TEMA 3

Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict, in Evul Mediu

Situatia internationala
Tarile Romane au evoluat inca de la constituirea lor intr-un context marcat de conflictul de interese
dintre Marile Puteri si dintre statele vecine. Bogatiile naturale, imensa activitate economica, prezenta
punctelor nodale ale marilor drumuri comerciale ce traversau Europa si iesirea la Marea Neagra, au
starnit tendintele expansioniste ale marilor puteri vecine. Din vest si nord ameninta Regatul Maghiar,
care dorea sa-si reinoiasca veche suveranitate si Polonia direct interesata sa-si deschida drum spre
gurile Dunarii si litoralul Marii Negre. In sud, Imperiul Otoman ajunsese in vecinatatea statelor romanesti
dupa ce lichidase treptat statele balcanice. Rezultatul final al confruntarii cu regatele catolice si cu
Poarta, a fost mentinerea statului romanesc, a existentei sale neintrerupte, a autonomiei recunoscute
schimbata in independenta.

In sec. XIV-XVI statutul international al Tarilor Romane este determinat de doi factori:
raporturile dintre marile puteri vecine: Ungaria, Polonia si Imperiul Otoman si obiectivele politice
externe romanesti. Mijloacele folosite de domnitorii romani in acest sens au fost: militare pana la
1600 si diplomatice si militare dupa 1600. Raportul de forte era favorabil Imperiului Otoman,
Tarile Romane nu dispuneau de resurse necesare unor actiuni ofensive de lunga durata in
teritoriul inamic, strategia lor militara era defensiva. Romanii au aplicat tacticii militare proprii:
tactica pamantului parjolit, hartuirea dusmanului, sau atacuri de noapte pentru a surprinde
trupele inamice. Tarile Romane au facut parte din Casa Pacii si la baza raporturilor romano-
otomane au stat Capitulatiile- diplome otomane de privilegii acordate de sultan domnitorilor
romani care prevedeau respectarea autonomiei Tarilor Romane, care isi pastrau institutiile, in
schimbul unor obligatii reciproce. Obligatile Tarilor Romane erau; materiale, plata tributului
(haraci), daruri pentru sultan (peschesuri), daruri pentru confirmarea domniei (mucarerul),
obligatii in produse (cereale, turme de oi, lemn) obligatii militare (sprijinirea Portii cu soldati si
salahori in campanii militare, tributul sangelui (tributul in copii pentru trupele sultanului).
Imperiul Otoman se oblige sa recunoasca autonomia Tarilor Romane, turcii nu aveau voie sa
stationeze la N. Dunarii si sa ridice moschee in aceasta zona.
Obiectivele politicii externe romanesti
Principalele obiective ale Tarilor Romane sunt:
- Apararea independentei si autonomiei.
- Apararea integritatii teritoriale.
- Implicarea in lupta antiotomana prin participarea la Cruciada Tarzie.
- Stoparea tendintelor expansioniste ale Ungariei si Poloniei.

Mijloacele folosite:
-diplomatice:- sistemul de aliante-
a). cu Tarile Romane prin crearea frontului romanesc antiotoman si anihilarea expansiunii
vecinilor.
b).cu statele vecine in lupta antiotomana (Ungaria, Polonia) impreuna bastioane ale cruciadei
tarzii.
-militare- conflictul asimetric:
tactica pamantului parjolit, a atragerii inamicului in zone proprice luptei, si importanta acordata
cetatilor.
Principali voievozi romani care s-au implicat in lupta antiotomana in sec. XIV-XVI
au fost: Mircea cel Batran (1386-1418), Alexandru cel Bun (1400-1432), Iancu de Hunedoara
 (1441-1456), Vlad Tepes (1448, 1456-1462, 1476), Stefan cel Mare (1457-1504) si Mihai
Viteazul (1593-1601).

