62 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

STATUL {I POLITICA

1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romånesc

(sec. IX-XVIII)
|ntemeierea statelor medievale romåne[ti
Primele forma]iuni politice romåne[ti au ap`rut \n perioada
sec. XIII-XIV.
Cauze:
- invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe
teritoriul ]`rii noastre (ele au continuat, de altfel, pån` \n
sec. al XIII-lea);
- tendin]ele expansioniste ale regalit`]ii maghiare [i ale
Imperiului Bizantin;
- constituirea Hoardei de Aur care a limitat influen]a
maghiar` \n spa]iul est-carpatic;
- existen]a forma]iunilor prestatale romåne[ti.
Primele forma]iuni prestatale romåne[ti au avut la baz` ob[tile
s`te[ti care au evoluat din ob[tile gentilice (ce aveau la baz`
leg`turile de rudenie dintre membrii ob[tii). Treptat, ob[tile au
c`p`tat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau juzi.
Ob[tile s`te[ti s-au grupat \n uniuni de ob[ti, autonomii locale,
numite de Nicolae Iorga „romanii populare” [i care purtau
diferite denumiri: codri, ]`ri, ocoale, cåmpuri etc. Locuitorii
acestora au fost consemna]i \n izvoare bizantine, ruse,
turce[ti, maghiare, armene sub diferite denumiri: vlahi, volohi,
valahi, blachi, ulaki.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 63

Forma]iuni prestatale romåne[ti (sec. IX-XIII)

Transilvania
Cele mai vechi forma]iuni politice prestatale au fost semnalate
\n sec XI, \n interiorul arcului carpatic, despre care vorbe[te
cronicarul Anonymus \n „Gesta Hungarorum” (“Faptele
ungurilor”):
- voievodatul lui Menumorut, \n Cri[ana, cu centrul la
Biharea;
- voievodatul lui Glad, \n Banat, cu centrul la Cuvin;
- voievodatul lui Gelu, \n Podi[ul Transilvaniei, cu centrul la
D`båca.
„Legenda Sfåntului Gerard” men]ioneaz` existen]a, la
jum`tatea sec. al XI-lea, a dou` voievodate romåne[ti, ce au
opus rezisten]` expansiunii maghiare:
- voievodatul lui Ahtum, \n Banat, cu centrul la Morisena;
- voievodatul lui Gyla, \n centrul Transilvaniei, cu centrul la
B`lgrad (Alba-Iulia).
„Cronica lui Nestor” (sec. XII) confirm` existen]a romånilor [i a
slavilor la venirea ungurilor \n Pannonia.
}ara Romåneasc`
„Diploma cavalerilor ioani]i” din 1247 aminte[te forma]iuni
prestatale romåne[ti:
- }ara Severinului , \n estul Banatului [i vestul Olteniei;
- Cnezatul lui Ioan, \n sudul Olteniei;
- Cnezatul lui Farca[, \n nordul Olteniei;
- Voievodatul lui Litovoi, \ntre Olt [i Jiu;
- Voievodatul lui Seneslau, \n stånga Oltului.
64 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

Moldova
Izvoarele vorbesc despre existen]a \n spa]iul est-carpatic a
numeroase forma]iuni politice:
- Ulak Ili (]ara vlahilor);
- }ara Sipeni]iului;
- Codrii Cosminului;
- Codrii Orheiului;
- Codrii L`pu[nei;
- Codrii Her]ei;
- Cåmpul lui Drago[,
- ocoale (\n Cåmpulung, Vrancea).
Dobrogea
- sec. al X-lea: atestarea unor conduc`tori ai unor forma]iuni
politice:
- jupån Dimitrie (\n localitatea Mircea Vod`);
- jupån Gheorghe (complexul de la Basarabi);
- sec. al XI-lea, izvorul bizantin „Alexiada”, scris de Ana
Comnena, vorbe[te despre trei conduc`tori din Dobrogea:
- Tatos, \n sudul Dobrogei, cu re[edin]a la
Dristor;
- Satza, \n nord-vestul Dobrogei , cu re[edin]a
la Vicina;
- Seslav, \n nord-estul Dobrogei, cu re[edin]a la
Preslav;
- tot Ana Comnena men]ioneaz`, la 1094, un alt frunta[ al
vlahilor, Pudil`;
- \n sec. al XIII-lea, \ntr-o diplom` a ]arului bulgar Ioan Asan
al II-lea (1218-1241) este men]ionat` }ara Cavarnei,
situat` \ntre Mangalia [i Varna.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 65

