Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT

Tema 4
POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
(SEC XVIII-XX)

PROIECTE POLITICE ÎN SEC XVIII ŞI PRIMA JUMĂTATE A SEC XIX

Înainte de a deveni o realitate instituţională, statul român modern a fost imaginat ca proiect
politic. Proiectul a prins contur în sec XVIII, devenind realitate în sec XIX (1859 – Unirea
Principatelor).
Stat modern = stat care se guvernează după o constituţie care prevede drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti şi separarea puterilor în stat, care garantează dreptul la proprietate
privată şi participarea tuturor categoriilor sociale la viaţa politică.
Sec XVIII-XIX s-au caracterizat în plan european prin constituirea şi afirmarea naţiunilor
moderne. Condiţiile care au dus la naşterea României moderne sunt legate atât de transformările
suferite de societatea românească în sec XVIII şi prima jumătate a sec XIX, dar şi de contextul
internaţional („problema orientală”).
Proiectele elaborate au vizat reformarea şi modernizarea societăţii româneşti. Ele au fost
concretizate sub forma memoriilor boierești, a proiectelor de constituții, a programelor revoluționare,
a legislației elaborate de domnitori sau de către Marile Puteri.

Politica reformatoare a domnilor fanarioţi

- apare ca varianta românească a despotismului luminat.
Domnitorii fanarioți au avut o contribuție importantă în începerea procesului de
modernizare în Țările Române.
Constantin Mavrocordat începe reformele prin marele hrisov (7 feb 1741) publicat sub
titlul de Constituţie în Mercure de France. Cuprindea măsuri pentru domeniul fiscal, social,
administrativ, juridic. Astfel este desfiinţată legarea de glie (șerbia): rumânia 1746 în Ţara
Românească şi vecinia 1749 în Moldova. Foştii ţărani dependenţi au devenit clăcaşi, liberi din punct
de vedere juridic dar lipsiţi de pământ (clacă = muncă gratuită).
În Transilvania, Iosif II, continuă politica reformistă a mamei sale Maria Tereza, principala
reformă fiind cea din domeniul social: după răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, a desfiinţat oficial
iobăgia în Transilvania (august 1785).
Alţi conducători reformatori:
 Alexandru Ipsilanti – ”Pravilniceasca condică”- ( primul cod de legi fanariot s-a tipărit în
1780; s-a aplicat în Ţara Românească până în preajma revoluţiei lui T.Vladimirescu, când a fost
înlocuit cu legiuirea Caragea)
 Scarlat Callimachi - Codul Callimachi (1817) –Moldova
 Ioan Caragea – Legiuirea Caragea (1818) în Ţara Românească.

Proiecte boiereşti

Pe lângă reformismul domnesc, au existat şi o serie de proiecte boiereşti.

Meritul elaborării unui proiect politic, aparţine boierimii mari şi mijlocii care a reacţionat prin
redactarea unor memorii adresate domnitorilor dar mai ales Marilor Puteri.

Clasa a XII-a Pagina 1

 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

Programul politic nu s-a fixat într-un act fundamental ci în totalitatea memoriilor şi proiectelor
de reformă redactate în timpul războaielor ruso-austro-turce (1711-1812), printre alţii de Mihai
Cantacuzino, Enăchiţă Văcărescu, Dimitrie Sturdza .