Mircea cel Batran (1386-1418)

A fost fiul lui Radu I Voievod si al doamnei Calinica. A domnit in Tara Romanesca.
Context: Imperiul Otoman ajunsese la Dunare la sf. sec. al XIV lea si a cucerit Ţaratul de Tarnovo
(1393) si Ţaratul de Vidin (1396). Bulgaria a fost transformata in pasalac, Serbia la fel. Imperiul Otoman
devenise o amenintare pentru Tarile Romane.
Politica interna: domnul a ocrotit taranimea, a limitat privilegiile marilor feudali, a construit un
sistem de fortificatii pe Dunare, a ridicat numeroase manastiri (Cozia), a unit Dobrogea cu Tara
Romaneasca, toate institutiile statului erau sub autoritatea domnului.
Politica externa: a realizat un sistem de aliante cu statele vecine Polonia si Ungaria. In 1389
Mircea a incheiat o alianta cu domnul Moldovei Petru I Musat, datorita intentiei regelui maghiar
Sigismund de Luxemburg de a impune ambelor tari romane dominatia sa regele era nemultumit ca
Mircea preluase (Banatul de Severin, Amlasul si Fagarasul). In 1389 a semnat un tratat de alianta la
Radom cu regele Poloniei, Vladislav Jagello pentru a preveni tendintele expansioniste ale regelui
Ungariei. In anul 1389 Mircea a trimis o oaste in ajutorul cneazului Lazar al Serbiei la Kossovopolie, dar
turcii au iesit invingatori. In 1395 cresterea amenintari otomane l-a determinat pe regele ungar
Sigismund de Luxemburg, sa semneze un tratat de alianta cu Mircea la Brasov, care reprezinta
primul tratat de alianta antiotomana din sud-estul Europei.
Lupta antiotomana.
Reprezinta etapa conflictelor militare.
In 1388 au loc primele conflicte cu turcii, Dobrogea este integrata in Tarile Romane.
Principala confruntare cu turcii s-a dat la Rovine (1395/1396). Mircea obtine victoria impotriva
sultanului Baiazid. Victoria de la Rovine l-a determinat pe regele ungar sa organizeze Cruciada de
la Nikopole (1396). La care a participat si Mircea alaturi de cavalerii occidentali, insa cruciatii sunt
infranti. Un alt moment important al politicii externe al lui Mircea l-a reprezentat amestecul in lupta
pentru succesiune la tronul ottoman dupa moarta lui Baiazid in urma victoriei hanului mongol Timur Lenk
de la Ankara din 1402. Mircea sustine diferiti pretendenti la tronul Otoman, l-a sprijinit pe Musa impotriva
lui Mahomed, dar invingator a fost Mahomed. In 1417 Tara Romaneasca accepta plata tributului, in
schimb turcii se obligau sa nu atace Tara Romaneasca. In anul 1418 Mircea cel Batran a murit si
a fost inmormantat la Manastirea Cozia.
In conditiile expansiunii otomane in Europa, domnia lui Mircea cel Batran a insemnat pentru Tara
Romaneasca, o epoca de mari confruntari militare si diplomatice. Pe plan intern, tara a cunoscut o etapa
de prosperitate economica si consolidare politica. Mircea cel Batran a fost primul mare conducator al
luptei de aparare pe linia Dunarii de Jos, impotriva agresiunii otomane, contribuind la apararea civilizatiei
europene.
Alexandru cel Bun (1400-1432)
A fost fiul lui Roman I Musatinul si a domnit in Moldova. A preluat tronul Moldovei cu ajutorul lui
Mircea cel Batran.
Context: a preluat tronul Moldovei intr-o perioada de pace pentru Tarile Romane.
Politica interna: a intreprins o importanta opera de organizare politica, administrativa si
ecleziastica a Moldovei. A incurajat comertul, a obtinut recunoasterea Mitropoliei Moldovei de catre
Patriarhia de la Constantinopol.
Politica externa: a mentinut un echilibru de forte intre Polonia si Ungaria. S-a apropiat de
Polonia lui Vladislav Jagello deoarece prin Moldova treceau drumurile comerciale de la Liov si Cracovia
spre porturile dunarene, comertul de tranzit aducand insemnate venituri vamale Moldovei, iar prin alianta
cu Polonia spera sa neutralizeze pretentiile regelui Ungariei. In anul 1402 a recunoscut suzeranitatea
regelui polon Vladislav Jagello impotriva expansiunii maghiare. Alexandru cel Bun acorda ajutor
militar polonezilor in lupta impotriva Cavalerilor teutoni la Grunwald (1410) si Marienburg (1422).
In 1411 a incheiat un tratat de alianta cu Vladislav Jagello la Roman impotriva tendintelor
expansioniste maghiare. Cresterea pericolului otoman, l-au determinat pe Sigismud de Luxembrug sa
ajunga la o intelegere cu Polonia, incheind Tratatul de la Lublau in 1412. Tratatul prevedea o
actiune comuna impotriva otomanilor la care trebuia sa participle si Alexandru cel Bun, in caz
contrar, Moldova urma sa fie impartita intre cele doua puteri. In 1420 are loc primul atac turcesc asupra
Moldovei. Alexandru cel Bun a murit in anul 1432, fiind inmormantat la Manastirea Bistrita.
Domnia lui Alexandru cel Bun a insemnat o perioada de realizari economice si politice, in relatiile
externe domnul a stiut sa pastreze echilibru intre puterile vecine Polonia si Ungaria, contracarandu-le
planurile expansioniste a reusit sa pastreze independenta tarii.

