, care isi intinde autoritatea si asupra unei parti a ortodocsilor din
Transilvania
- 1370- ia mostenire Mitropolia Severinului in timpul domniei lui Vladislav Vlaicu, care a
fost recunoscuta de la Constantinopol in 1402
- 1387: Mitropolia de la Suceava- Petru Musat
- In Transilvania este atestata o mitropolie la Nandru(langa Hunedoara)
- Biserica a fost condusa e mitropolit cu urmatoarel atributii:
- Principalul sfatuitor al domnului
- Era membru la drept al sfatului domnesc
- avea rol important in ceremonia incoronarii domnului
- Alegerea lui se facea de episcop, in consens cu marii boieri
- Patriarhul confirma alegerea si oferea binecuvantarea
- Mitropolitul ii consacra pe supusii lui si mai era responsabilul cu disciplina
in biserici si le controla averea manastireasca si era socotit al doilea
demnitor din stat

ARMATA

- Avea rolul de aparare a granitelor statului si era formata din oastea cea mica(cetele
boieresti, avea rolul de a mentine ordinea pe timp de pace) si oastea cea mare(toti
locuitorii apti se lupta).
- domnul era comandantul militar suprem