România şi concertul european; de la „Criza orientală” la marile alianţe ale

secolului XX.Capitolul Relatii internationale

 Tarile Romane si problema orientala
 De la criza orientala din 1853 la Unirea din 1859
 Romania si concertul european in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si
inceputul secolului al XX-lea( razboiul de independenta, razboiele balcanice,
Primul razboi)
 Romania in relatiile internationale europene de la Primul Razboi Mondial la al
Doilea Razboi Mondial(1919-1947)

A.Tarile Romane si problema orientala( sec.XVII-XIX)

„Chestiunea (sau problema orientala), apare in Europa incepand cu sfarsitul sec.XVII-lea.

Dupa Asediul Vienei din 1683, ultima incercare de a patrunde spre centrul Europei, Imperiul
Otoman isi pierde treptat din putere. De acest declin încercau să profite Imperiul Tarist si
Imperiul Habsburgic, care urmăreau să-şi extindă teritoriile şi influenţa politică în dauna
turcilor( adica vor cuceri teritorii care apartinusera Imperiului Otoman) .
In secolul al XVIII-lea, de-a lungul epocii moderne, in sud-estul Europei s-au desfasurat o
serie de razboaie ruso-austro-turce ( putem folosi acest termen de Criza orientala) ,iar acest
fapt a avut urmari negative asupra spatiului romanesc. Prin tratatele de pace de la sfarsitul
acestor razboaie,mai multe teritorii locuite de romani au trecut in stapanirea puterilor vecine.

Pierderi teritoriale SUFERITE IN CONTEXTUL CRIZEI ORIENTALE.

 1699- prin Pacea de la Karlowitz -Imperiul Otoman recunoaste pierderea

Transilvaniei si trecerea ei sub stapanire Habsburgica.
 1718- prin Pacea de la Passarovitz ,Banat si Oltenia au fost cedate Imperiului
Habsburgic..
 1739- prin Pacea de la Belgrad, in cursul caruia Rusia a reusit sa ocupe Moldova ,
prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in continuare in
posesia habsburgilor .
 1774- in urma pacii de la Kuciuk-Kainargi (), Rusia a castigat dreptul de a interveni
pentru protejarea Tarilor Romane 9 incepe in mod neoficial protectoratul tarist).
Bucovina este cedata Imperiului Habsburgic in 1775.
 1812 Pacea de la Bucuresti din urma Razboiul ruso-turc din 1806-1812, prevedea
anexarea Basarabiei de catre Rusia.

B. Acţiuni ale românilor în cadrul „crizei orientale” (1821-1859)

In sec. al XIX-lea relatiile internationale au fost marcate de Criza Orientala, care a

continuat sa se manifeste prin noi razboaie ruso-otomane, dar si de hotararile Congresului de
la Viena din 1815, in cadrul caruia s-a impus ''principiul echilibrului european'' in vederea
mentinerii ''concertului european''. Congresul de la Viena punea capat razboaielor
napoleoniene si restaura vechea ordine conservatoare, impunandu-se principiul echilibrului
european, conforma caruia nicio putere nu trebuia lasata sa devina atat de mare incat sa le
controleze pe celelate, scopul fiind mentinerea armoniei , a pacii europene( concertul
european- o intelegere potrivit careia hotararile importante din Europa trebuiau luate de
marile puteri in cadrul unor congrese sau conferinte internationale, scopul fiind pacea si
evitarea unui razboi). Aceste hotarari aveau sa fie mentinute pana in 1914, cand a izbucnit
Primul Razboi Mondial.
Pentru Principate, Criza Orientala a avut consecinte directe, deoarece se aflau la intersectia
dintre marile imperii si sub suzeranitatea otomana. Pe langa pierderile teritoriale suferite, noi
razboaie ruso-turce din prima jumatate a secolului al XIX-lea au avut consecinte asupra
spatiului romanesc prin modificari ale statutului politico-juridic,fapt reflectat in documentele
internationale. Astfel, au fost incheiate conventii si tratate de pace care cuprindeau si o
sectiune separata privitoare la Tarile Romane.

 Revoluţia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu,in urma careia au fost

înlăturate domniile fanariote şi s-a revenit la domniile pământene a.
1. Conventia de la Akkerman din 1826, oficializa revenirea la domniile pamantene,domnii erau
alesi pe 7 ani cu confirmarea Rusiei si Turciei.