Iancu de Hunedoara (1441-1456)

A fost fiul lui Voicu, provenea dintr-o familie de nobili romani din Tara Hategului, familia
Corvinestilor care detinea domeniul si castelul Hunedoarei. Iancu de Hunedoara a domnit in
Transilvania. A devenit Ban de Severin in 1441 si voievod al Transilvaniei.
Context: a preluat tronul Transilvaniei in contextul in care Imperiul Otoman a cucerit
Constantinopolul (1453), si isi propunea cucerirea Belgradului pentru a inainta spre inima Europei.
Lupta antiotomana: Iancu a urmarit in politica externa atragerea Tarilor Romane in frontul
comun antiotoman (Vladislav II – Tara Romaneasca si Bogdan II in Moldova). In 1442 a fost infrant
de turci la Sântimbru dar, a transformat infrangerea in victorie, in batalia de la Ialomita, si l-a instaurat pe
Vlad Dracul in Tara Romaneasca. In 1443 Papa Eugeniu al IV –lea chema puterile occidentale la o
cruciada antiotomana. In 1443-1444 a avut loc Campania cea Lunga, la care participa si Vladislav I
(Ungaria-Polonia) Iancu a obtinut 6 victorii impotriva turcilor, a cucerit orasele Nis si Sofia si a incheiat o
pace avantajoasa pentru regele maghiar la Seghedin (1444). Pacea de la Seghedin prevedea
eliberarea cetatilor cucerite de turci in Serbia, Albania, plata unor despagubiri de razboi, eliberarea
prizonierilor. In 1444 regele Ungariei Vladislav I la cererea Papei, a anulat Pacea de la Seghedin si a
organizat o noua cruciada, Cruciada de la Varna, cruciatii au fost infranti, regele maghiar a murit in
lupta, Iancu a continuat lupta si a reusit sa cucereasca Cetatea Giurgiu. In 1446 Iancu devine
guvernator al Ungariei. In 1453 turcii cuceresc Constantinopolul (Mahomed al II lea). In anul 1448
Iancu a declansat o noua campanie antiotomana, a fost infrant la Kossovopolie (Campia Mierlei),
armata crestina suferind o grea infrangere. In 1456 turcii au asediat Belgradul, Iancu i-a infrant
obtinand o mare victorie. In 1456 Iancu a murit de ciuma in tabara de la Zemun. A fost
inmormantat in Catedrala de la Alba Iulia.

Vlad Tepes (1448, 1456-1462, 1476)

Fiul lui Vlad Dracul, a domnit in Tara Romaneasca, tatal sau a fost primit in ordinul dragonilor, de
unde si numele de Dracul. A preluat tronul Tarii Romanesti cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. A dus o
politica autoritara indreptata impotriva abuzurilor nobilimii.
Context: -accentuarea expansiunii otomane spre centrul Europei, Papa Pius II relanseaza ideea
de cruciada tarzie.
Politica interna: - a intarit armata, a sprijinit comertul romanesc prin masuri de protejare a
negustorilor locali, a consolidat institutiile centrale, a anulat privilegiile negustorilor brasoveni si sibieni,
atragandu-si dusmania acestora. A devenit cunoscut in istorie ca Tepes, datorita tehnicilor sale brutale
de pedepsire (trasul in teapa) a talharilor si prizonierilor de razboi.
Politica externa: In anul 1459 Vlad Tepes a refuzat sa mai plateasca tribut turcilor, s-a aliat
cu regele maghiar Matei Corvin al Ungariei impotriva acestora. In 1461-1462 Vlad Tepes a eliberat
Cetatea Giurgiu in urma unor campanii la sud de Dunare. In anul 1462 Mehmed II a pornit campanie
impotrivaTarii Romanesti, tabara otomana s-a stabilit la Targoviste, Vlad Tepes a atacat noaptea
tabara otomana deghizat in turc, dar Victoria nu a fost deplina. Vlad Tepes s-a retras spre nord, iar
turcii l-au inscaunat ca domn pe Radu cel Frumos (fratele lui Vlad Tepes). Acesta fiind supus turcilor.
Vlad Tepes s-a retras in Transilvania astepatand sprijinul lui Matei Corvin, dar a fost luat prizonier,
intemnitat la Buda cazand victima unui complot organizat de negustorii sasi. In anul 1475 Vlad Tepes a
fost eliberat la cererea lui Stefan cel Mare, un an mai tarziu a fost reinstalat domn al Tarii Romanesti,
dar a fost asasinat de boieri, in urma uneltirilor lui Laiota Basarab si ale otomanilor. Vlad Tepes a fost
inmormantat la manastirea Snagov.

