Tema 1.

Romanitatea Romanilor

Sec IX – Moise Corenatti mentioneaza tara numita Vallhalla. Semnificatia

termenului de „Vlak”, „Vallah” = vorbitori de limba latina , termen preluat de
slavi din lumea Germanica respectiv Volch.

Sec X – Vasile al II lea Macedonealul ii numeste pe romani cu termenul de

vlahi.

Sec XI – Katakalon Kekaumenus

Gardizi – I-a situat pe romani intre rusi, unguri si slavi, respectiv intre „Dunare
si un munte mare”

Sec XII – Nestor – la trecerea ungurilor prin Carpatii Padurosi.

Sec XIII – Simon De Keza – Cronicar maghiar, Gesta Hungoroum.

Perioada Comunista

1947-1989

O caracteristica a abordarii romanitatii in perioada stalinista este exagerarea

rolului elementului slav in etnogeneza cu scopul de a justifica ocupatia
sovietica [a fost reluata politizarea]. In 1917, Mihail Roller, istoria romanilor;
unde reinterpreteaza etnogeneza. In perioada Ceausista [1971-1989] s-a
exagerat rolul elemenului DACIC deoarece romanii erau denuntati ca
invadatori.

O alta caracteristica este subordonarea istoriei cultului personalitatii. In ultima

perioada [post decembrista] s-a revenit la studiul obiectiv al romanitatii:
Lucian Baia istoric si mit istorie romaneasca a readus echilibrul si
obiectivitatea stiintifica. Esenta romanica a limbii romane la care se adauga
numele de roman, inclina intr-un sens balante spre romani.
 Teoria Imigrationista

Continutul teoriei imigrationiste:

- Teze
- Idei
- Principii

Teoria Imigrationista / Roesleriana sustine ca ducii au fost ucisi de cuceritorii

romani negand continuitatea dacica sub stapanire otomana. De asemenea este
contestat procesul de romanizare afirmandu-se ca timpul a fost prea scurt.

In 271, Roeslerienii sustin ca intreaga populatie a parasit Dacia Romana, spatiu

de la Nordul Dunarii, fiind ocupat exclusiv de migratorii care se afirma ca
poporul roman s-a format de aici, romanii au migrat in sec al XIII la N.Dunarii.

Debutul Teoriei imigrationiste

Are loc in sec al XVI lea avand drept cauze:

O cauza a debutului teoriei imigrationiste la inceputul sec XVI este cucerirea

Transilvaniei de catre Mihai Viteazul in 1599 cand este proclamat principe.

O alta cauza este faptul ca acesta acorda drepturi romanilor din Transilvania
printre care dreptul de pasunat in cuprinsul satelor Maghiare scutire de roboda
preotilor romani, fapt ce va starnii nemultumirea Maghiarilor.

Un fapt istoric relevant, il reprezinta opera lui Stefan Zamasius, umanist

maghiar care la sfarsitul sec. Al XVI-lea in timpul studiilor sale din Germania
sustine originea romanica a vlahilor.

La inceputul sec XVII, dupa ce a fost persecutat de Mihai Viteazul isi schimba
opinia afirmand ca romanii s-au stabilit in Transilvania dupa venirea Ungurilor.

Sec XVIII
F. J. Sulzer – istoric si muzician – in istoria daciei transalpine, afirma ca romanii
nu se trag din colonistii domani deoarece la retragerea Aureliana provincia este
abandonata. Ca urmare, romanii s-au format ca popor la Sud de Dunare
undeva intre bulgarii si albanezi de unde au primit influente lingvistice.

Tema 2

Autonomii locale si institutii generale

Sec IX – XVIII

Formarea statelor medievale romanesti

Autonomii locale

-sunt centre de putere dependente de statele vecine, fie de regatele crestine,

fie de imperiile stepelor.

Factori/cauze/context care favorizeaza constituirea autonomiilor locale:

Externi:

- In contextul marilor migratii din sec III- VIII, se unesc obstile satesti cu
scopul de a respinge atacurile migratorilor.

Interni:

- Un factor intern care favorizeaza unificarea obstilor satesti este procesul

de diferentiere social economica care a avut loc in int. obstilor devenind
la constituirea unei categorii social numite „Mai Mari Pamanteni”.

- Ca urmare, Mai Marii Pamantului isi impun autoritatea asupra celorlalti

membrii si vor unii mai multe obsti.

Autonomii locale [ sec IX- XI ]

Cnezatele si voievodatele in spatiul intracarpatic

Sec IX – izvorul istoric cronica Maghiara „Gesta Hungourum”

Voievodatul lui Menu Morut situat in Crisana

Voievodatul lui Glood in banat.

Voievodatul lui Gelum in Pad. Transilvaniei

Sec XI in documentul numit „Legenda Sf. Gerarul” sunt mentionate doua

autonomii locale:

In banat: „Voievodatul lui AHTUM”

In centru Transilvaniei: Gyla

Spatiul extracarpatic: La SUD de Carpati: Izvorul istoric care atesta

autonomiile locale este diploma cavalerlilor ioaniti, din 1247.

Factori interni:

Formarea statelor medievale romanesti.

Factori externi:

In sec IX-XIII au loc migratiile tarzii ale populatiilor venite din stepele Asiei:
pocinogii, tatarii, humanii.

Un alt factor extern este reprezentat de presiunea exercitata de Regatul

Maghiar asupra spatiului Romanesc pentru a-si impune dominatia Maghiara.

In spatiul intracarpatic are loc cucerirea maghiara in secolul XI-XIII,

consecinta fiind organizarea unui voievodat autonom sub suzeranitate
maghiara numit Transilvania.

Cucerirea maghiara se realizeaza din directia NV-SE pe mai multe cai:

O cale de cucerire a fost cucerirea anexarea cetatilor de granita si confiscarea

pamantului care este dat in proprietate nobililor maghiari.

Teritoriul este organizat din p.d.v administrativ in comitate pe direcetia NV-SE,

ca de exemplu: Bihor.
De asemena, alta cale de curerire este incercarea regalitatii maghiare de a
inlocuii forma de organizare a voievodatului cu principe.

1176 – amintit Leustachiu ca voievod, dovada esecului regalitatii maghiare.

Formarea tarii Romanesti

Sec XIII – 1274 – 1276 revolta lui Litovoi impotriva dominatiei Maghiare a
esuat, acesta este ucis in lupta iar Barbat, fratele lui este luat prizonier, va fi
eliberat in schimbul unei mari sume de bani, si obligat sa recunoasca
suzeranitatea maghiara.

La sfarsitul sec XIII este atestat legenda lui Negru voda din Fagaras, care a
descalecat la sud de Carpati.

La sfarsitul sec XIII , regalitatea maghiara exercita presiuni asupra cnezilor si

voievozilor romani si tarile de margine, pentru a le anula autonomia. Legenda
spune ca Negru Voda din Fagaras a descalecat la sud de Carpati, nu exista
atestarea documentara a descalecatului lui Negru Voda, dar stim cu siguranta
ca locuitori din Fagaras se stabilesc la sud de Carpati.