2. In 1829, prin Tratatul de la Adrianopol se stabilesc urmatoarele prevederi:

- se instituie O DUBLA DOMINATIE: se mentine suzeranitatea otomana si se oficializeaza

protectoratul rusesc,

-este inlaturat monopolul economic otoman asupra Tarilor Romane

-erau desfiintate raialele( orasele sub control otoman): Turnu,Giurgiu,Braila.

Prin aceste documente, se modifica statututul politico-juridic al Principatelor si sporeste

influenta Rusiei in spatiul romanesc.

 În 1831, 1832, prin adoptarea Regulamentelor Organice, s-a pus în aplicare

principiul de separare a puterilor in stat.
 Revoluţia de la 1848 din Ţările Române a consolidat constiinta nationala ( vezi
lectia despre revolutia din 1848).
În secolul al XIX-XX , criza orientala se adanceste, adaugandu-se si lupta de eliberare a
popoarelor stapanite sau vasale Imperiului Otoman, situatie de care vor profita ,fie prin
extinderea influentei politice, fie prin extindere teritoriala, Imperiul Habsburgic (Austro-
Ungaria din 1867) si Rusia. Aceasta din urma se va considera ”stat protector al crestinilor
ortodocsi” si va incerca sub acest pretext sa sustina lupta de eliberare a popoarelor din
Balcani de sub dominatie otomana, fapt care a permis romanilor sa-si realizeze obiectivele
nationale in contextul schimbarilor raportului de forte din zona.

C.Spatiul romanesc si Criza Orientala in a doua jumatate a sec. al XIX-lea.

In a doua jumatate a sec. al XIX-lea, in Europa au avut loc doua razboaie ruso-turce,
considerate manifestari ale Crizei Orientale:
1. Razboiul Crimeei( 1853-1856) -Romanii nu au participat la Razboiul Crimeii! Razboiul
Crimeii ( 1853-1856)a deschis calea spre realizarea Unirii Principatelor Romane in 1859
2.Razboiul ruso-turc( 1877-1878)-Romanii s-au implicat pentru obtinerea independentei!
Unirea Principatelor Romane(1859) : (constituirea statului roman modern -a doua
jumatate a secolului XIX)

Actiuni externe care au contribuit la formarea statului roman modern

Contextul international fost marcat de un nou conflict intre Rusia si Turcia cunoscut sub
numele de Războiul Crimeei (1853-1856), un nou moment al ”crizei orientale”, in care
Rusia, stat care ameninta echilibrul european, a fost infranta.
In 1856, dupa incheierea Razboiului Crimeei, s-a organizat Congresul de Pace de la Paris
unde problema romaneasca a devenit problema europeana, adica problema unirii este
dezbatuta de marile puteri. Astfel, ca urmare a propunerii ministrului de externe francez ,
contele Alexander Walewski, care a sustinut ideea unirii Tarii Romanesti cu Moldova sub un
principe strain, Marile Puteri au luat unele decizii care-i priveau pe romani..
In cadrul Congresului s-a adoptat documentul international-Tratatul de pace de la Paris
din 1856 care cuprindea o serie de prevederi referitoare la Principatele Romane:
- consultarea romanilor in privinta unirii prin intermediul unor Adunari (divanuri)
ad-hoc, adunari alcatuite din reprezentanti din toate categoriile sociale, ce urmau sa-si
desfasoare activitatea in cele doua Principate si sa elaboreze rezolutii pe care le vor inainta
marilor puteri;
- s-a modificat statutul politico-juridic al Tarilor Romane :s-a mentinut suzeranitatea Turciei
si protectoratul rusesc a fost inlocuit cu garantia colectiva a celor 7 Mari Puteri .
- Rusia cedeaza Moldovei sudul Basarabiei cu cele trei judete:Cahul, Bolgrad si Ismail .
In 1858, marile puteri, fara sa mai tina cont de Reyolututiile ad-hoc adoptate in 1857, in
cadrul Conferintei de la Paris, unde au participat doar ambasadorii Marilor Puteri au
elaborat Conventia de la Paris (1858), act cu rol constitutional pentru cele doua
Principate.
Prevederi :
-cele doua tari sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei,
---institutii comune : Comisia Centrala de la Focsani ( elabora proiecte de legi comune ) si
Inalta Curte de Casatie si Justitie (for judecatoresc suprem).
-2 domnitori, 2 guverne si 2 parlamente ;
-desfiintarea privilegiilor;
drepturi si libertati cetatenesti.