Stefan cel Mare (1457-1504)

A fost fiul lui Bogdan al II lea si a domnit in Moldova, a ocupat tronul Moldovei cu ajutorul lui Vlad
Tepes. Exapnsiunea otomana a continuat si in a doua jumatate a sec. XV, urmarind stapanirea bazinului
M. Negre si ocuparea cetatilor Chilia si Vetatea Alba.
Context: - Imperiul Otoman manifesta un interes deosebit pentru zona Marii Negre. In 1456
Moldova plateste tribut Imperiului Otoman.
Politica interna: - domnitorul a refacut domeniul domnesc, a restructurat institutiile statului, a
organizat armata (oastea cea mica 15.000 si oastea cea mare 40. 000), a consolidat cetatile, a recucerit
Cetatea Chilia (1462-1465), a acordat prvilegii negustorilor brasoveni, lioveni si maghiari. A integrat
Moldova in circuitul comercial european (de la Marea Baltica la Marea Neagra).
Politica externa: - emanciparea Moldovei de sub tutela puterilor vecine (Ungaria, Polonia),
implicarea in lupta antiotomana, evitarea confruntarilor militare cu doi dusmani simultan si
inchegarea unui sistem de aliante. Astfel in 1459 Stefan a acceptat suzeranitatea regelui polon
Cazimir al IV lea prin tratatul de la Overchelauti. Prin acest tratat se apara de Ungaria si de
politica expansionista a lui Matei Corvin. In 1467 l-a infrant pe Matei Corvin la Baia. Aceasta
victorie a insemnat emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea maghiara.
Lupta antiotomana: - a fost declansata de refuzul lui Stefan de a plati tribut si de a ceda
cetatile Chilia si Cetatea Alba. In 1475 turcii condusi de Soliman au atacat Moldova, la Vaslui
(Podul Inalt), Stefan a obtinut o mare victorie. Victoria lui Stefan a marcat independenta
Moldovei. In 1475 turcii cuceresc Caffa, Mangopul. In ianuarie 1475 Stefan trimite o scrisoare
principilor crestini in vederea realizarii unei coalitii antiotomane (Moldova poarta a crestinatatii).
In iulie 1475 Stefan incheie tratat de alianta antiotoman cu Ungaria, prin care Moldova primea
ajutor militar iar Ungaria obtine libertatea comertului. In 1476 are loc atacul tatarilor in Crimeea si
campania militara otomana condusa de Mahomed II. Lupta s-a dat la Razboieni in 1476 sau Valea
Alba, Stefan este infrant, dar Mahomed nu a putut valorifica victoria deoarece cetatile Neamt,
Suceava si Hotin au rezistat atacului, acesta fiind nevoit sa se retraga in sudul Dunarii datorita
foametei, ciumei si apropierii oastei lui Matei Corvin. In 1479 Venetia a incheiat pace cu Imperiul
Otoman, la fel si Ungaria in 1483. Moldova a ramas fara aliati in fata pericolului otoman. In 1484
otomanii condusi de Baiazid II, au invadat Moldova, reusind sa cucereasca Chilia si Cetatea Alba.
Ramas singur in fata pericolului otoman, Stefan depune juramant de vasalitate in anul 1485
regelui Poloniei, Cazimir IV, la Colomeea. In 1485 cu ajutorul polonezilor Stefan a obtinut victoria
de la Catlabuga. In 1486 in batalia de la Scheia moldovenii i-au infrant pe turci, Stefan era sa-si piarda
viata. In 1487 Stefan incheie pace cu turcii, urmand sa plateasca un tribut annual de 3000 de
galbeni. In 1489 incheie o alianta cu Ungaria, Matei Corvin i-a oferit lui Stefan, Ciceiul si Cetatea
de Balta. In 1497 Ioan Albert al Poloniei a pornit impotriva Moldovei. Batalia s-a dat la Codrii
Cosminului armata poloneza a suferit o grea infrangere. Aceasta victorie a insemnat manciparea
Moldovei de sub suzeranitatea poloneza. In anul 1499 s-a incheiat un tratat moldo-polon la
Hârlău, prin care se confirma deplina egalitate intre cele doua state. In anul 1504 Stefan cel Mare
