Noțiuni introductive despre romanizare

Romanizarea este procesul prin care un popor cucerit de Imperiul Roman adoptă limba latină,
ttradițiile, obiceiurile, religia, stilul de viață roman. În timp,poporul cucerit pierde mare parte
din identitate și devine „roman”.

Evenimente cheie în istoria Daciei

 Sec. I î.Hr.-Burebista unifică triburile dacice și intră în conflict cu IR

 44 î.Hr.-Burebista și Iulius Cezar sunt asasinați
 87-106 d.Hr.-Domnia lui Decebal
 101-102, 105-106-Războaiele Daco-Romane
 106-Dacia devine provincie romană
 271-Retragerea Aureliană(IR părăsește provincia Dacia)
 602-Slavii rup limesul danubian(trec Dunărea, poporul roman își păstrează caracterul
latin)
Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
În contextul luptei pentru drepturi politice a românilor din Transilvania în sec XVII-XIX au
fost propuse două teorii diferite referitoare la originea românilor: teoria autohtoniei și teoria
imigraționistă.

Pentru a-și susține originea romană, poporul roman a prezentat mai multe documente ce atestă
prezența românilor la nord de Dunăre înainte de secolul XIII:

 Sec.VII Strategikon-tratat militar-“romani”

 Sec.XIII Gesta Humorum et Hungarorum-scris de simon de Keza, relatează că
românii(vlahii) trăiau în Transilvania când maghiarii au ajuns aici
 Sec.XVII Grigore Ureche- “Letopisețul Țării Moldovei” afirmă descendența romană și
face asemănări între limba română și limba latină
 Sec. Miron Costin-„De neamul moldovenilor” oferă argumente arheoligice și
lingvistice
I. Teoria roesleriană/imigraționistă susține că românii s-ar fi format la sud de
Dunăre , de unde au imigrat în Transilvania în sec. XIII, unde i-au găsit pe
maghiari, sași și secui.Principalele idei:
1. Dacii au fost exterminați ca popor în urma războaielor cu romanii
2. Romanizarea nu ar fi fost posibilă în doar 165 de ani
3. Toți locuitorii ar fi parasite Dacia în timpul retragerii aureliene(271)
4. Poporul roman s-a format la sud de Dunăre unde a fost influențat de slavi și a devenit
orthodox
5. Lipsa izvoarelor istorice care atestă prezența romanilor la nord de Dunăre înainte de
secXIII
II. Teoria autohtoniei-poporul roman este produsul procesului de romanizare a
dacilor și a rămas în teritoriul actual de când s-a format
Principali susținători:

Formarea statelor medievale românești

Formarea statelor medievale românești reprezintă un proces ce s-a extins de-a lungul a mai
multe secole și a fost influențată atât de factori interni cât și de factori externi.

Factori externi

 Criza dinastică din Regatul Ungariei(stingerea dinastiei)

 Contribuția românilor transilvăneni la formarea statelor medievale Țara Românească
și Moldova
 Creșterea influenței Hoardei de Aur

Factori interni

 Întărirea raporturilor feudale prin creșterea autorității unui conducător

 Premisele economice-importanța arterelor de comerț, care legau centrul Europei de
Marea Neagră
 Creșterea demografică

1.Întemeierea statului medieval Transilvania

Autonomiile locale din Transilvania sunt menționate în două izvoare istorice:

 Sec.IX-“Gesta Hungarorum”, scrisă de Anonymus

Voievodatul lui Glad(Banat)
Voievodatul lui Gelu(centrul Tr)
Voievodatul lui Menumorut(Crișana)
 Sec XI-“Legenda Sf. Gerard”
Voievodatul lui Gyla(centrul Tr)
Voievodatul luiAhtum(Banat)

După formarea Regatului Ungariei, la începutul sec. XI, începe expansiunea maghiarilor spre
est, adică cucerirea Transilvaniei, care se va încheia în sec XIII.Pentru a asigura stabilirea
autorității ei aici, regalitatea maghiară aduce aici trei populații de religie catolică.