Sec XIV – Basarab [1310-1352] unifica autonomiile locale la sud de Carpati ar

nu stim pe ce cai, ce stim cu siguranta, in 1324 exista un stat Valahia Nord
Dunareana, sub conducerea sa.

1330 – Lupta de la Posada

Cauza:

A fost incercarea regalitatii Maghiare de a stapanii spatiul intracarpatic, in

acest scop organizeaza expeditia militara in noiembrie 1330 cu sprijinul
nobilimii maghiare.

Confruntarea are loc intr un defileu ingust, acolo unde romanii inchid intrarea
si iesirea din defileu, aruncand cu pietre si sageti in capul Maghiarilor.

Basarab obtine victoria care a insemnat castigarea independentei tarii

romanesti.
Consolidarea tarii romanesti.

Nicolae Alexandru [1352-1364] organizeaza in 1359 mitropolia independenta

de la Constantinopol, prin acest fapt istoric este recunoscuta in plan
international indep. Tarii Romanesti.

Intemeierea statului de la VEST de Carpati/Moldova

Primul descalecat are loc la jumatatea sec XIV, cand Dragos, voievod
Maramuresean a preluat conducerea marcii de aparare intemeiata de maghiari
in valea raului Moldova, aceasta avea ca scop pe deoparte sa protejeze granita
estica a Transilvaniei, de raidurile de prada ale Tatarilor, iar pe de alta parte se
extinde influenta la sud de Carpati.

Al doilea descalecat are loc in 1359 atunci cand in contextul revoltei anti-
maghiare a populatiei de la EST de Carpati conducerea este preluata Bagda,
voievod din Tara Maramuresului, care se afla in conlictg cu regalitatea
Maghiara. Urmasii lui Dragos au fost alungati, Bagda preluand conducerea
statului, reuseste sa castige independenta. Statul a fost infiintat in Nord.

Consolidarea statului are loc sub urmasii lui Bagda.

Petru Musat [1376-1391] a organizat institutiile si a batut primele monede.

Fiul si urmasul sau Roman I [1392-1395] a unificat Moldova de Sus cu

Moldova de Jos datorita fatpului ca au disparut ultimele resturi ale stapanirii
tatare, astfel el se instala domn de la munte pana la marea cea mare.

Intemeierea statului intre Dunare si Mare

Balica, la jumatatea sec XIV unifica autonomiile locale dintre Dunare si mare,
fiul si urmasul sau Dobrodiri, in a 2 a jumatate a sec XIV a desavarsit procesul
de unificare, drept urmare primeste titlul de „despot”. Fiul si urmasul sau, a
batut primele monede, dar moare intr o lupta cu tatarii, iar in 1388 Dobrogea
este anexata tarii romanesti.
 Institutii medievlale

Sec XIV-XVIII

-Componenta

-Atributii

-Evolutie

Domnia.

Institutii centrale in evul mediu

Sec XIV-XVI

Succesul la tron este pe cale ereditara-electiva deoarece nu era reglementata

in ordine primogenitura, ca urmare, vor avea loc lupte pentru tron ce vor
compromite autoritatea domnului.

Atributii:

Domnul are largi atributii, in plan intern fiind comandant suprem al armatei,
judecator suprem, da legi, stabileste impozite, etc.

Domnul avea legi si atributii, in plan extern deoarece incheia tratate, declara
razboi, incheie afaceri, etc.

Evolutia: XVI-XVIII

Evolutia institutiilor domniei se caracterizeaza prin decaderea autoritatii

domnesti.

O cauza erau luptele pentru tron, de multe ori diversi pretendenti apelau la
turci pentru a-i ajuta impotriva domnului in functie.
O alta cauza este instaurarea suzeranitatii otomane asupra spatiului RO si
limitarea de catre turci a autonomiei interne.

Consecinta acestei decaderi a autoritatii domnesti este in sec al XVIII cand

domnii pamantului au fost inlaturati de catre turci, care vor instala pe tron
greci din cartirul Fanal al Constantinopolului.

Ca urmare are loc grecizarea domniei expresie a accentuarii dependentei fata

de turci. O alta institutie Sfatul Domnesc, este o institutie cu caracter
permanent care este formata din dregatorie.

Evolutia

Sec XIV-XVI

Oastea cea mare avea caracter temporar fiind mobilizata doar in caz de
pericol.

Oastea cea mica are caracter permanent fiind formata din slujitorii curtii si
boierime, rolul sau era acela de a asigura si paza granitelor.

Biserica

Este institutia prin care se legitima existenta de sine statatoare a statelor

medievale romanesti, fiind subordonata Patriarhiei de la Constantinopol
mitropolitului era al 2 lea om in stat fiind apropiat al Domnului, acesta era
numit de catre domn si confirmat de catre Patrhiarhia de la Constantinopol.

Evolutia statului juridico politic al Transilvaniei

XIII Voievodat autonom sub suz. Maghiara

XVI [1541] Principat autonom sub suz. Otomana

XVII [1699] Principat autonom sub suz. Habsburgica.

Statutul politico-juridic al Transilvaniei se modifica pe parcursul evului mediu in

sensul trecerii timpului, sec XVI, de la voievodat la principat si de la suz.
Maghiara la cea habsburgica si cea otomana.

Statutul politico juridic reprezinta situtatia unui stat.

Sec XIII-XIV, institutia centrala este voievodatul, aceasta functie este detinuta
de un voievod care este numit de regele ungariei si confirmat de Dieta
Transilvaniei.

1437- se constituie Unio Trium Nationum, o alianta a maghiarilor, sasilor si

secuilor care va domina sistemul politic al Transilvaniei si ii va exclude pe
romani.

TEMA 3

Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict pe parcursul evului mediu si la

inceputul modernitatii [ XIV – XVIII ]

Context/Cauza/Factori-extern [ sec XIV-XVI ] [ XVI-XVII]

O caracteristica a contextului exten este faptul ca tarile romane se afla la

confluenta zonei de expansiune a statelor puternice din zona.

Politica externa

Scopul politicii externe este lupta pentru apararea independentei.

O caracteristica a pol. ext. este alternanta intre diplomatie si conflict.

O alta caracteristica a mijloacelor diplomatice este razboiul asimetric,

respectiv, raportul de forte dintre tarile RO si tarile vecine este dezechilibrat.

Actiunile militare se caracterizeaza prin folosirea unor strategii si tactici.

Strategiile sunt de 2 tipuri:

1.Strategia ofensiva: ->tactici: atacarea adversarului in propriile teritorii,

ajutor oferit popoarelor din balcani.