Conventia de la Paris reprezenta o solutie de compromis intre Marile Puteri favorabile

unirii (Franta,Sardinia,Prusia,Rusia-nu se opune) si cele care erau impotriva
(Turcia,Austria,Anglia-pastreaza in final o pozitie neutra). Se permitea o unire formala,
de tip administrativ. In textul Conventiei nu se mentiona ca persoana care candida la
functia de domn in ambele Principate trebuia sa fie diferita, iar romanii l-au ales pe
Alexandru Ioan Cuza ca domnitor unic. Fara a incalca prevederile acesteia, care nu interzicea
alegerea aceluiasi domn pentru ambele Principate Romane, a fost ales ca domn Alexandru Ioan
Cuza -5 ianuarie 1859 in Moldova si 24 ianuarie 1859 in Tara Romaneasca de catre
adunarile elective din cele doua tari. Prin dubla alegere a lui Cuza s-a infaptuit unirea
Principatelor Romane, romanii, profitand de un context international favorabil, au
initiat”politica faptului implinit”, prin care puterile europene s-au vazut confruntate cu un
eveniment deja realizat.
D. Acţiuni ale României în cadrul „crizei orientale” (1877-1913)

Criza Orientala s-a manifestat si spre sfarsitul sec.al XIX-lea, cand s-a desfasurat un nou
razboi ruso-turc(1877-1878), in care Romania s-a implicat pentru obtinerea independentei,
ideal national al elitei politice romanesti ( in istoria noastra acesta este numit Războiul de
independenţă).
Obţinerea independenţei României a fost sustinuta dupa 1870 de principele Carol I si de
clasa politică românească,care intelegeau ca inlaturarea suzeranitatii otomane ar fi permis
dezvoltarea economica si afirmarea tarii pe plan european. Metodele ce trebuiau folosite
oscilau între război şi calea diplomatică.

Contextul international

 Redeschiderea Chestiunii orientale (1875 -1876 ) – prin rascoalele antiotomane din

Bosnia-Hertegovina , Serbia,Bulgaria,vor determina declansarea unui nou razboi
ruso-turc, ce se va desfasura intre anii 1877-1878.

 Constituţia otomana (elaborata de tinerii liberali), stabilea Romania ca o „provincie

privilegiată” a Imperiului (platea tribut si nu avea o politica externa proprie), fapt care
l-a determinat pe Carol I să inteleaga ca apropierea de Rusia era necesara pentru
obtinerea independentei.

 Convenţia militara romano-rusa de la Bucureşti ( 4 aprilie 1877), semnata de

către Mihail Kogălniceanu şi diplomatul rus, baronul Dimitrie Stuart, stabilea:

● trecerea trupelor rusesti prin Romania pe cheltuiala proprie si ocolind Bucurestiul,

● Rusia trebuia sa respecte integritatea teritoriala a tarii .
In conditiile inceputului razboiului ruso-turc (12 aprilie 1877), turcii nemultumiti de
atitudinea romanilor, bombardeaza orasele romanesti de la Dunare, instaurandu-se starea de
razboi intre Romania si Imperiul Otoman.
Proclamarea independenţei de stat
În sedinta Camerei Deputaţilor, la 9 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu
a fost interpelat de catre deputatul Nicolae Fleva pe tema situatiei Romaniei in noul context
international. Kogalniceanu a tinut un discurs prin care a proclamat independenta, afirmand
: „suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare”, consacrata pe data de 10 mai in
Senat si in prezenta principelui Carol I.
Atitudinea Marilor Puteri a fost diferita, Turcia a acuzat Romania de rebeliune,iar celelate
state sustineau ca se va lua o hotarare in aceasta privinta la sfarsitul razboiului ruso-turc.
Singura solutie era participarea la acest conflict spre a fi recunoscuta independenta Romaniei
de catre statele Europei, Romania fiind nevoita sa-si castige independenta pe campul de
lupta.
Războiul de independenţă din 1877-1878