a murit si a fost inmormantat la Manastirea Putna. In cursul domniei sale Moldova a cunoscut o
inflorire fara precedent. Stefan cel Mare a reusit sa impuna Moldova ca un stat cu drepturi
aproape egale.
Mihai Viteazul (1593-1601)
Mihai Viteazul a deschis in istoria poporului roman o noua epoca, care s-a desfasurat sub semnul
marii lui infaptuiri istorice: Unirea Tarilor Romane. A fost fiul lui Patrascu cel Bun si al Teodorei, a domnit
in Tara Romaneasca.
Context: - Situatia Internationala din a doua jumatate a sec. al XVI lea s-a caracterizat prin
politica expansionista a celor trei Mari Puteri: Imperiul Otoman, Polonia, si Imperiul Habsburgic. Imperiul
Habsburgic dorea sa cucereasca teritorii in sud-estul Europei, dar se lovea de Imperiul Otoman. In
aceste conditii, Habsburgii au organizat o coalitie antiotomana Liga crestina” la care au aderat:
Spania, Venetia, Statul Papal, ducatele italiene. Se urmarea atragerea Tarilor Romane in Liga
crestina. Liga crestina este o alianta cu caracter antiotoman realizata la initiativa Papei Clement al VIII
lea si condusa de Rudolf al II lea, imparatul Habsburgilor si formata din Spania, Statul Papal, Austria,
Toscana, Mantova, Ferrara. La Liga crestina aderasera si Transilvania si Moldova. Mihai a fost ocolit la
inceput se solii ligii crestine crezand ca este supus turcilor. Acesta adera la coalitia antiotomana din
propria initiativa. Mihai a ocupat mai multe functii in aparatul de stat: stolnic, in 1593 ban al Craiovei.
Mihai si-a cumparat domnia in 1593 prin intermediul unchiului sau Iani. In politica externa Mihai a
urmarit recastigarea independentei prin implicarea in lupta antiotomana, realizarea unui sistem
de aliante cu statele vecine si formarea unui front comun antiotoman al Tarilor Romane.
Lupta antiotomana – s-a implicat in lupta antiotomana prin aderarea la Liga Sfanta in 1594.
Mihai a declansat lupta antiotomana prin pedepsirea creditorilor turci in anul 1594 la Bucuresti, care au
fost omorati, si prin atacarea cetatilor si oraselor de la Dunare (Giurgiu, Silistra, Hârsova). In ianuarie
1595 i-a infrant pe tatari la Putinei si Stăneşti si pe otomani la Şerpătesti. La 20 mai 1595 Mihai a
incheiat un tratat de alianta la Alba Iulia cu Sigismund Bathory al Transilvaniei, tratat
dezavantajos pentru Mihai. Mihai accepta suzeranitatea principelui maghiar in schimbul ajutorului
militar impotriva turcilor. Biserica ortodoxa din Transilvania era pusa sub jurisdictia Mitropoliei de la
Targoviste. In 1595 are loc invazia otomana, lupta s-a dat la Calugareni (1595), unde Mihai obtine
victoria impotriva lui Sinan Pasa. Mihai se retrage in munti pentru a astepta ajutorul lui Sigismund
Bathory. Turcii au ocupat Bucurestiul. In octombrie Sigismund Bathory a facut jonctiunea cu armata lui
Mihai, au fost eliberate Targoviste, Bucurestiul, Cetatea Giurgiu. Tara Romaneasca devine
independenta. In 1596 armata lui Mihai a pradat sudul Dunarii, a ars Plevna, a atacat cetatea Turnu si
Nicopole. Deoarece armatele maghiare au fost infrante de turci, Mihai a fost nevoit sa incheie pace cu
turcii. Pacea cu turcii (1597) prevedea faptul ca sultanul recunostea domnia pe viata a lui Mihai si
reducea tributul la jumatate. In anul 1598 Mihai a incheiat un Tratat cu imparatul habsburg Rudolf al
II lea la Manastirea Dealu care prevedea: imparatul platea 5000 de osteni pentru lupta
antiotomana si asigura armament, Mihai recunostea suzeranitatea imparatului, i se garanta