Politica de cruciada [ lupta in numele crucii aduse de crestinii impotriva

musulmanilor ]

sec XI-XIII – cruciadele timpurii > au avut ca scop eliberarea locurilor sfante
sec XIV-XV – cnezatele tarzii > care au avut ca scop alungarea turcilor din EU

Implicarea spatiului RO in „cruciadele tarzii” se realizeaza in dublu sens:

1. Participarea la cruciadele organizate de statele crestine Nico Palermo

2. Papa de la roma

Lupta pentru apararea indep. va duce la intarzierea patrunderii turcilor

in EU centrala.

Actiuni diplomatice

O caracteristica a actiunilor diplomatice este diversitatea mijloacelor

folosite, tratatele de pace aveau ca scop sa reglementeze raporturile la
sfarsitul unui conflict.

Scopul celor de alianta era sa obtina sprijin in cazul unui conflict.

Mircea Cel Batran [1386-1418]

– Domn al tarii ro.
1390- la Radom Mircea Cel Batran a incheiat o alianta cu regele Poloniei
prin intermediul lui Petru Musat.
Cele 2 state isi promiteau sprijin reciproc, acest tratat a fost incheiat in
contextul cresterii pericolului otoman.

1394/1395 – conflictul cu imperiul Otoman deoarece Mircea

incorporase Dobrogea in 1388, iar in 1389 ofera ajutor anti otoman
sarbilor in lupa de la Kossovopolji [ Campia Mierlei ].

1395- se incheie la Brasov primul tratat anti otoman din S-E EU intre
Tara RO si Ungaria, conform acestuia aceste 2 state isi promit ajutor
impotriva turcilor.

Consecinta tratatului este participarea lui Mircea la cruciada de la

Nicopol.
 1396- statele crestine confruntate cu expansiunea otomana organizeaza
prima cruciada, cu scopul de a i alunga din EU, la confruntare participa si
Mircea Cel Batran.
Lupta de la Nicopol din lumea Dunarii a adus o victorie stralucita turcilor
consolidandu si astfel pozitiile in Balcani.
O caracteristica a politicii externe a lui Mircea cel Batran la inceputul
sec XV este implicarea in criza dinastica din imp. otoman, fapt ce va duce
la cresterea prestigiului domnitorului roman in Balcani.

Mircea cel Batran l-a sprijinit initial pe Mustafa, iar ulterior pe Musa. In
perioada domniei sultanului Musa, Mircea cel Batran primeste o serie de
teritorii la sud de Dunare si influenta politica in imperiu.

Iancu de Hunedoara

Voievod al Transilvaniei si regent al Ungariei.

O caracteristica a pol ext. este accentul pus pe strategia ofensiva.

O alta caracteristica a pol ext. este constituirea frontulu comun anti otoman,
prin incheierea unor aliante intre tarile RO, cunoscuta sub numele de „bloc
romanesc”.

1442- respinge o incursiune otomana in Transilvania dupa care trece muntii, ii

infrange pe Turci, pe rand Ialomita.

Cruciada de la Varna a fost organizata de papalitate, ca urmare a victoriilor lui

Iancu in campania cea lunga, la initierea papei, cavalerii crestini si armata
ungariei sub conducerea lui Vladislav pleaca spre peninsula Balcanica.Datorita
lipsei de experienta a regelui Ungariei a dus la infrangerea crestinilor, care se
retrag in debandada dupa moartea regelui.

Lupta de la Belgrad are loc in 1456 deoarece dupa cucerirea

Constantinopolului, Turcii vor sa patrunda in EU Centrala, cheia europei
centrale este cetatea Belgrad care va fi asediata de Turci.
Iancu de Hunedoara in fruntea armatei, respinge asediul, oblingandu i pe turci
sa se retraga, victoria lui Iancu de la Belgrad a oprit ofensiva otomana pentru
76 de ani.

Vlad Tepes [2 domnii]

[1456-1462] – [1462-1476]

1459- La indemnul lui Prius al II-lea Vlad Tepes refuza plata tributului si in iarna
anului 1461-1462 trece dunarea pe gheata si pustieste cetatile turcesti de la
Dunare.

In vara anului 1462, o mare armata otomana trece Dunarea, Vlad tepes aplica
tactica terenului pustiit si se retrage catre Targoviste. In noaptea de 16-17
iunie 17.000 de soldati deghizati in turci navaleste in tabara otomana,
provocandu le pierderi si semanand panica.

De teama sa nu fie surprins de turci, se retrage in munti dar este arestat de

regele Ungariei si inchis la Buda pentru 14 ani.

Stefan Cel Mare

1457-1504

O caracteristica a pol. Ext este alternanta intre dipl. Si conflict, cu scopul de a

evita confruntarea pe 2 fronturi.

In prima etapa a domniei, mentine pacea cu imp. otoman, continuand sa

plateasca tribut, si a incheiat tratat de suz. Vasalitate cu Polonia.

Tratatul de la Overcheleuti din 1459 este de suzeranitate-vasalitate prin care

Stefan Cel Mare accepta suzeranitatea Polonaa cu scopul de a obtine protectie,
in schimbul unor privilegii acordate unor negustori polonezi, Stefan obtine
protectie impotriva oricarui adversar.
Ca urmare, Moldova este in situatia de pluri vasalitate.

Lupta de la Baia [ 1467 ]

Dintre Molvoda si Ungaria au drept cauza actiunile lui Stefan in vederea

recuceririi Chiliei, ocupata de maghiari in timpul predecesorului sau. Dupa mai
multe incercari esuate, Stefan reuseste sa ocupe cetatea Baia si ca urmare,
regele Matei Corvin organizeaza expeditia impotriva Moldovei.

In a 2-a etapa a domniei Stefan Cel Mare declanseaza conflictul cu turcii,

refuzand in 1471 plata tributului, intervine in tara romaneasca si l inlatura de
pe tron pe Radu Cel Frumos, si instalandu l pe Laita Basarab, drept urmare are
loc campania militara otomana din iarna anului 1475 , o mare armata otomana
trece Dunarea, Stefan aplica tactica terenului pustiit asteptandu i pe turci la
confluenta a doua rauri in fata orasului Vaslui, Stefan reuseste sa obtina o
stralucita victorie impotriva turcilor, in ciuda raportului de forte care era in
defavoarea sa.

Tratatul cu Ungaria din vara anului 1475 s-a incheiat in contextul unei posibile
revanse otomane, ca urmare Stefan v a incheia alianta cu Ungaria impotriva
imp. otoman, cele 2 state promitandu-si ajutor reciproc impotriva turcilor, prin
tratat, Stefan primeste promisiuni in Transilvania si Cetatea de Balta, pentru a
se refugia in caz de pericol.

Consecinta tratatului incheiat nu a fost favorabil, Stefan nu primeste sprijin.

Lupta de la Razboieni [ 1476 ]

Are loc in contextul revansei otomane pentru infrangerea din 1475. Sultanul in
fruntea unei mari armate trec Dunarea, ordonand si tatarilor sa atace dinspre
est. Stefan este obligat sa i lase pe tarani as si apere gospodariile, si cu doar
12.000 de soldati ii asteapta pe turci la Valea Alba – Razboieni, unde este
infrant. Turcii se raspandesc prin tara dupa jaf, iar Stefan da chemarea
generala la oaste alungandu i din tara.