Rusia respinge la început tratativele de colaborare militară cu Romania, fiind interesata sa

obtina sudul Basarabiei de la aceasta. Situatia pe front se schimba, iar Marele Duce Nicolae,
comandantul fortelor rusesti de la Plevna, trimite o telegrama principelui Carol I, caruia ii
solicita sprijinul armatei romane (19/31 iulie 1877).
 Romania intra in razboi cu conditia ca domnitorul roman,Carol I sa preia comanda
armatelor romano-ruse de la Plevna-aceasta fiind o cetate cu rol strategic in Imperiul
Otoman.
Principalele lupte (1877):
Plevna: mai intai a fost supusa unui asalt (30 august 1877), incheiat cu pierderi
enorme ale armatelor romano-ruse, singura victorie apartinand romanilor care au cucerit
reduta Grivita I. Dupa un asediu de trei luni, Plevna a fost cucerita ( 28 noiembrie 1878) si
comandantul turc, Osman Pasa a capitulat in fata colonelului roman Mihail Cerchez, fara
nici o conditie,recunoscand meritul soldatiilor romani in infrangerea turcilor: ”ma predau
bravei si junei armate române”.
Armatele române au cucerit cetatile Rahova si Smardan, iar la Vidin, turcii
capituleaza si incheie armistitiul cu Rusia.

3. Recunoasterea independentei Romaniei s-a realizat pe plan international prin tratatele de pace
de la San-Stefano ( tratat ruso-turc -care a fost anulat deoarece Rusia ameninta echilibrul
european devenind o mare putere) si cel de la Berlin, ambele semnate in anul 1878, fara ca
reprezentantii tarii noastre sa fie invitati la semnarea acestora.

Tratatul de la San Stefano-19 februarie 1878

 se recunoştea independenţa României;
 Turcia ceda Rusiei Dobrogea,Delta Dunarii si Insula Serpilor pe care aceasta o
schimba cu sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail).
Pentru restabilirea „echilibrului european”,in conditiile cresterii puterii Rusiei, marile puteri
au impus reluarea negocierilor în cadrul Congresului de la Berlin ( 1 iunie- 1 iulie 1878 )
prezidat de cancelarul german Otto von Bismarck.

In Cadrul Congresului de pace de la Berlin a fost semnat documentul international-

Tratatul de la Berlin (1 iulie 1878) care prevedea la art. 43-46:
 recunoasterea independenţei României,
 modificarea articolului 7 din Constituţie,acordarea cetăţeniei
romane indiferent de religia lor;
 Dobrogea, Delta Dunării revin Romaniei , care este obligata sa
cedeze Rusiei cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad,
Ismail).
România nu a fost acceptată la trataivele de pace ,dar a fost facuta o concesie primului-
ministru roman ,Ion C. Brătianu, care a tinut un discurs si a pledat pentru recunoaşterea
independenţei, remarcand faptul ca, romanii au fost ”auziti” nu ”ascultati”.
Poziţia Rusiei faţa de România, incalcarea convenţiei de la 4 aprilie 1877, a creat o stare de
tensiune ,iar Rusia a inceput sa fie vazuta ca principalul inamic al tarii .

Independenta a avut urmari dintre cele mai importante pentru statul rom an:
1. consolidarea institutiei monarhice cat si prestigiul international al tarii
prin proclamarea Romaniei regat si a principelui Carol ca rege -1881.
2. -instituirea protectionismului vamal (impunerea de taxe vamale), fapt ce a
permis dezvoltarea economica a tarii, protejarea intereselor economiei nationale si anularea
Concentiei Comerciale cu Austro-Ungaria, incheiata anterior obtinerii independentei.
3. În 1883 ,de teama Rusiei expansioniste ,Carol I a aderat in secret la
alianta politico-militara Puterile Centrale/ Tripla Alianta, alcatuita din Germania şi de
Austro-Ungaria. Orientarea politicii externe se va schimba la inceputul primului razboi
mondial la care Romania va participa alaturi de Antanta .
E.Romania in politica externa in prima jumatate a secolului al XIX-lea

Criza orientala la inceputul sec. XX s-a manifestat prin conflicte ale unor state balcanice
pe chestiuni teritoriale.