Cerinţe:
 ideea dominantă a fost revendicarea unui nou statut juridic pe baza dreptului
istoric (românii „dintr-un început au fost un norod slobod şi nesupus”)
 înlăturarea regimului fanariot
 revenirea la domniile pământene
 autonomia deplină a Ţărilor Române în raporturile cu Imperiul Otoman (ex. dreptul
boierilor de a-şi alege domnitorul)
 unire şi independenţă
 realizarea unor reforme care să asigure modernizarea societăţii româneşti
 reforma instituţiilor statului şi a formei de guvernare (majoritatea erau pentru
monarhie, în varianta sa românească: domnia)
A cuprins diverse forme:
 memorii ale muntenilor şi moldovenilor către Marile Puteri:
 o delegație comună de boieri munteni și moldoveni adresează un memoriu
Marilor Puteri prezente la tratativele de la Focșani (tratative de pace în
urma războiului ruso-turc din 1768-1774), prin care solicită:
- revenirea la domniile pământene
- respectarea autonomiei
- independența
- unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un stat sub
garanţia Marilor Puteri (Austria, Rusia şi Prusia)
Aceste solicitări erau subordonate ”proiectului dacic” inițiat de
Ecaterina a II-a și care viza formarea unui stat tampon, cu numele Dacia,
format din Țara Românească și Moldova
 cele redactate în timpul tratativelor de la Şiştov din 1791, când Divanul
Țării Românești se adresează delegaților ruși și austrieci. Memoriul de la
Șiștov, unul dintre cele mai cuprinzătoare documente, era înaintat de Ioan
Cantacuzino și cerea:
- desfiinţarea raialelor (cetăți de pe teritoriul țărilor românești,
ocupate și administrate de către otomani)
- domn pământean
- autonomia și neutralitatea țării sub protectoratul Austriei şi
Rusiei
- alegerea domnitorului nu numai de către boieri, ci de o
adunare națională compusă din cele trei stări
- desființarea obligațiilor către Poartă (cu excepția tributului)
- libertatea comerțului
 memorii ale transilvănenilor: mişcarea Supplexului (1744, 1791) - drepturi naţionale
pentru români:
 se remarcă episcopul greco-catolic I.M. Klein – „Supplex Libellus”
 reprezentanţii Şcolii Ardelene (Samuil Micu, Gh. Şincai, Petru Maior, I.B
Deleanu) – „Supplex Libellus Valchorum”
 scrieri ale cărturarilor munteni şi moldoveni: Ienăchiţă Văcărescu, Daniil Philipide,
Dionisie Fotino; insistau asupra vechimii şi continuităţii poporului român.

Clasa a XII-a Pagina 2

 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

Programele boiereşti au prevăzut şi reforma instituţiilor şi a formei de guvernământ

(republică, monarhie constituţională):
 în 1769 - Partida naţională condusă de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei propunea
instaurarea unei republici condusă de 12 mari boieri.
 în 1802, Dumitrache Sturdza elabora Planul de oblăduire aristo-democrăticească, ce
propunea un proiect republican de nuanţă aristocratică. (oblăduire=conducere, autoritate de
stat).
 între 1817-1818- marele vistier Iordache Rosetti - Roznoveanu a scris opt proiecte de reformă,
propunând instaurarea unui regim politic în care domnia să fie un simplu organ de
supraveghere şi control, puterea reală trecând în mâinile unei Adunări Obşteşti şi a unui divan
controlat de boierime.