1484- Turcii declanseaza o puternica campanie impotriva Moldovei, ocupand

Chilia si Cetatea Alba, pierderea cetatilor de la Marea Neagra va duce la
declinul economic al Moldovei.
 Contextul extern – sec XVI

Este dictat de apogeul imp. otoman.

Contextul istoric se modifica in sec XVI datorita expansiunii otomane in EU.

1521 – Belgrad

1526 – Lupta de la Mohaci, Ungaria este infrnata si transformata in pasalac,

Transilvania devine principat autonom sub suz. Otomana.

Ca urmare turcii patrund in EU centrala, amenintand imp. habsburgic. Polonia

atenta de turci, isi va retrage pretentiile expansioniste.

Mihai Viteazul [1593-1601]

Debutul domnului Mihai coincide in plan extern cu incheierea unei aliante a

statelor crestine numita liga sfanta, scopul acesteia era apararea crestinatatii
impotriva imp. otoman.

Mihai adera la liga sfanta inca din 1593 in plan intern, pe parcursul sec al XVI-
lea s-a accentuat dependenta fata de turci, expresie fiind cresterea obligatiilor
fata de imp otoman, de asemenea, exista pericolul transformarii tarilor
romane in pasalacuri.

Lupta anti otomana

Tratatul de la Alba Iulia, incheiat in mai 1495 il declara pe Mihai Vasal al

principelui Transilvaniei, in schimbul recunoasterii suzeranitatii, principele
Transilvaniei promite sprijin anti otoman.

Lupta de la Calugareni

S-a declansat in contextul actiunilor anti otomane initiate de Mihai Viteazul.

1594- refuza plata tributului, ii ucide pe toti creditorii turci si navaleste la sud
de Dunare. Ca urmare are loc campania militara anti otomana de la nordul
Dunarii in august 1595 . Mihai Viteazul aplica tatica terenului parjolit numit
Calugareni.
A provocat grele pierderi turcilor, insa se retrage in munti asteptand ajutor.

Pacea cu turcii se incheie in 1595, in contextul ofensivei otomane impotriva EU

centrale, se incheie in conditii avantajoase pentru Mihai Viteazul deoarece
tributul este redus la jumatate, si turcii recunosc domnia pe piata.

Tratatul de la Manastirea Dealu, Targoviste, incheiat cu imp, habsburgic era

de suz-vasalitate. Mihai recunoaste suz. Habs. In schimb imparatul ii da bani
pentru angajarea a 5.000 de merecnari, de asemenea, imparatul in schimbul
vasalitatii recunoaste domnia ereditara in familia lui Mihai Viteazul.

In concluzie, Mihai se afla in situatia de plurivasalitate.

Marea Unire de la 1600

Cauze/Facctori/Context

O cauza este reprezenata de constituirea frontului comun anti otoman

format din cele 3 tari RO.

O alta cauza este contextul din spatiul RO marcat de ostilitatea

Domnului Moldovei Eremia Movila, fata de Mihai Viteazul, noul principe
al Transilvaniei, Andrei Bathory ii cere lui Mihai sa reinoiasca juramantul
de vasalitate, dar domnul refuza.

In concluzie, Mihai era tinta ostilitatii si principelui Transilvaniei.

Desfasurarea.

Lupta de la Shelimber are loc in oct 1599 cand armata tarii RO,
impartiat pe 2 coloane intra in Transilvania si fac jonctiune in fata
orasului Sibiu acolo unde va intalnii trupele Transilvanene conduse de
Andrew Bathory.

Lupta a avut loc sorti schimbatori, insa in cele din urma, datorita
exemplului personhal, Mihai invinge, iar Andrew Bathory este ucis ar
Mihai este proclamat ca principe al Transilvaniei.

Destramarea Unirii

Cat timp Mihai se afla in Moldova, nobilimea maghiara se revolta, Mihai

trece muntii dar in lupta de la Miraslau este infrant
 Contextul extern – sec XVII

1683- Vacatia expansionista a imp. otoman se manifesta prin asediul

asupra Vienei, infranti sub zidurile Vienei, Turcii trec de la politica
ofensiva la cea defensiva fiind atacat de imp. habs si imp. tarist care
aveau ca scop ocuparea imp. otoman.

In consecinta, debuteaza „Problema Orientala”

Constantin Brancoveanu

1688-1714

In contextul Problemei Orientale a initiat legaturi ascunse cu imp. habs

si cu rusii cu scopul de a obtine sprijin anti otoman.

1701- a obtinut protectie habs.

1709- incheie un acord cu rusia in vederea unei actiuni anti otomane.

1714- este inlaturat de pe tron si turcii instaureaza regimul fanariot.

Dimitrie Cantemir

1710-1711

In perioada domniei sale, rusii initiaza o politica anti otomana.

In acest context, Dimitrie Cantemir a incheiat tratatul de alianta de la

Luck/Luțk cu Tarul Petru I cel mare prin care se angaja sa participe la
actiunile anti otomane ale rusiei.

Rusia garanta in schimb independenta Moldovei dupa inlaturarea suzer.

Otomane, dar si protectia domnului in cazul unui esec.
Cantemir primeste dreptul de a se refugia in rusia sub protectia tarului.

Consecinta tratatului este participarea lui Cantemir la lupta de la

Stalinesti.

O actiune militara este Lupta de la Stalinesti, declansata cu scopul

alungarii turcilor de la Dunare. Confruntarea are loc pe prut, la Stalinesti,
si in ciuda unor succese initiale, armata rusa si Moldoveneasca risca sa
fie inconjurata de turci.

In acest context, tarul cere pace acceptand infrangerea.

Consecinta infrangerii de la Stalinesti este instaurarea regimului

fanariot in Moldova dupa ce Dimitrie Cantemir se refugiaza in Rusia.

Consecintele politicii externe

Datorita razboiului asimetric, tarile RO nu au reusit sa si apere

independenta, ci doar autonomia interna.

Pastrarea autonomiei s-a putut realiza in contextul luptelor purtate de

tarile romane.

In prima parte a sec XV, tara RO. Incepe sa platesaca tribut turcilor, iar
la jumatatea sec si Moldova.

Intre Tarile Ro si imp. oto se stabilesc relatii de suv-vas care

presupuneau obligatii reciproce.

Obligatiile politice:

-Renuntarea la o pol. Ext proprie

-Sa dovedeasca credinta fata de suzerani, refuzand sa se alieze cu

adversarii acesteia.

Obligatii economice:

-tributul anual.
Obligatii militare:

-sprijin uman si material pentru campaniile militare otomane.