Sașii-origine germanică, rol economic, așezați în zona Sibiului și Bistriței, întemeiază noile
orașe ale Transilvaniei(Sibiu, Brașov); au autonomie

Secuii-origine necunoscută, rol militar în cucerirea Tr și apoi în apărarea acesteia, zona

Subcarpaților de curbură, au autonomie

Cavalerii Teutoni-ordin militar și religios, Țara Bârsei, în 1225 sunt alungați din Tr
2.Întemeierea statului medieval Țara Românească( a doua jumătate a sec. XIII-
prima jumătate a sec XIV)
I. Prima etapă-Diploma Cavalerilor Ioaniți(emisă de regale maghiar în favoarea
ioaniților) menționează autonomiile locale la sud de Carpați:
 Voievodatul lui Litovoi
 Voievodatul lui Seneslau
 Țara Severinului
 Cnezatul lui Ioan
 Cnezatul lui Farcaș
II. A doua etapă-Descălecatul lui Negru-Vodă pleacă din Țara Făgărașului și ajunge în
Câmpulung
III. A treia etapă-Basarab I(1310-1352)- are titlul de mare voievod, fapt care semnifică
întâietatea puterii sale asupra celorlalți voievozi. El unifică autonomiile locale și
întemeiază statul Țara Românească.Este vasalul regelui Ungariei, Carol Robert de
Anjou, cu care intră în conflict în 1330.
 Posada(1330)-Bătălia dintre români și unguri, soldată cu victoria românilor-Țara
Românească devine independentă

ȚR este consolidată de urmașii lui Basarab I:

 Nicolae Alexandru-întemeiază Mitropolia ȚR la Curtea de Argeș în 1359

 Vladislav Vlaicu-respinge primul atac al turcilor în ȚR

3. Întemeierea statului medieval Moldova(a doua jumătate a sec XIV-finalul sec

XIV)
I. Prima etapă-Descălecatul lui Dragoș-Legenda cățelușei Molda, dovedită de un
document emis de Ludovic I de Anjou, care oferă unor români din Maramureș
pământuri la est de Carpați
II. A doua etapă-Descălecatul lui Bogdan-trece în Moldova, unde participă la răscoala
românilor împotriva lui Sas și Balc(1359).Românii sunt victorioși, iar încercările
Ungariei de a-și restabili suzeranitatea aici eșuează, iar Moldovva este recunoscută
independentă.
III. A treia etapă-statul Moldova se consolidează sub urmașii lui Bogdan:

-Petru Mușat, în 1387 depune un jurământ de vasalitate față de regale Poloniei Vladislav
Iagello, întemeiază Mitropolia ortodoxă de la Suceava

-Roman I, unifică teritoriile dintre Carpați și Nistru, Dunăre și Marea Neagră,-“Moldova

Mare”

Construirea statelor medievale românești a reprezentat un proces de lungă durată, infuențat de

factori interni și externi, ce a avut ca rezultat apariția pe harta Europei a unor state în cadrul
cărora românii s-au dezvoltat ca popor.
 Instituțiile statelor medievale
Constituirea statelor medievale românești a fost urmată de consolidarea acestora prin
intermediul unor instituții, precum:Domnia, Biserica, Sfatul Domnesc, care au avut rolul de a
conferi stabilitate nou-înființatelor formațiuni politice(stat).

1.Domnia

-ca și în restul Europei, conducerea este o monarhie de tip medieval, cu diferența că

succesiunea se făcea pe cale ereditar-electivă, din „os domnesc”.

Atribuțiile domnului vizează toate domeniile importante

 militare-mare voievod
 politică internă+externă-declară război/pace
 administrative-numește dregători
 financiare-stăpânul întregului pământ, pe care îl dăruiește vasalilor săi
 judecătorești-instanță supremă de judecată

2.Sfatul Domnesc(divanul)

-instituție cu rol de a-l ajuta pe domn în guvernare.

-îl sfătuiește cu privire la deciziile importante

-era formată din mari boieri(mari proprietari de pământ), iar mai apoi de dregători(boieri cu
funcții administrative, fiscale, militare)

În ȚR cel mai important dregător era Banul Olteniei, iar în Moldova Portarul Sucevei.