Mişcarea condusă de Tudor Vladimirescu, desfăşurată în 1821 în Ţara Românească a dat noi
dimensiuni proiectului politic modern.
Documentele revoluţiei au fost reprezentate de „Proclamaţia de la Padeş” şi „Cererile
norodului românesc” (în aparenţă îndreptat împotriva fanarioţilor, nu a Porţii).
În 1814 se formase o societate secretă „Eteria” la Odessa (de către trei negustori greci) care
avea ca scop eliberarea grecilor, pe fondul unei răscoale generale a creştinilor din Balcani. A stabilit
legături şi cu boierii români. După moartea ultimului domn fanariot, Alexandru Şuţu, Tudor
Vladimirescu a guvernat ţara pentru câteva luni.
Proiectul politic de la 1821 a fost schiţat în „Cererile norodului românesc”:
 reformarea administraţiei, justiţiei, învăţământului, economiei
 respectarea autonomiei Principatelor
 suveranitatea poporului
 domn ales de ţară, pe viaţă
 promovarea în funcţii pe merit
 înfiinţarea unei armate întreţinută de mănăstiri, formată din 4000 de panduri şi 200 de arnăuţi
 impozit unic plătit în patru rate
 desfiinţarea scutelnicilor şi poslujnicilor (categorii de ţărani scutiţi de plata birului domnesc),
etc.
Nu s-a pus în discuție problema agrară.
Deşi înfrântă revoluţia, în 1822 s-a revenit la domniile pământene:
 Grigore Dimitrie Ghica în Ţara Românească
 Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova.
În 1822, mica boierime din Moldova îşi exprima punctul de vedere prin elaborarea Constituţiei
cărvunarilor, redactată de Ionică Tăutu şi înaintată domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza (cărvunari =
denumire dată micii boierimi de marea boierime din Moldova; aluzie la mişcarea carbonarilor din
Italia). Prevederi:
- garantarea libertății individului
- egalitatea în fața legii
- limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului obștesc
- separarea puterilor în stat (distincție între cea legislativă și executivă)
- autonomie față de Poartă, etc.
Simion Marcovici a semnat „Aşezământul politicesc”prin care susţinea organizarea statului
prin separarea puterilor.
În lucrarea „Însemnare a călătoriei mele”(1826), Dinicu Golescu susţinea unirea tuturor
provinciilor româneşti sub forma Daciei Mari.
Reformele propuse de Eufrosin Poteca, 1830, urmăreau:
 instituirea impozitului pe venit
 libertatea tiparului şi a ocupării funcţiilor administrative.
Clasa a XII-a Pagina 3
 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

În deceniul următor, au fost redactate Regulamentele Organice – exprimau nevoia de

modernizare și de transformare a vechilor structuri din Țara Românească și Moldova
 au fost elaborate în perioada ocupaţiei militare ruse (1828-1834)
 au fost primele documente cu rol constituţional pentru ţările române
 au fost impuse de Rusia în calitate de putere protectoare, după tratatul de la
Adrianopol (1829) şi după consultarea adunării boierilor, prezidată de contele rus
Kisseleff
 textul dezbătut la Petersburg, aprobat de Adunările Obşteşti, ratificat de Poartă a
fost redactat de două comisii boiereşti conduse de generalul. Minciaki
 au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în Moldova
 pot fi considerate un „act de naştere al parlamentarismului în România”, fiind
primele legiuiri care instituie adunări formate pe bază de sufragiu, care, prin
participare la activitatea legislativă, limitau puterea şefului statului
 au contribuit la punerea în practică a unora dintre principiile politice moderne:
separarea puterilor în stat sau impozit unic (s-a introdus capitaţia – impozit unic
pe cap de locuitor sub formă de cotă fixă)
 separarea puterilor:
 cea executivă: domnitor (ales pe viaţă de o Adunare obştească
extraordinară, este organul central al întregii structuri statale. El singur
are drept de iniţiativă legislativă, numeşte miniştrii, poate refuza
publicarea legilor votate în Adunare, fără a fi obligat să dea explicaţii,
are dreptul de a dizolva Adunările) şi un Sfat administrativ format din
6 miniştri
 cea legislativă: Adunarea Obştească alcătuită în majoritate din boieri.
Adunările obşteşti, dezbăteau şi adoptau proiectele de lege trimise de
domn, dar legile intrau în vigoare numai după sancţionarea lor de domn
 cea judecătorească aparţinea Înaltului Divan Domnesc şi tribunalelor
locale şi centrale.
 erau reorganizate justiţia şi administraţia
 se iniţiau o serie de măsuri importante în domeniile edilitar, penitenciar, al pensiilor
şi ajutoarelor sociale, al instrucţiunii publice
 s-au desfiinţat vămile interne
 se consfințea desființarea șerbiei
 existau şi limite – menţineau privilegiile boiereşti şi nu prevedeau drepturi şi
libertăţi cetăţeneşti, ceea ce a dus la contestarea lor

În 1834 au fost numiţi şi nu aleşi aşa cum prevedeau Regulamentele, Alexandru Ghica
(înlocuit în 1842 cu Gh. Bibescu, singurul domn ales în conformitate cu prevederile Regulamentului)
în Ţara Românească şi Mihail Sturdza în Moldova = domni regulamentari.