Asemanari si deosebiri:

[Asemanare]: In cadrul actiunilor militare, domnnitorii aplica tactica

terenului pustiit cu scopul de a epuiza fortele adversarului, asa a
procedat Vlad Tepes in 1464 dar si Stefan Cel Mare in timul Campaniei

[Deosebire]: Atacul de noapte, spre deosebire de ceilalti domnitori,

Vlad Tepes va folosii in 1462 ca tactica de lupta atacul de noapte le-a
provocat mari pierderi turcilor.

O alta deosebire este faptul ca spre deosebire de Vlad Tepes, Stefan

Cel Mare care puse accentul pe tactica defensiva, Iancu de Hunedoara
a pus accent pe strategia ofensiva.

1443-1444 > ii ataca pe turci in propriile teritorii, in aceasta tactica

inscriindu se lupta de la Belgrad.

Tema 4.

Evolutia Constitutiilor Romaniei.

Constitutia este legea fundamentala a unui stat care sta la baza intregii
legislatii.

Constitutie:

-Context/factor/cauza/necesitate

-Caracter/principii

-Modificari

-Semnificatia/Importanta/Rol/Consecinta
1822- Este adoptat primul proiect de constitutie numit „Constitutia
Carbunarilor” acesta a fost redactat de Ionica Tautru, care era un
reprezentant al micii burghezii. Propune principiul separatiei puterilor in
stat, dar si o serie de drepturi si libertati cetatenesti, precum egalitatea
in fata legii.

Constitutiile democratice

Constitutia a fost adoptata in contextul aplicarii fortate a lui Al. I. Cuza si

venirea pe tron a lui Carol I.

Are caracter liberal, fiind inspirata din constitutia belgiana de la 1831. A

fost eliberata de catre adunarea constituanta si promulgata de domn la
1 iul. 1866.

Un principiu al constitutiei este sep. puterilor in stat.

Al doilea principiu este garantarea drepturilor si lib. Cetatenesti printre

drepturi si libertati mentionam: dreptul la proprietate, dreptul la viata,
dreptul la educatie, libertatea de exprimare, dreptul de vot este cenzitar,
alegatorii fiind imparitit in colegii electorale in functie de venit, pentru
adunarea deputatilor erau 4 colegii electorale, insa doua apartineau
mosierilor.

Ca urmare, sistemul electoral ii favoriza pe proprietarii funciari.

Modificari:

Prima modificare are loc in contextul castigarii indep. fiind impusa de

catre marile puteri prin Tratatul de la Berlin, care prevedeau obligatia
RO de a modifica art. 7 din constitutie in sensul acordarii cetateniei
tuturor locuitorilor indiferent de religie.

Importanta constitutiei din 1866

Este data de faptul ca a fost prima constitutie romaneasca care impune

principii liberale de organizare si functionare. Se garanteaza drepturi si
libertati, printre care libertatea individuala, egalitatea in fata legii.
Constitutia are si limite, printre care, rolul preponderent al domnului
[veto] ca de exemplu, prin acordarea dreptului de veto.

Votul este cenzitar, favorizand, in special proprietarii funciari cu

venituri mari.

In consecinta, constitutia de la 1866 are numeroase avantaje pentru

evolutia domniei moderne dar si o serie de limite.

Constitutia din 1923

Un principiu al constitutiei este separatia puterilor in stat, puterea

executiva fiind incredintata regelui teoretic, dar practic este exercitata
de guvern. Regele are atributii precum de a sanctiona si promulga legile,
acorda decoratiuni, este comandant suprem, etc.

Al 2 lea principiu este garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti,

printre care acestea: dreptul la educatie, dreptul proprietatii, dreptul la
viata, libertatea de exprimare, etc, votul fiind universal, acordat la varsta
de 21 de ani doar barbatilor.

[P.D.V importanta constitutiei din 1923]

In opinia mea, importata const. Din 1923 este data de faptul ca pe

deoparte democratizeaza viata politica, iar pe de alta parte, introduce
principii de organizare pe intreg teritoriul romaniei mari.
Democratizarea vietii politice se demoralizeaza datorita participarii
locuitorilor la primul razboi mondial. Au primit drept de vot toti
barbatii in varsta de 21 de ani. De asemenea, realizarea romaniei mari,
in 1918 trebuia desavarsita prin unificarea legislativa care se putea
realiza o data prin introducerea unor principii unitare de
organizare.Principiul separatiei puterilor in stat si garantarea [...] s-au
introdus in Transilvania, Basarabia. In concluzie const. Din 1923 sta la
baza funcionarii regimului democratic in RO. Mare.
 Constitutia din 1991.

Un principiu este sep. put. In stat, cea executiva fiind incredintata unui
presedinte ales pe 4 ani, acesta avea atributii precum: sanctionarea si
promulgarea legilor, acordarea unor distinctii si decoratii, etc.

Un alt principiu este garantarea [...]

Modificarea const. Din 1991.

Constitutia din 1991 a fost modificat ain 2003, in sensul cresterii mandatului
presedintelui de la 4 ani la 5 ani. De asemenea, pragul electoral creste de la
3% la 5%.

Constitutia autoritara

Constitutia din 1938 este const. Al lui Carol al II lea, contextul adoptarii este
determinat de sublimarea regimului democratic de catre Carol al II lea, care
dorea sa instaureze domnia autoritara.

Un principiu este ca precizeaza sep. put. In stat. Dar practic aceasta este
reprimata deoarece regele este declarart „Capul Statului”. Acesta detine
putere executiva atat teoretic cat si practic, dar si puterea legislativa detinuta
indirect prin intermediul frontului renasterii nationale, partidul unic infiintat
de rege care forma Parlamentul.

Constitutiile comuniste

Contextul adoptarii const. a fost marcat de incheierea procesului de preluare

a put. De catre comunisti o data cu aplicarea fortata a regelui Mihai si
proclamarea a Republicii Populare Romane in dec 1947.
Constitutia are caracter totalitar, fiind inspirata din const. stalinista de la 1936,
asadar au fost introduse principii totalitare, de tip stalinist / de inspiratie
sovietica.

Un principiu al const. este sep. put. In stat, cae este prevazut in constitutie dar
nu se aplica.

Ca urmare, aceeasi inst. detine atat puterea executiva, cat si puterea

legislativa. MAN era formata din membri ai partidului comunist.

Un alt principiu este garant. Drept. Si lib. Cetatenesti, insa acestea erau
respectate: se garanteaza lib. De exprimare, insa orice forma de opozitie este
reprimata de securitate. Dreptul de vot este garantat pentru toti cetatenii
peste 18 ani.

Importanta constitutiei de la 1948 este faptul ca a impus in RO regimul

totalitar de inspiratie stalinista. Pe de alta parte, a pus bazele unei forme de
guvernare in Ro numita republica.

Constitutia din 1948 a reprezentat fundamentul regimului comunist deoarece

urmatoarele constitutii se vor inspira din principiile acesteia.

Constitutia din 1952

Contextul adopotarii constitutiei este dictat de incheierea confruntarii intre

aripa mosevita si aripa nationala a partidului muncitoresc roman [PMR].