Războaiele Balcanice (1912-1913)

Primul Razboi Balcanic a izbucnit in toamna anului 1912 si a reunit statele Ligii Balcanice
(Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegru ) impotriva Turcia. Acesta a luat sfârșit odată cu
semnarea Tratatului de pace de la Londra (1913), Imperiul Otoman pierzandu-si aproape
toate posesiunile din Europa.
Al Doilea Război Balcanic izbucnește in 1913 când Bulgaria , care era sustinuta in secret de
Austro-Ungaria, fără declarații de război, își atacă foștii aliați. România a rămas neutră pe
parcursul primului război balcanic, dar a urmărit cu interes acest conflict ce putea modifica
status-quo-ul ( granitele existente). Guvernul român ordonă mobilizarea armatei Romania
intra in razboi imotriva Bulgarie, care capituleaza.
Tratatul de pace care a pus capăt celui de-al doilea război balcanic s-a semnat la
Bucureşti în 1913 , România a căpătat Cadrilaterul . Acest teritoriu era compus din două
judeţe (Caliacra şi Durostor) şi se găsea în sudul Dobrogei.
Războaiele balcanice au constituit începutul depărtării României de Puterile Centrale, în
ciuda existenței unui tratat clar, și apropierea de Antanta.

Primul razboi mondial(1914-1918)

Dupa razboaiele balcanice , intre anii 1914 -1918 , lumea a fost zguduita de Primul Razboi
Mondial in care s-au implicat doua blocuri politico-militare:
-PUTERILE CENTRALE (TRIPLA ALIANTA):Germania,Austro-Ungaria, din care vor
face parte Bulgaria si Imperiul Otoman in timpul razoiului .
-ANTANTA (TRIPLA INTELEGERE): Anglia,Franta ,Rusia , la care adera Italia,
Romania, Japonia, S.U.A.
Izbucnirea razboiului; neutralitatea si activitatea diplomatica a Romaniei ( 1914-1916)
In conditiile declansarii razboiului,regele Carol I a convocat Consiliul de Coroana de la
Sinaia ( 21 iulie 1914 ), unde s-a decis adoptarea atitudinii de neutraliate a Romaniei cu
expectativa armata. Regele Carol I, desi ar fi dorit ca Romania sa participe la razboi de partea
Puterilor Centrale nu s-a folosit de dreptul de veto constitutional, acceptand decizia luata de
catre membrii Consiliului de Coroana.Regele Carol I a murit in acelasi an, succesor fiind
regele Ferdinand(1914-1927).
In cei doi ani de neutralitate( 1914-1916),cele doua aliante politico-militare au facut
demersuri pentru atragerea Romaniei in razboi de partea lor, deoarece pozitia geo-strategica si
resursele tarii erau decisive.. În plan intern, opinia publică, partidele politice doreau intrarea
României în război pentru recastigarea teritoriilor aflate sub domninatie straina si realizarea
unităţii naţionale. Regele Ferdinand si prim- ministrul Ion I. C. Brătianu înclinau spre
Antanta, asemenea majoritatii populatiei care dorea eliberarea teritoriilor
romanesti( Transilvania, Banatul si Bucovina).
La 4 august 1916, prim -ministrul I.I.C.Bratianu, care si-a asumat conducerea politicii
externe a Romaniei,semneaza doua documente:Tratatul de alianta si Conventia
militara,documente care consacra intrarea in razboi alaturi de Antanta.
 Acestea prevedeau:
-recuperarea teritoriilor romanesti aflate sub dominatia austro-ungara (Transilvania,Banat si
Bucovina ).
-Rusia se angaja sa ne sutina cu alimente si echipament militar;
-Antanta promitea sa deschida un front la Salonic.
-Romania se angaja sa declare razboi Austro-Ungariei in termen de 10 zile.

Participarea Romaniei la primul razboi mondial- (perioada beligerantei)

La 14 august 1916, armata romana ( cca.800 000) a fost mobilizata din ordinul regelui
Ferdinand si a inceput ofensiva in Transilvania ,dar a fost nevoita sa se retraga ca urmare a
patrunderii trupelor germano-bulgare in sud. Romanii, lipsiti de sprijinul aliatilor, dar si de o
inzestrare militara adecvata, au fost infranti la Turtucaia si pe Neajlov-Arges, iar
consecintele au fost dramatice :Romania a pierdut 2/3 din teritoriu ,care a intrat sub ocupatia
Puterilor Centrale, inclusiv Bucurestiul ,iar capitala s-a mutat la Iasi . Casa regala, guvernul,
autoritatile, armata si o parte a locuitorilor se retrag in Moldova,tezaurul romanesc fiind
transportat in Rusia pentru siguranta.