domnia ereditara, negustorilor romani li se acorda libertatea comerciala in Ungaria si
Transilvania. Acest tratat anula raporturile de subordonare fata de Sigismund Bathory.
Unirea Tarilor Romane de la 1600
Context: - In Moldova este incoronat domn Ieremia Movila, sustinut de polonezi si adept al pacii
cu turcii. Acesta viza tronul Tarii Roamnesti pentru Simion Movila, fratele sau.
In Transilvania, Sigismund Bathory a renuntat la tron in favoarea varului sau Andrei Bathory,
adept al pacii cu turcii si sprijinitor al politicii poloneze. Singura solutie de refacere a frontului comun
antiotoman al Tarilor Roamne era unirea.
Unirea Transilvaniei – In octombrie 1599 Mihai l-a infrant la Şelimbâr pe Andrei Bathory, care a
fugit in Moldova dar a fost prins de secui si ucis. La 1 noiembrie 1599 Mihai a intrat in Alba Iulia, unde
nobilii unguri i s-au inchinat, a fost recunoscut voievod al Transilvaniei. Mihai nu a modificat sistemul
natiunilor privilegiate din Transilvania dar a luat o serie de masuri in favoarea romanilor din Transilvania:
acordarea dreptului de pasunat iobagilor si preotilor romani in hotarul satelor maghiare si sasesti,
scutirea de robota a preotilor romani, pedepsirea impotriva celor care maltrateaza pe iobagii, Mitropolia
Ortodoxa de la Alba Iulia. Incercarea de a introduce administratia romaneasca si, in general, politica lui
Mihai a nemultumit nobilimea maghiara si a inrautatit raporturile cu imparatul.
Unirea Moldovei – Pentru crearea frontului comun antiotoman al celor trei tari romane, in
primavera anului 1600, Mihai a pornit spre Moldova pentru a-l inlatura pe Ieremia Movila, care era supus
polonezilor, platea trubut turcilor si care incercase sa-l omoare pe Mihai cu otrava. Oastea lui Ieremia
Movila a fost infranta, cetatile Suceava si Neamt s-au supus fara lupta lui Mihai, Moldova a intrat sub
stapanirea lui Mihai si pentru cateva luni cele trei Tari Romane au fost unite sub aceeasi conducere.
Mihai s-a intitulat ,,domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si toata Tara Moldovei”.
Destramarea Unirii – Unirea a starnit reactii adverse: Polonia, Imperiul Habsburgic,
nobilimea maghiara din Transilvania nu au privit cu ochii buni unirea infaptuita de Mihai.
Nobilimea maghiara dorea sa-l inlature pe Mihai deoarece isi vedea amenintate privilegiile sociale si
politice. Astfel, nobilii maghiari l-au atras de partea lor pe generalul Basta si s-au rasculat impotriva lui
Mihai, care a fost infrant la Mirăslău (1600). In acelasi timp, in Moldova, oastea polona l-a instalat din
nou pe tron pe Ieremia Movila, iar in Tara Romaneasca pe Simion Movila. In Transilvania nobilii l-au
alungat pe Basta si l-au proclamat principe pe Sigismund Bathory. Mihai ramas fara tron ii cere ajutorul
lui Rudolf II, Rudolf ii ofera sprijin militar si impacarea cu Generalul Basta si au primit misiunea de a
supune Transilvania. In august 1601 la Gurăslău, Sigismund Bathory a fost infrant de armatele lui
Mihai si Basta. Transilvania este recastigata. La 9 august 1601 Mihai a fost ucis din ordinul lui
Basta pe Campia Turzii. Unirea se destrama.
Mihai Viteazul a fost una din marile personalitati ale istoriei noastre din toate timpurile care a
recastigat independenta Tarilor Romane si a fost infaptuitorul primei uniri politice din istoria poporului
roman. Unirea lui Mihai Viteazul nu a fost durabila deoarece a intalnit ostilitatea Marilor Puteri
expansioniste, dar acest prim pas al unirii a devenit idealul romanilor in epoca moderna.