In constitutie se specifica politica externa a RO este inspirata de URSS, asadar

aceasta constitutie este de factura stalinista desavarsind subordonarea totala
fata de URSS.

Principiile sunt aceleasi ca la Constitutia din 1948, tot cu MAN.

Semnificiatia adoptarii constitutiei, se subordona Romaniei fata de URSS dar

si consolidarea pozitiei liderului comunist o data cu eliminarea adversarului.
 Constitutia din 1965

Contextul adoptarii este venirea la conducere a lui Nicolae Ceausescu care a

marcat trecerea oficiala de la stalinism la national-comunism.

O alta cauza este trecerea comunismului pe o noua treapta de evolutie

superioara, si anume cea socialista.

Ca urmare, denumirea statului este Republica Socialista Romana [RSR].

Un principiu al constitutiei este sep. put. In stat, inscrisa teoretic, dar practic
nu era respectata, puterea leg. Este detinuta de MAN, iar put. Exec. Este
detinuta de prezliul leg, fiind formata doar din membrii partidului unic numit
PCR.

Un alt principiu este garantarea drept. Si lib. Cetatenesti.

Asemanari:

-O asemanare a tuturor const. comuniste este introducerea principiului

minciunii deoarece toate cele 3 constitutii garantau atat sep. put in stat cat si
drept. Cet, dar acestea nu se puteau aplica in practica

Deosebiri:

-O deosebire intre const. din 1952 si 1965 este legata de caracteristicile,

deoarece in 1952 se vorbea despre subordonarea fata de URSS, iar in 1965 se
sublinia caracterul suveran si independent al RO.

XIX prima jum. XX a 2 a jum.

1866 1923 1938 1952 1965 1991

Tema 5.
 Spatiul Romanesc de la P.O la marile aliante ale sec XX.

Sec XVIII

O caracteristica a contextului extern la sfarsitul evului mediu si inceputul

modernitatii este debutul P.O prin seria razboiaielor ruso-turce.

Cauza P.O este criza imp. otoman care favorizeaza trecerea de la politica
ofensiva la cea defensiva, fapt ce a determinat manifestarea tendintelor
expansioniste ale imp. habsb. Si imp. tarist.

1. 1683-1699 - razboi ruso turc, fiind terminat in 1699 la Karlowitz

2. 1710-1711 - razboi ruso-turc incheiat in 1712 [pace]
3. 1716-1718 – austro turc – pace la Passarovitz
4. 1735-1739 – austro ruso turc – pacea de la Belgrad [1739]
5. 1768-1774 – ruso turc – 1774 – pacea de la Kuciuk – Kainargi.
[...]

Sec XVIII

O caracteristica a implicarii spatiului RO in P.O in sec XVIII este faptul

ca au fost tarile romane o miza a P.O.
Consecinte:
1.Pierderi teritoriale
2. Accentuarea dependentei fata de turci.

Pierderile teritoriale au loc datorita faptului ca turcii isi plateau datoriile

de razboi, cu teritoriile romanesti cu exceptia Razb. Crimeei.

1699 – La Karlowitz imp. oto cedeaza Austriei Transilvania, iar in 1718

la Passarovitz cedeaza banatul si oltenia
1739- La Belgrad, oltenia este retrocedata Tarii Rom.
1775 – dupa pacea de la Kuciuk – Kainargi, austria anexeaza Bucovina,
imp. oto fiind obligat sa cedeze.
Regimul Fanariot
 1711- In Moldova si 1716 in Tara RO.

Caracteristicile reg. Fanariot

In plan politic:

Instaurarea reg. Fan. A dus la grecizarea domniei deoarece domnii

erau numiti direct de sultan, din randul grecilor Fanar al
Constantinopolului. Domniile erau scurte, de 2-3 ani, iar domnii
Fanarioti aveau in ierarhia oto. Rangul de Pasa cu 2 tuiuri.

In plan economic:

Reg. Fanariot s-a caracterizat printr-o exploatare economica

accentuata, expresia fiind cresterea quantumului obligatiilor, dar si
inmultirea acestora.
Tributul >> Suma in continua crestere
 Darurile de mucarer – suma platita pt. Confirmarea
domniei.

Consecinte:

Datorita accentuarii dependentei fata de turci si cresterii obligatiilor

economice sec XVIII se caracterizeaza prin fiscalitatea excesiva, deoarece pe
deoparte a crescut nr. Taxelor si impozitelor, iar pe de alta parte a crescut
valoare lor.

O alta caracteristica este generalizarea coruptiei si exagerarea birocratiei.

Ca urmare, sfatul domnesc ajunge la peste 300 de membrii, fiind inventate noi
functii pentru a fi vandute.

Impactul P.O in sec XIX

Implicarea Spatiului RO. In P.O

O caracteristica a implicarii spatiului RO. In P.O in sec XIX-lea este modificarea

statutului politico-juridic al principatelor romane.

Razboiul Ruso-Turc

Cauza: A fost teoretic refuzul turciei de a imbunatatii situatia principatelor,

practic exprima dorinta de expansiune a rusiei in pen. Balcanica.

La inceputul razboiului, principatele au fost ocupate de catre Rusia, care isi

mentine trupele pana in 1834.

Datorita victoriilor tariste, rusii au cerut pace, pace s-a incheiat prin tratatul de
la Adrianopol, avea un articol national numit osobitul pentru principatul de
Moldova si tara RO care se modifica.

Au fost retrocedate turnul Giurgiu si Braila, iar granita dintre tara RO si imp.
otoman se stabileste pe talvengul Dunarii.

Razboiul Crimeei [1853-1856]

Contextul extern se caracterizeaza prin declansarea razboiului intre Rusia si

Turcia de partea careia va intervenii in razboi Anglia si Franta.

Majoritatea confruntarilor au loc in peninsula Crimeea in N-ul Marii Negre, a

fost singurul razboi castigat de Turcia. Coalitia turco-franco-engleza va obtine
victoria, drept urmare s-a convocat congresul de la Paris.

Tratatul de la Paris [martie 1856] a dus la modificarea statutului politico-

juridic al pricipatelor. Tratatul prevede desfiintarea protectoratului tarist si
institutirea garantiei colective ale Marilor Puteri si mentineera suz. Otomane,
retrocedarea sudului Basarabiei.

Alte prevederi sunt:

Libertatea navigatiei pe Dunare si consultarea principatelor cu privire la

viitoare lor organizare.

La congres participa Rusia, Turcia, Franta, Anglia, Austria, Prusia si Sardinia.

 Razboiul [1877-1878]

Independenta de stat a RO.

Context extern

1856-1876 – are loc in Sudul Dunarii o serie de revolta anti-otomana. Turcii au

inabusit in sange fapt ce va permite interventia Rusiei in scopul apararii
crestinilor ordodoxi.

Drept urmare premise ale razboiului:

In toamna anului 1876 o delegatie a RO se deplaseaza in Rusia, pentru

incheierea unui tratat de alianta. Negocierile au esuat pentru ca Rusia
considera inutil sprijinul romaniei.