Formarea statului medieval Transilvania

A avut loc \n dou` etape:
a) etapa voievodatelor romåne[ti, care s-au opus \naint`rii
maghiarilor \n zon` (sec. IX-XI);
b) etapa cuceririi maghiare a Transilvaniei (sec. XI-XIII).
Dup` crearea regatului Ungariei, prin \ncoronarea lui {tefan I
(anul 1000) [i cre[tinarea ungurilor \n rit catolic, \n sec. al
XI-lea \ncepe cucerirea sistematic` [i organizat` a
Transilvaniei. Maghiarii au organizat teritoriul cucerit \n
comitate (primul fiind Bihorul – 1111) [i au \ncercat s`
introduc` institu]ii apusene (principatul [i episcopii catolice).
Un demnitar laic, Mercurius, a fost men]ionat ca principe al
Transilvaniei, dar \n 1176 se revenea la institu]ia tradi]ional`
romåneasc`, cea a voievodatului ce se bucura de autonomie
\n cadrul regatului maghiar, voievodul fiind numit de rege
(primul voievod men]ionat \n 1176 – Leustachius).
Pentru \nt`rirea st`pånirii maghiare \n Transilvania, au fost
coloniza]i aici secui, sa[i, cavaleri din ordinele cavalere[ti
(teutoni [i ioani]i):
- secuii, de origine turanic`, care au participat la cucerirea
Transilvaniei, a[ezåndu-se mai \ntåi \n Bihor, apoi pe
Tårnave [i Mure[ (sec. al XII-lea), pentru ca apoi s` se
a[eze \n estul Transilvaniei, cu rolul de a ap`ra trec`torile
Carpa]ilor de invaziile dinspre r`s`rit;
- sa[ii, care au fost coloniza]i \n special \n scop economic [i
au fost a[eza]i \n zonele Alba , Hunedoara [i Sibiu, iar la
\nceputul sec. al XII-lea [i \n zona Bra[ovului. Sa[ii au pus
bazele ora[elor medievale Bra[ov, Sibiu, Sighi[oara,
Or`[tie, Bistri]a;
- cavalerii teutoni, care au fost adu[i \n anul 1211 de c`tre
regele maghiar Andrei II [i a[eza]i \n }ara Bårsei cu scopul
de a opri incursiunile cumanilor din Muntenia. S-au bucurat
de numeroase privilegii, dar au intrat \n conflict cu regalitatea
maghiar` [i au fost alunga]i din Transilvania \n 1225;
66 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

