AUTONOMII LOCALE ȘI INSTITUȚII CENTRALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC

(SECOLELE IX – XVIII)
(continuare)
2. Formarea statelor medievale românești
b.ȚARA ROMÂNEASCĂ
I. Izvoare. Autonomiile românești și relațiile cu centrele de putere vecine
Diploma Cavalerilor Ioaniți (2 iunie 1247)
 regele Bela al IV – lea atribuie, la 2 iunie 1247, o Diplomă Cavalerilor ioaniți;
 menționează primele formațiuni politice situate la sud de Carpați:
 voievodatul lui Litovoi;
 voievodatul lui Seneslau;
 cnezatele lui Ioan și Farcaș;
 Banatul de Severin.
Cu excepția voievodatului lui Seneslau celelalte formațiuni se aflau sub suzeranitatea Ungariei
exercitată prin intermediul banului de Severin.
II. Etapele formării statului
a. Litovoi
 între 1277 – 1279, a intrat în conflict cu regalitatea maghiară pentru a înlătura suzeranitatea
maghiară;
 a fost ucis în urma conflictului, iar fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier, dar se va elibera.
b. Descălecatul lui Radu Negru Vodă din Țara Făgărașului (1290 sau 1291)
 tradiția istorică atribuie întemeierea Țării Românești voievodului din Făgăraș, Radu Negru
Vodă, care a ”descălecat” (descălecat = întemeiere de țară) la Câmpulung și apoi la Curtea de
Argeș în 1290 sau în 1291, în contextul anihilării drepturilor românilor de către regalitatea
maghiară;
 acest descălecat este o legendă, deoarece nu există izvoare care să-l ateste.
c. Basarab I (1310? – 1352)
 istoria certă a Țării Românești începe cu Basarab I Întemeietorul (1310? – 1352);
 în 1324 - un document maghiar îl menționează ca vasal al regelui maghiar pentru Banatul de
Severin numindu-l ”voievodul nostru transalpin”;
 stăpânea Oltenia, Muntenia, Banatul de Severin și Basarabia;
 a intrat în conflict cu regele maghiar, Carol Robert de Anjou, pentru stăpânirea asupra
Banatului de Severin;
 lupta dintre Basarab și Carol Robert de Anjou se va desfășura la Posada (9 – 12 noiembrie
1330) și va fi câștigată de către Basarab;
 victoria de la Posada semnifică obținerea independenței Țării Românești față de Ungaria;
 lupta de la Posada este descrisă de către Cronica pictată de la Viena.
III. Consolidarea statului
a. Nicolae Alexandru (1352 – 1364)
 este fiul lui Basarab;
 se intitula ”marele și singurul stăpânitor domn”, dar Ludovic I de Anjou, regele Ungariei, îl
numește ”voievodul nostru transalpin” (1355);
  în 1359 - a întemeiat la Curtea de Argeș prima Mitropolie Ortodoxă subordonată Patriarhiei de
la Constantinopol.
b. Vladislav Vlaicu (1364 – 1377)
 avea titlurile de ban de Severin (1368) și duce de Făgăraș (1369);
 a întemeiat Cancelaria domnească;
 a emis primele monede de argint;
 în 1370 - la Severin a întemeiat a doua mitropolie;
 de numele lui se leagă și primele conflicte cu turcii;
 la 20 ianuarie 1368 - a acordat privilegii comerciale negustorilor brașoveni.