Declansarea:

1877 – Rusia declara razboi turciei, drept urmare s-a incheiat conventia
romano-rusa din 4 aprilie 1877. Prin aceasta se asigura libera trecere a
armatei pe teritoriul RO, insa toate cheltuielile erau suportate de guvernul rus
de asemenea rusia se angaja sa respecte integritatea teritoriala a romaniei si
toate costurile ocazionate de trecerea trupelor sale.

Ca urmare a acestei actiuni diplomatice, trupele ruse […].

O actiune militara are loc in contextual declansarii razb. ruso turc in 4 aprilie
1877. Pentru a impiedica trecerea trupelor ruse in sudul denarii, imp. Otoman
bombardeaza cetatile turcesti de la Dunare, artileria romana raspunde
bombardand Vitinul si alte cetati turcesti.

Ca urmare, se instaureaza starea de Razboi cu poarta. Pe fondul declansarii

razb. cu Imp. Ottoman, la 9 mai 1877 se proclama independenta de stat a RO,
citita in Parlament de Ministrul de Externe.

O alta act. Militara are loc in contextul stoparii ofensivei tariste in Balcani,
drept urmare, rusii solicita interventia armatei romane, desii exista un tratat de
alianta, Carol solicita trecerea armartei RO in Sudul Dunarii. Comanda trupelor
romano ruse este incredintata lui Carol cere primul asalt asupra plevnei de la
sfarsitul lunii august.

Au loc luptele de la Smardan, unde armata roman a avut mari pierderi. In

cele din urma pe fondul victoriei romano-ruse, turcia capituleaza.

O actiune DIPLOMATICA este Trartatul de la San Stefano, dintre rusia si

turcia, deoarece Romania nu a fost primita la tratativele de pace.

O prevedere este faptul ca recunoasterea indep. Ro. De catre rusia si turcia.

O alta prevedere este retrocedarea a romaniei catre dobrogea in schimbul

celor 3 judete din Sudul Basarabiei. Capul Belgrad si Ismail. Tratatul incheiat in
feb 1878 intre Rusia si Turcia nu a fost recunoscut de marile puteri si va fi
recunoscut la Berlin.

O alta actiune DIPLOMATICA este Tratatul de la Berlin incheiat ca urmare a

recunoasterii tratatului de la San Stefano.

Implicarea RO. In P.O

Politica externa a RO.

[1878-1900]

Pol. Ext a RO in ultimele 2 decenii ale sec XVIII.

Context extern:

Puterile centrale: > Germania, Austro Ungaria si Italia.

Antanta: > Franta, Anglia si Rusia.

O caracteristica a contextului extern la sfarsitul sec XIX si la inceputul sec XX

este constituirea blocurilor militare. In dec 9 al sec XIX se constituie blocul
numit Tripla Alianta formata din Germania Austro Ungaria, Italia, numite si
puterile central.
In primul deceniu al sec XX se constituie cel de al 2 lea bloc militar, numit
tripla intelegere, sau Antanta, format din Franta, Anglia si Rusia. Cele 2 blocuri
militare s au constituit in contextul incordarii relatiilor internationale generate
de neintelegerile coloniale care vor duce la declansarea Primului Razboi
Mondial.

O caracteristica a pol. Ext a RO in ultimele 2 decenii ale sec XIX a fost

integrarea unui sistem de aliante, pentru a ispasii izolarea diplomatica dar si
pentru a obtine sprijin in cazul unui conflict.

Cauza acestui act de pol. Ext este racirea relatiilor cu Rusia pe fondul
divergentelor teritoriale de la sfarsitul razb. de independenta. Datorita
politicii anti RO dusa de Austro Ungaria in Transilvania, tratatul de alianta
este pastrat secret deoarece ar fi starnit ostilitatea opiniei publice romanesti.

Romania in Razboaiele Balcanice

1912-1913

Primul razboi Balcanic

Contextul extern

Cauza declansarii conflictului este legata de acapararea teritoriilor otomane

din pen Balcanica. Ca urmare, se constituie o alianta formata din Grecia, Serbia
si Bulgaria.

Consecinta este pacea de la Londra prin care imperiul cedeaza aliatilor teritorii
aflate sub autoritatea sa: Macedonia, Zona Salomicului, etc.
 Al doilea razboi Balcanic

1913

Cauza a fost neintelegerile teritoriale dintre fostii aliati din primul razboi
Balcanic. Drept urmare, Bulgaria isi ataca fostii aliati. Se va constitui o alianta
formata din Turcia, Grecia, Serbia la care adera Romania.

Armata RO trece Dunarea si se apropie de Sofia, moment in care Bulgaria

capituleaza.

Consecinta razboiului este: Pacea de la Bucuresti in urma careia RO integreaza

Cadrilaterul.

Primul Razboi Mondial

1914-1918

O caracteristica a cont. ext in deceniul 2 a secolului XX este declansarea

Primului Razboi Mondial.

Romania in WW1.

1914 – S a convocat consiliul de coroana care urma sa decida pozitia RO fata de

situatia creata o data cu declansarea WW1.

Regele Carol a facut public Tratatul De Alianta cu Puterile Centrale, solicitand

intrarea RO in razboi, majoritatea membrilor consiliului de coroana se opun,
drept urmare se decide adoptarea pozitiei de neutralitate.

Perioada Neutralitatii

RO In anii neutrii

1914-1916
Un obiectiv a RO in anii neutr. Este pregatirea d.p.d.v militar cat si material,
dar si diplomatic a intrarii in Razboi.

In plan intern, in vederea pregatirii participarii RO la operatiunile militare se

fac reserve de armament, munitii, medicamente, combustibil, etc.

In plan politic, are loc disputa intre folo antantistii [adeptii intrarii in razboi de
partea antantei] si filo-germanii […]

In tabara primilor era fam. Regala si majoritatea oamenilor politici, put.

Central, iar de partea put. Centrala erau conservatorii.

In plan extern, au loc negocieri cu reprezentantii celor doua blocuri militare,

fiecare incercand sa ne atraga in razboi de partea sa, acest fapt datora
rezervelor de petrol a RO si pozitia strategica a RO. Negocierile s au finalizat in
1916 cand RO intra in razboi.

Un fapt istoric relevant privind intrarea RO in razboi. Cele 2 tratate au fost

incheiate In vara anului 1916 cu reprezentantii Antantei.

Tratatul politic preciza faptul ca repr. Antantei recunosteau drepturile RO.

Asupra teritoriilor din Austro Ungaria respectiv Transilvania, Banat si Bucovina,
in schimb RO se angaja sa declare razboi puterilor central pana cel tarziu 15
aug 1916.

Tratatul militar.

Alaturi de tratatul politic, s-a incheiat si Conventia Militara prin care se

stabileau conditiile colaborarii pe front.

Rusia promite ca va trimite trupe pentru a consolida linia Dunarii, iar anglo-
francezii sa asigure aprovizionarea ritmica a trupelor romane cu armament,
munitii si echipament militar.