În 1838 gruparea naţională din Ţara Românească din jurul lui Ion Câmpineanu a elaborat
două documente referitoare la organizarea Ţării Româneşti:
 „Act de unire şi independenţă” cerea înlăturarea suzeranităţii otomane şi a
protectoratului ţarist, unirea principatelor într-un regat al Daciei, alegerea unui domn
ereditar
 un proiect de constituţie „Osăbitul act de numire a suveranului românilor”:
independența țării, egalitatea în faţa legii, libertatea presei, responsabilitatea miniştrilor,
monarhie ereditară, etc.

Clasa a XII-a Pagina 4

 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

Acţiuni asemănătoare desfăşura şi societatea secretă Frăţia (1843), care avea înscrise în
program:
 unirea Tării Româneşti cu Moldova
 independenţa acestora
 emanciparea clăcaşilor
 egalitatea cetăţenilor în faţa legii.
Ideile ei liberale au fost răspândite prin publicaţii ca: „Propăşirea”, „Arhiva istorică”, „Magazin
istoric pentru Dacia şi Dacia literară”.

Proiectele reformatoare elaborate în Ţările Române de la începutul sec al XIX-lea, au atins

momentul culminant prin revoluţia de la 1848-1849
Astfel, putem afirma că proiectul politic care a dus la realizarea României Mari a cuprins şi
revoluţia română de la 1848.
Proiectul politic pașoptist cuprinde documentele revoluțiilor de la 1848 din spațiul
românesc, fiind o continuare a proiectelor elaborate până în acest moment.
Revoluţia română de la 1848 a fost parte componentă a revoluţiei europene (reprezintă
continuarea ideilor revoluţionare de la 1789: principii liberale, democratice). Revoluţia europeană a
fost „ocazia şi nu cauza revoluţiei române” după cum afirma N. Bălcescu.
Revoluţia română a fost generată de cauze proprii:
- cauze naţionale: - stăpânirea otomană şi protectoratul rus - Ţara Românească şi
Moldova
- stăpânirea habsburgică-Transilvania, Banat şi Bucovina
- lipsa drepturilor naţionale ale românilor din Transilvania
- cauze politice: - existenţa regimului regulamentar în Ţara Românească şi Moldova
- cauze economice şi sociale (problema ţărănească), nevoia transformărilor de tip capitalist.
Rolul conducător l-a jucat boierimea mică, intelectualitatea.
S-a acţionat pe două planuri:
 plan tradiţional, ţărănesc: satisfacerea revendicărilor ţăranilor
 plan burghez, liberal-democrat: reforme burgheze.
La început s-a menţinut tradiţia legalistă, petiţionară (satisfacerea revendicărilor pe cale legală),
apoi s-a trecut la Adunări populare cu caracter plebiscitar.
Proiectul politic paşoptist a fost în primul rând opera intelectualilor liberali care i-au definit
obiectivele şi au condus revoluţia de la 1848.
Obiectivele proiectului erau:
 autonomia şi independenţa
 înlăturarea dominației străine
 unirea românilor într-un singur stat
 reforma agrară
 drepturi şi libertăţi politice
 desființarea privilegiilor de orice fel
 desființarea iobăgiei și a clăcășiei
 împroprietărirea țăranilor
 modernizarea instituţiilor
 o nouă organizare a puterilor în stat.
Pregătit îndelung prin efortul Partidei Naţionale, anul 1848 s-a centrat pe ideile de
libertate, naţiune şi modernizarea a structurilor statale
Ideea de unitate a fost formulată diferit de la o provincie la alta, în funcţie de contextul intern
şi extern. Ea a apărut cu claritate în gazetele „Pruncul român”(C.A. Rosetti publica la 11 iunie 1848
articolul „Către fraţii noştri din Moldova” în care făcea apel la unire) şi „Poporul suveran” de la
Bucureşti, în documentele redactate de revoluţionarii moldoveni refugiaţi la Braşov (mai 1848) şi
Clasa a XII-a Pagina 5
 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