ANUL 1917
In iarna anului 1916-1917,armata romana a fost instruita in tactica razboiului de transee de
catre o misiune militara franceza condusa de generalul Henry Berthlot,iar pentru cresterea
moralului soldatilor, regele Ferdinand I le promite doua reforme:electorala si agrara,urmand a
fi puse in aplicare dupa razboi. Regina Maria organizeaza sub patronajul ei serviciul sanitar
Crucea Rosie, necesar atat militarilor, cat si civililor refugiati.
In iulie-august 1917 romanii au stopat ofensiva germana condusa de felmaresalul von
Mackensen ,obtinand victoriile de la Marasti,Marasesti si Oituz.
Revolutiei bolsevica din Rusia, din octombrie 1917,care a dus la preluarea puterii de catre
comunisti si Lenin, care a emis ”Decretul asupra pacii”,semnand apoi pace separata cu
Puterile Centrale. Ramasi ” intr-un adevarat triunghi al mortii ” , romanii au fost nevoiti sa
semneze si ei o pacea separata la Bucuresti ( pacea odioasa) , in mai 1918.
Prevederi:
-Dobrogea este ocupata de Puterile Centrale;
-Austro-Ungaria primeste 5600 km de regiune muntoasa Ceahlau, Caraiman- cine detinea
varfurile muntoase stapanea si vaile si resursele;
-Germania instituie controlul asupra intregii economii romanesti( surplusurile de petrol si
cereale intra in posesia germanilor pentru o perioada de 90 de ani).
Pacea a fost ratificata de Parlament,dar nu a fost aprobata de regele Ferdinand, ea continand
prevederi foarte dure care inrobeau tara Puterilor Centrale.
La 10 noiembrie 1918, , in conditiile victoriilor Antantei si a deschiderii unui front la
Salonic, armata romana a fost remobilizata si a eliberat Bucurestiul. Gestul Romaniei a avut o
importanta mai mult simbolica si politica decat militara, la 11 noiembrie 1918,Germania
capituleaza, luand sfarsit Primul Razboi Mondial.
Consecintele participarii Romaniei la primul razboi mondial
Obiectivul participarii Romaniei la razboi a fost atins, astfel ca provinciile romanesti aflate
sub dominatie straina s-au unit cu Vechiul Regat, formand Romania Mare. Unirea a fost
recunoscuta pe plan extern in cadrul Conferintei de pace de la Paris din 1919-1920 ,desi
delegatia romaneasca condusa de Ion I.C.Bratianu nu a fost aceptata la tratativele de pace.
Politica externă a României în perioada interbelică a urmărit apararea si pastrarea granitelor
create in 1918( mentinerea statu- quo-ului), cat mentinerea pacii si securitatii colective ( la nivel
international ). In acest sens,diplomatia romaneasca este extrem de activa, initiind si incheind o serie de aliante
la nivel regional, dar actionand si la nivelul institutiilor mondiale.
Prin semnarea tratatelor de pace cu statele invinse in urma primului razboi mondial, in cadrul Conferintei de
la Paris ( 1919-1920), s-a recunoscut la nivel international unirea realizata de romani si noile granite ale
Romaniei.
-prin Tratatul de la Saint-Germain,Austria recunostea unirea Bucovinei cu Romania;
-prin Tratatul de la Neuilly-Bulgaria recunoaste Cadrilaterul ca apartinand Romanei:
-Tratatul de la Trianon cu Ungaria,recunostea unirea Transilvaniei cu Romania.
-Tratatul de la Paris accepta unirea Basarabiei cu Romania,de catre Franta,SUA,Anglia , Japonia si Italia.
Rusia nu a participat la conferinta si nu a recunoscut unirea Basarabiei cu Romania.
In 1919 – cand a fost creată organizatia pacifista - Societatea Naţiunilor, România a aderat la aceasta ,
rolul Societăţii fiind apărarea păcii in lume , organizatie creata in baza programului lui Woodrow
Wilson-'Cele 14 puncte''. In anii 1930 –1931 Nicolae Titulescu ,ministrul de externe roman a fost ales
preşedinte al Societăţii Naţiunilor, caz unic in istoria acestei organizatii,dar astfel era recunoscut rolul decisiv
al diplomatului roman in mentinerea pacii la nivel european.
In primii ani dupa razboi, realizarea aliantelor regionale cu scopul mentinerii statu-quo-ului devine o
preocupare a statelor europene, iar in ceea ce priveste Romania se remarca activitatea diplomatului Take
Ionescu si Nicolae Titulescu.
Romania a facut parte din doua aliante regionale :
Mica Intelegere (1921) alcatuita din :Cehoslovacia ,Iugoslavia ,Romania ,
Intelegerea Balcanica( 1934) alcatuita din : Iugoslavia,Romania,Grecia si Turcia -ambele aveau caracter
defensiv ,de aparare impotriva tendintelor revizioniste ale Ungariei si de pastrare a statulu quo .
De asemenea,tara noastra semneaza cu Polonia un tratat de alianta ( 1921,1926) care acorda garantii
teritoriale impotriva oricarei agresiuni.
Romania a urmarit colaborarea cu alte state : in 1926 a semnat tratate de amicitie si alianta cu Franta si
Italia, tratate mai mult formale deoarece nu includea clauze militare sau referitoare la integritatea tarii.
Pactul Briand-Kellog ( 1928) -a fost primul tratat internaţional care a interzis recurgerea la război pentru
rezolvarea neintelegerilor dintre state.
Conventia de la Londra din 1933 definea agresiunea si statul agresor si a fost semnata doar de 11
state,printre care si Romania (Nicolae Titulescu a redactat textul),interesata de mentinerea si consolidarea
statu-quo-ului.
Asadar, in mod constant, actiunile externe ale Romaniei au vizat mentinerea granitelor create in 1918(statul
quo), dezvoltarea unui sistem de aliante regionale intre statele create la sfarsitul Primului Razboi Mondial, cat
si mentinerea pacii la nivel european.