Consecinta este intrarea RO in razboi.

Actiuni militare:

Campania anului 1916 dupa intrarea in razboi, RO declanseaza cu 3 armate

ofensiva pe linia Carpatilor, o singura armata fiind dispusa pe linia Dunarii.

In ciuda unor succese In ofensiva din Transilvania […]

Puterile Centrale [P.C] declanseaza contra ofensiva atat pe linia Carpatilor, cat
si la Dunare.

Consecinta acestei ofensive este ocuparea Sudului Tarii in toamna anului 1916
deoarece armata RO a fost atacata atat din N cat si din S, ca urmare are loc
retragerea in MD.

O actiune diplomatica este pacea de la buftea-bucuresti a fost incheiata de

RO cu P.C in contextual iesirii Rusiei Sovietice din Razboi.

Conditiile pacii sunt dure pentru RO.

Conferinta de la Paris

Un principiu este cel auto determinarii popoarelor dar si libertatea egalitatii

tuturor natiunilor.

Consecinta adoptarii acestor principii este prabusirea imperiilor

multinationale si constituirea pe ruinele lor a statelor nationale, iar altele si au
desavarsit autoritatea.

La sfarsitul razboiului s au incheiat tratate intre invingatorii si fiecare stat

invins:

1. Tratatul cu Germania > Versailles – 1919

2. Tratatul cu Austria > Saint Germanie – 1919
3. Tratatul cu Ungaia > Trianon

Prin sistemul de la Versailles erau recunoscute granitele RO Mari, astfel

prin tratatul de la saint Germaine, Austria recunoaste unirea Bucovinei
cu RO, iar prin Tratatul de la Trianom, Ungaria recunoaste unirea
Transilvaniei cu RO, prin Tratatul de la Neully, Bulgaria este obligata sa
recunoasca granita sudica cu RO, iar prin Tratatul de la Sevus, Marile
Puteri au recunoscut granitele RO mari.
 Politica externa a romaniei

In perioada interbelica, se afirma relatiile international, 2 orientari:

1. Securitatea colectiva = acea orientare care propune eforturi
commune ale tuturor statelor lumii in vederea asigurarii pacii.
2. Revizionismul – Sa modifice harta politica a EU. Si a lumii deoarece
erau nemultumite de prevederile sistemului de la Versaille.

Fapt istoric de pol. ext

Romania semneaza pactul Societatii Natiunilor inca din 1919 fiind o

sustinatoare a pol. Securitatii collective, promovata de aceasta organizatie
internationala. Prin intermediul diplomatiei sale, RO desfasoara o activitate
sustinuta la nivel international, fapt ceva fi recunoscut o data cu numirea
diplomatului roman Nicolae Titulescu, de doua ori consecutiv in fuctia de
presedinte al Adunarii Generale.

In 1928 poetul Briand-Kellogg prin care statele semnatare se angajau sa nu

recurga la actiuni militare in vederea divergentelor.

Acest document a reprezentat apogeul politicii externe collective.

Deceniul 4 – a triumfat revizionismul

- Modificarea bilaterala a tratatelor – Germania a reintrodus serviciul

militar obligatoriu
- Constituirea aliantei statelor revizioniste respective axa Berlin, Roma si
Tokyo

In contextual triumfului curentului revisionist in deceniul 4 al sec XX,

granitele RO. Mari sunt supuse presiunii statelor vecine [Ungaria si Bulgaria].

Ca urmare, pol. Ext. a RO se caracterizeaza prin actiuni in vederea asigurarii

securitatii collective, luand pozitie fata de actiunile revizioniste, astfel in cadrul
societatii natiunilor RO. Condamna agresiunea italiana impotriva etiopiei
adoptand Embargo.
In contextual instaurarii monarhiei autoritare, in RO, orientarea politicii
externe este imprimata de catre rege.

Drept urmare, RO va duce o politica de neutralitate [1938-1940].

WW2- 1939 – 1945

Context Extern

1938- actiuni agresive ale statelor revizioniste – Germania anexeaza Austria si

dezmembreaza Ceho-Slovacia

23 aug. 1939 – s-a incheiat pactul Ribbentrop Molotov, pact de neagresiune

intre Germania si URSS prin care cele 2 state isi garanteaza granitele.
Germania acorda URSS compensatii teritoriale in EU de EST printer care
teritorii poloneze si Basarabia.

Razboiul s-a declansat in 1 sept 1939, atunci cand Germania ataca Polonia.

Desfasurarea: Hitler cucereste EU [1939-1942]

1940- vestul [Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda, Franta]

1941- ataca frontul de est, respective Iugoslavia si URSS.

Victoria Natiunilor Unite [1943-1945] contra ofensiva Natiunilor Unite va

duce la capitularea statelor axei.

1944- se deschide al 2 lea front in V.

Dezmembrarea RO mari [1940].

In contextul declansarii celei de al 2 lea 2 m, sip e fondul politicii nerealiste

promovate de regele Carol al II lea in vara anului 1940, RO mare se
dezmembreaza.

In iun 1940 URSS in contextul victoriilor fasciste pe frontul de vest, transmite o

nota ultimativa guvernului RO solicitand cedarea Basarabiei si Bucovinei de
Nord. Drept urmare guv. RO cedeaza teritoriile revendicate de sovietici.

Ca urmare a presiunilor exercitate de Ungaria s-au initiat negocierile de la Arad

cu scopul Gasirii unei solutii privind pretentiile maghiare asupra Transilvaniei,
negocierile au esuat, ca urmare, Germania si Italia au impus la 30 august 1940
Dictatul de la Viena prin care RO este obligata sa cedeze Ungariei N-V
Transilvaniei cu intrandul seciuesc.

Inca din 1940 au fost initiate negocieri la Craiova cu scopul de a discuta

pretentiile Bulgariei privind Cadrilaterul, dupa dictatul de la Viena RO accepta
sa cedeze Cadrilaterul Bulgariei la 7 sept 1940.

Consecinta dezmembrarii RO mari este aplicarea fortata a lui Carol I la 6 sept

1940 si instaurarea lui Mihai I, fiul lui Carol al II lea. Domnia tanarului rege este
marcata inca de la inceput de preluarea puterii de maresalul Ion Antonescu.
Initiat dupa instaurarea noii puteri, RO adera la axa Berlin- Roman-Tokyo.

Participarea Romaniei la WW2.

Problema orientala [recapitulare]

Sec XVIII

Miza:

-Accentuarea dependentei fata de turci

- Pierderi teritoriale [turcii plateau datoriile de razboi cu teritoriile noastre]

Sec XIX -Tarile RO isi modifica statutul politico-juridic:

-1829 – Protectorat Tarist. 1856 – Garantia celor 7 puteri.

-1878 – Independenta

Politica externa

Ultimele 2 sec XIX > alianta primele 2 dec ale sec XX unitate

Interbelica securitate colectiva