Cernăuţi (august 1848, redactat de Mihail Kogălniceanu), precum şi în cadrul Marii Adunări
Naţionale de la Blaj din 3-5 mai 1848, unde s-a strigat „Noi vrem să ne unim cu ţara”. Pentru a nu irita
imperiile vecine, această idee nu a fost inclusă în programele revoluţionare adoptate la Iaşi, Islaz sau
Blaj.
Problema agrară a fost principala problemă socială a revoluţiei. Soluţiile propuse au fost
diferite, de la o soluţie moderată în programul de la Iaşi-„Petiţia Proclamaţie”, până la soluţia radicală
în programul emigraţiei moldovene de la Braşov- „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. În
Ţara Românească s-a constituit o Comisie a proprietăţii care avea în vedere reglementarea raporturilor
dintre proprietari şi ţărani.

Desfăşurarea revoluţiei
Moldova:
 27 martie 1848- Iaşi- adunarea de la hotelul Petersburg a cca 1000 de persoane
 se adoptă programul „Petiţia Proclamaţie”, redactat de V. Alecsandri.
 Programul (35 de articole) a avut caracter moderat:
 pentru a evita intervenţia Rusiei, încă de la început prevedea „Sfânta păzire a
Regulamentului Organic”.
 alte prevederi: grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni, desfiinţarea
cenzurii, funcţii acordate pe merit, reforma şcolilor, siguranţa personală, formarea
unei gărzi naționale, alegerea unei alte Adunări obștești, etc.
 documentul a fost înaintat domnitorului Mihail Sturdza care l-a respins şi a trecut la arestarea
revoluţionarilor. Unii au reuşit să scape şi şi-au continuat activitatea din exil= adoptarea a
altor două programe:
 „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”- Braşov- mai
1848 (Vasile Alecsandri, Costache Negri); cel mai radical program
Prevederi:
- unirea Moldovei și Țării Românești ”într-un singur stat
neatârnat”
- întemeierea instituțiilor statului pe principii de libertate și
egalitate
- desființarea privilegiilor
- împroprietărirea fără nicio despăgubire
 „Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova”- Cernăuţi-august
1848, Mihail Kogălniceanu.
Prevederi:
- autonomia deplină a țării
- ”unirea Moldovei cu Muntenia este cheia de boltă fără de
care s-ar prăbuși tot edificiul național”
- desființarea privilegiilor
- egalitatea în fața legii
- libertatea cuvântului, a întrunirilor, a învățământului
- desființarea clăcașilor și împroprietărirea prin despăgubire

Transilvania:
 evenimentele au fost complicate de izbucnirea revoluţiei ungare (15 martie 1848) condusă de
Lajos Kossuth, şi avea în program anexarea Transilvaniei la Ungaria
 3/15 mai 1848 - Marea Adunare de la Blaj

Clasa a XII-a Pagina 6

 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

 s-a adoptat programul: „Petiţia naţională” (redactat de către Simion Bărnuţiu) – 16 puncte,
caracter radical
 Prevederi: egalitatea în drepturi a naţiunii române cu cea maghiară, oficializarea limbii
române, desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire, etc
 acţiunile românilor îndreptate împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au eşuat; la 18/30
mai 1848 Dieta din Cluj a votat anexarea Transilvaniei la Ungaria
 adunarea din septembrie 1848 de la Blaj a însemnat începutul insurecţiei
 s-au format gărzi militare româneşti conduse de Avram Iancu şi Axente Sever
 armata română urma să lupte pe două fronturi: împotriva habsburgilor şi a revoluţiei
maghiare
 în aprilie-iulie 1849 Nicolae Bălcescu încearcă să medieze o înţelegere între maghiari (Lajos
Kossuth) şi români (Avram Iancu) pentru a salva revoluţia naţională
 s-a încheiat „Proiectul de pacificaţie de la Seghedin” în iulie 1849, dar era prea târziu
pentru că în august 1849 forţele austriece şi ruseşti au înfrânt armata maghiară la Şiria (lângă
Arad), iar la scurt timp a fost înfrântă şi cea română.