- cavalerii ioani]i, care au fost coloniza]i \n Banat de c`tre

regele maghiar Bella IV, primind din partea acestuia
numeroase privilegii prin diploma din 1247.
Dac` zonele centrale ale Transilvaniei au fost cuprinse \n
structurile regalit`]ii maghiare, \n zonele de margine continuau
s` existe autonomiile romåne[ti sub forma „]`rilor”: Amla[ul,
F`g`ra[ul, zona Apusenilor, Maramure[ul. De aici vor pleca
voievozii ce vor juca un rol important \n \ntemeierea statelor
romåne[ti extracarpatice: }ara Romåneasc` [i Moldova.
Formarea statului medieval al }`rii Romåne[ti
A avut loc \n trei etape:
a) prima etap`:
- voievodul Litovoi (cel amintit la 1247 sau un urma[ al
acestuia, cu acela[i nume) lupt` \mpotriva regelui maghiar
Ladislau IV la 1277; Litovoi este ucis \n lupt`, iar fratele
s`u, B`rbat, este luat prizonier [i ulterior r`scump`rat.
B`rbat recunoa[te suzeranitatea maghiar`.
b) a doua etap`:
- Basarab I (1310-1352) \ntemeiaz` }ara Romåneasc` prin
unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau,
pe la 1300;
- contribu]ia romånilor transilv`neni la \ntemeierea statului
muntean este relevat` de men]ionarea „desc`lecatului” lui
Negru Vod` din F`g`ra[, pe la 1290;
- 1324 – recunoa[terea suzeranit`]ii maghiare de c`tre
Basarab I; totodat` lui Basarab i se recuno[tea domnia [i
st`pånirea asupra Banatului de Severin, Olteniei,
Munteniei [i a unor teritorii de la nordul gurilor Dun`rii
(Basarabia);
- 1330 – b`t`lia de la Posada [i \nfrångerea regelui maghiar
Carol Robert de Anjou;
- cucerirea independen]ei }`rii Romåne[ti fa]` de Ungaria;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 67

c) a treia etap`:
- consolidarea statului prin crearea institu]iilor interne s-a
realizat \n timpul urma[ilor lui Basarab I:
- Nicolae Alexandru (1352-1364);
- Vladislav Vlaicu (1364-1377);
- Radu I (1377-1384);
- Dan I (1384-1386).
Formarea statului medieval al Moldovei
A avut loc \n trei etape:
a) prima etap`:
- 1352-1353, regalitatea maghiar` formeaz` \n nord-vestul
Moldovei o marc` de ap`rare condus` de voievodul
Drago[ din Maramure[ (desc`lecatul lui Drago[);
b) a doua etap`:
- 1359 - are loc „desc`lecatul“ voievodului maramure[ean
Bogdan, care \i alung` pe urma[ii lui Drago[.
- 1364-1365 - \n urma confrunt`rilor cu regele maghiar
Ludovic de Anjou, Bogdan ob]ine independen]a Moldovei.
c) a treia etap`:
- consolidarea institu]ional` [i teritorial` a statului
moldovean \n timpul urma[ilor lui Bogdan:
- La]cu (1368-1375);
- Petru Mu[at (1375-1391);
- Roman I (1391-1394);
- {tefan I (1394-1399).
68 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

Formarea statului medieval al Dobrogei

- nucleul statului Dobrogea a fost }ara Cavarnei, condus`
de Balica (1346-1354) [i care avea centrul la Caliacra.
- \n 1357, urma[ul lui Balica, Dobrotici (1354-1386),
prime[te din partea bizantinilor titlul de „despot”. Treptat,
devine autonom fa]` de imperiul bizantin [i unific` toate
teritoriile dintre Dun`re [i Mare, \ntemeind Dobrogea.
- urma[ul lui Dobrotici, Ivanco (1386-1391), se desprinde de
bizantini [i bate moned` proprie; acesta particip` al`turi
de domnul }`rii Romåne[ti, Mircea cel Batrån (1386-
1418), la luptele cu turcii, \n care \[i pierde via]a.
- dup` moartea lui Ivanco, Dobrogea a intrat \n componen]a
}`rii Romåne[ti pån` la 1417 sau 1420, cånd este
ocupat` de turci (sub st`pånirea c`rora a r`mas pån` \n
1878).
Statul As`ne[tilor
- format \n urma r`scoalei antibizantine a vlahilor [i
bulgarilor de la sud de Dun`re (1185-1186), condus` de
doi fra]i vlahi, Petru [i Asan; noul stat mai este cunoscut \n
istoriografie ca al doilea ]arat bulgar;
- 1187-1197 - statul este condus de Petru [i Asan;
- 1197-1204 - statul este condus de cel de-al treilea frate,
Ioni]` Caloian;
- 1204-1218 - domne[te Boril`;
- 1218-1241 - domne[te Ioan Asan II;
- dup` 1241 statul se destram` \n trei ]arate, cucerite de
otomani \n sec. al XIV-lea.
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 69