3.Biserica

-considerată aproape egală cu Domnia în importanță

În Moldova și ȚR domnii au înființat mitropolii, la Curtea de Argeș și Suceava.Mai mult, ei

au fost cititori de mănăstiri,cărora le-au donat pământuri.Puterile domnului se extindeau și
asupra bisericii, el confirmând mitropoliți și episcopii, dar fiind uns la rândul său de către
mitropolit.Acesta era considerat al doilea demnitar în stat și ținea locul domnului în lipsa
acestuia.

Consolidarea statelor medievale românești a fost realizată prin intermediul instituțiilor

centrale, fiecare dintre acestea având propria ei evoluție în istoria românească.

Relațiile internaționale în secolele XIV-XV

Domnitorii
După formarea statelor medievale românești și consolidarea acestora prin instituțiile centrale,
domnitorii români s-au implicat în mod activ în relațiile internaționale din S-E Europei.Ei au
participat atât la conflicte militare, cât și la acțiuni diplomatice din dorința de a păstra statutul
internațional și integritatea teritorială a Țărilor Române.

Pericolul principal cu care se confruntau ȚR în această perioadă era reprezentată de tendința

expansionistă a IO.Pentru a contracara influența turcilor, domnitorii români s-au îndreptat în
politica lor externă fie spre Ungaria,în cazul ȚR, fie spre Polonia, în cazul Moldovei.

Acțiuni militare-participarea la războaie(bătălii, Cruciade)

Acțiuni diplomatice-semnarea de tratate(de pace sau vasalitate) și scrierea de Scrisori

diplomatice

1.Mircea cel Bătrân(1386-1418):Domn al ȚR

Acțiuni militare

Bătălia de la Câmpia Mierlei:în contextul alianței creștine (sârbi, bulgari, bosniaci),Mircea

trimite un detașament, pentru a-i susuține împotriva Otomanilor.Lupta se termină cu victoria
turcilor, dar ei se retrag din pricina morții sultanului.

Bătalia de la Rovine(1395):în urma invaziei turcilor,Mircea se retrage la Rovine(loc

mlăștinos), unde oprește înaintarea armatelor otomane.

Cruciada de la Nicopole(1396): pt a respecta tratatul cu Sigismund de Luxemburg(regele

Ungariei), Mircea participă la această cruciadă care se încheie cu înfrângerea creștinilor.

Acțiuni diplomatice

Tratatul de la Brașov(1395):în contextul pericolului Otoman, Mircea semnează un tratat de

ajutor reciproc antiotoaman cu regele Ungariei.

Tratatul de la Lublau-1412-semnat între regele Ungariei și regele Poloniei.Stipula alungarea

lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, dacă nu ar fi paricipat la lupta antiotomană.Tratatul
nu a fost pus în practică.

2.Iancu de Hundoara(1441-1456)-voievod al Transilvaniei

Descendent al unei familii de nobili români ce s-a maghiarizat, el ajungând guvernator al

Ungariei.

Acțiuni militare

Campania cea lungă(1443-1444)-campanie ofensivă de eliberare a popoarelor din

balcani.Eliberează cetățile Niș și sofia și câștigă o victorie la Adrianopol.În acest context se
semnează pacea de la Seghedin, încălcată de creștini pentru a organiza o nouă cruciadă ce se
va încheia cu înfrângerea creștinilor la Varna(1444)

Cruciada de la Belgrad(1456)-după cucerirea Constantinopolului Mehmet al II-lea atacă

Belgradul, care va fi apărat cu succes de Iancu de Hunedoara
3.Vlad Țepeș(1456-1462)-domn al ȚR, autoritar

Acțiuni militare

Atacul de noapte de la Târgoviște(1462)-Mehmed al II-lea atatcă ȚR.În fața numarului

zdrobitor al turcilor, Vlad Țepeș pârjolește pământul, otrăvește fântânile și încearcă să îl
asasineze pe sultan prin atacul de noapte.Încercarea va eșua, iar Vlad Țepeș fuge din ȚR.

4.Ștefan cel Mare(1457-1504)-domn al Moldovei

Acțiuni militare

Bătălia de la Vaslui