Ţara Românească:
 pregătirea revoluţiei s-a făcut de un Comitet revoluţionar numit „Frăţia”
 9 iunie 1848- Izlaz - izbucnirea revoluţiei
 documentul programatic: „Proclamaţia de la Islaz” (I.H. Rădulescu) – caracter moderat;
rol de constituţie. Prevedea: independenţa administrativă şi legislativă a ţării, înlăturarea
protectoratului rusesc, înlăturarea Regulamentului Organic, egalitatea drepturilor politice,
domn responsabil ales pe cinci ani şi căutat în toate stările societăţii, emanciparea clăcaşilor
prin despăgubire
 11 iunie 1848 - izbucnirea revoluţiei la Bucureşti
 13 iunie - Gh. Bibescu fuge, iar puterea este preluată de un guvern revoluţionar, condus de
mitropolitul Neofit. Sunt luate măsuri: desfiinţarea rangurilor boiereşti, introducerea
drapelului tricolor, înfiinţarea Comisiei proprietăţii pentru rezolvarea problemei agrare
 guvernare revoluţionară pentru două luni pe baza Proclamaţiei de la Islaz
 guvernul este înlocuit cu o conducere provizorie: o locotenenţă domnească (I.H.Rădulescu,
N. Golescu, Ch. Tell), apoi un caimacam
 13 septembrie 1848- înfrângerea revoluţiei ca urmare a confruntării din Dealul Spirii dintre o
companie de pompieri condusă de Pavel Zăgănescu şi trupele otomane. Se instaurează
ocupaţia militară ruso-otomană şi este reintrodus Regulamentul Organic.

În Bucovina: -„Petiţia Ţării” redactată de Eudoxiu Hurmuzaki, Cernăuţi – 20 mai 1848. Se cerea
desființarea clăcii.
În Banat: - „Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat”, Lugoj – 15 iunie 1848

Consecințe:
- imediate: înfrângerea revoluțiilor, reintroducerea Regulamentelor Organice, exilarea
unor revoluționari, au deschis calea spre modernizare
- în timp: Unirea Principatelor, independența, modernizarea societății.

Convenția de la Balta-Liman (aprilie 1849):

- au fost numiți domnitori:
- Barbu Știrbei - Ț.R.
- Grigore Alexandru Ghica – Moldova
- domnii – numiți de Poartă, cu acordul Rusiei pe 7 ani.

Clasa a XII-a Pagina 7

 Sinteze Bacalaureat Istoria Românilor

Semnificația proiectului pașoptist:

Deşi înfrântă prin intervenţia militară a imperiilor vecine, obiectivele sale s-au menținut,
fiind puse în aplicare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (unirea și independența).
Revoluţia din 1848-1849 a reuşit să stabilească direcţiile principale de acţiune pentru
făurirea României moderne, încurajând lupta de eliberare naţională. Revoluţia de la 1848 a
demonstrat că pentru reforma societăţii nu era de ajuns unitatea de acţiune a românilor sau conştiinţa
naţională. Fără unitatea statală nu se putea trece la modernizarea internă a statului, după cum nu se
putea obţine nici independenţa.

Semnificația proiectelor politice din secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al

XIX-lea:
- în secolul al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea, în spațiul românesc se
accentuează dorința de reformare a societății și conștiința națională
- aceste deziderate vor fi puse în aplicare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
- sunt clarificate principalele obiective ale românilor – unirea și independența.

Clasa a XII-a Pagina 8