c. Moldova
1. Tipuri de autonomii românești și relațiile cu centrele de putere vecine
 la sfârșitul sec. XIII, în partea de nord a Moldovei se cristalizează formațiuni politice, de
exemplu o „Țară a Românilor” („Wlachenland) menționată de izvoarele germane și poloneze.
Datorită drumurilor comerciale ce leagă Marea Baltică de porturile de la gurile Dunării și Marea
Neagră, orașul Baia este menționat în sec. XIV „cetatea Moldovei”.
2. Etapele formării statului
Dacă Țara Românească este rezultatul unui singur descălecat, Moldova este rezultatul a două
descălecate:
 Descălecatul lui Dragoș:
 Dragoș, voievod din Maramureș, a participat la expedițiile militare contra tătarilor de la
est de Carpați organizate de Ludovic I de Anjou între anii 1345 – 1346 și 1354;
 între anii 1352 – 1353 - a fost întemeiată o marcă de apărare dependentă de Ungaria și
care avea centrul la Baia;
 datorită serviciilor aduse Ungariei conducerea mărcii de apărare a revenit lui Dragoș.
 Descălecatul lui Bogdan:
 Bogdan, voievod din Maramureș, a intrat în conflict cu Ungaria, deoarece a anulat
privilegiile nobilimii române;
 se pare că a trecut Carpați în Moldova în anul 1359, iar informații despre trecerea lui
Bogdan din Maramureș în Moldova ne oferă Ioan de Târnave, cronicarul regelui
maghiar Ludovic I de Anjou;
 în anii 1363 – 1364, localnicii se revoltă contra dominației maghiare și urmașii lui
Dragoș, Sas și Balc, sunt alungați din Moldova;
 la răscoală participă și Bogdan, aflat în conflict cu Coroana maghiară;
 în anul 1365 – Bogdan a obținut independența Moldovei față de Ungaria.
Concluzie: Cele două descălecate din Moldova sunt reale, deoarece există izvoare care să le
ateste.
3. Consolidarea statului
 Lațcu (1365 – 1375) – a funcționat o Episcopie catolică la Siret în anul 1370;
 Petru I Mușat (1375 – 1391):
 a mutat capitala de la Baia la Suceava;
  a întemeiat, la Suceava, prima Mitropolie Ortodoxă, dar independența ei față de
Patriarhia de la Constantinopol a fost obținută de Alexandru cel Bun în anul 1401;
 a întemeiat Cancelaria domnească și a bătut primele monede;
 pentru a se opune tendințelor expansioniste ale Ungariei, la 26 septembrie 1387, a
încheiat un tratat de vasalitate cu regele polonez Wladislav Jagello.
 Roman I (1391 – 1394) – a extins teritoriul Moldovei de la Munții Carpați până la Marea
Neagră.
d. Dobrogea
1. Izvoare
 în secolul al X – lea au fost menționați:
 jupan Gheorghe – numele lui este atestat de inscripția descoperită la Basarabi –
Murfatlar;
 jupan Dimitrie – este menționat într-o inscripție în limba slavă, datând din anul 943,
descoperită la Mircea Vodă;
 între anii 971- 1204 – Thema Paristrion întemeiată de către bizantini, între Dunăre și Marea
Neagră;
 în secolul al XI –lea - Ana Comnena în opera ”Alexiada” menționează următorii conducători
locali Tatos, Seslav, Satza și Pudilă;
 în secolul al XIII –lea (1230) – este menționață Țara Cavarnei care se întindea între Mangalia și
Varna.
2. Etapele formării statului
În secolul al XIV – lea are loc unificarea formațiunilor politice în jurul Țării Cavarnei sub
conducerea lui:
 Balica (1346 – 1354) - s-a amestecat în războiul civil din Imperiul Bizantin, unde a murit;
 Dobrotiță sau Dobrotoci (1354 – 1386):
 este recunoscut ca strateg și apoi ca despot de către Imperiul Bizantin;
 a unit teritoriile dintre Dunăre și Marea Neagră;
 a menținut legături cu voievozii Țării Românești.
 Ivanco – se confruntă cu pericolul otoman.
Într-o situație de mari frământări politice și militare, pe la 1388 – 1389 Mircea cel Bătrân (1386 –
1418) ia sub autoritatea sa Dobrogea, pe care o unește cu Țara Românească.

e. Semnificația întemeierii statelor medievale românești

În Transilvania și Dobrogea – procesul este stopat prin cucerirea Transilvaniei de Ungaria și
Dobrogei de Imperiul otoman. Țara Românească și Moldova – se constituie în două domnii autocrate
și sunt două sinteze politice locale.