Institu]ii centrale \n }`rile Romåne

Transilvania
Institu]ia central` a fost voievodatul (sec. XII-1541) [i, ulterior,
principatul (sec. XVI-XIX).
a) voievodatul (1176-1541)
- era vasal regatului Ungariei;
- se bucura de autonomie;
- avea \n frunte un voievod numit de regele maghiar;
- voievodul avea atribu]iii:
- judec`tore[ti;
- militare (comandant militar);
- administrative (guvernator).
- voievodul era ajutat de un Sfat [i de congrega]iile
nobiliare.
b) principatul a cunoscut dou` etape:
- \ntre 1541-1688 - principat autonom sub suzeranitatea
Imperiului Otoman;
- \ntre 1688-1867 - principat integrat Imperiului Habsburgic.
|ntre 1541-1688, Transilvania a fost condus` de un principe
numit de Diet` [i confirmat de Sultan; principele era ajutat de
Sfat, format din 12 membri ale[i din råndul na]iunilor
privilegiate [i de Dieta format` din 150 reprezentan]i ai
na]iunilor privilegiate.
|ntre 1688-1867 - principatul sub st`pånire habsburgic` a fost
condus de \mp`rat, care avea [i titlul de principe; conducerea
propriu-zis` revenea \ns` guvernatorului militar, care conducea
un guberniu ce avea rolul de a prelua atribu]iile Dietei.
70 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a

}ara Romåneasc` [i Moldova

a) sec. al XIV-lea-\nceputul sec. al XVIII-lea
- institu]ia central` a constituit-o domnia.
Domnia: reprezentat` de domnul ]`rii care avea urm`toarele
atribu]ii:
- administrative: numea dreg`torii, acorda privilegii boierilor,
stabilea impozitele;
- judec`tore[ti: reprezenta instan]a suprem` \n stat;
- legislative: adopta acte legislative;
- diplomatice: semna tratate, declara r`zboi [i \ncheia pace;
- militare: comanda armata (mare voievod).
Domnul era ajutat de:
- Sfatul domnesc: alc`tuit din dreg`tori (boieri cu func]ii), ce
aveau atribu]ii politice, administrative [i judec`tore[ti;
- Adunarea ]`rii: reunea reprezentan]i ai st`rilor privilegiate
(chiar [i ]`rani liberi) [i avea rolul de a aproba uneori
alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea
tratatelor.
Domnul era socotit st`pånul \ntregului p`månt al ]`rii, era ales
pe baza principiului ereditar-electiv, din dinastia Basarabilor
(\n }ara Romåneasc`) [i, respectiv, a Mu[atinilor (\n
Moldova).
Domnia a jucat un rol important \n lupta antiotoman`, reu[ind
s` p`streze independen]a statal`.
b) \nceputul sec. al XVIII-lea - sec. al XIX-lea
- institu]ia central` r`måne domnia, \ns` \n urma instaur`rii
regimului fanariot \n Principatele Romåne, domnul devine
un simplu func]ionar al Por]ii, el fiind numit de sultan;
Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a 71

- \ntre 1711/1716-1821 (perioada fanariot`), domnii nu mai

au origine romåneasc`, ci provin din cartierul Fanar din
Constantinopol; ei pl`tesc sultanului sume mari de bani
pentru a-[i cump`ra [i a-[i men]ine domnia;
- domnii fanario]i sunt integra]i \n ierarhia administrativ`
otoman`, fiind asimila]i unui pa[` cu dou` tuiuri (cozi de
cal), responsabili numai \n fa]a sultanului;
- domnii fanario]i instituiesc sistemul de vindere a
dreg`toriilor, modalitate prin care \[i \mbog`]eau
veniturile;
- au fost [i domni fanario]i care au contribuit la
modernizarea societ`]ii romåne[ti, prin m`suri \n domeniul
\nv`]`måntului, social, juridic [i edilitar (exemple:
Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Ioan
Caragea);
- revolu]ia lui Tudor Vladimirescu (1821) a contribuit la
\ndep`rtarea domnilor fanario]i [i la revenirea domnilor
p`månteni.