Relatiile cu URSS
S-a incercat normalizarea acestora prin tratative purtate de ministrii de externe ai celor
doua state, Nicolae Titulescu si Maksim Litvinov, in urma carora s-a ajuns la un acord de
restabilire a relatiilor diplomatice, in 1934, fara a se ridica insa problema
Basarabiei..Negocierea unui tratat de negresiune romano-sovietica a esuat.
Relatiile cu Germania
Romania a incheiat unui acord economic romano-german in 1939,valabil pe 5 ani, in termenii
impusi de Berlin, care a determinat cresterea influentei germane in Romania. Dupa parafarea
acordului economic, Romania a beneficiat de atentia sporita a Frantei si Angliei, care nu
doreau sa-si piarda influenta in sud-estul Europei.
Pactulul de neagresiune sovieto-german (Ribbentrop-Molotov) semnat la 23 august 1939, a
grabit izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Pactul continea si o anexa secreta, in
care Rusia isi manifesta interesul pentru Basarabia.
La 1 septembrie 1939 cand a inceput al Doilea Razboi Mondial,unde se vor infrunta doau mari aliante: Axa
Berlin-Roma-Tokyo si Natiunile Unite,alcatuita din Anglia,,S.U.A SI U.R.S.S.
Romania era condusa de Carol al II-lea care a proclamat neutralitatea la inceputul razboiului ,insa statele
revizioniste,U.R.S.S., Ungaria si Bulgaria,solicita cedari teritoriale pe parcursul anului 1940 .
1.-Basarabia,Bucovina de Nord si Herta au fost cedate URSS-ului in urma celor doua note ultimative din 26-28
iunie 1940.

2.-N-Vestul Transilvanei a fost cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
3.-Sudul Dobrogei,Cadrilaterul a fost preluat de Bulgaria prin Tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940.

Regimul de autoritate monarhica al lui Carol al II-lea si lipsa unor tratate de garantare a granitelor create in
1918 au insemnat prabusirea Romaniei Mari in vara anului 1940, pierderile insumand circa 100.000 km si o
populatie de 6 milioane de locuitori.
Pe fondul acestor pierderi teritoriale ,regele Carol al II-lea a fost nevoit sa abdice in favoarea fiului sau Mihai
I,dar adevarata putere este exercitata de primul ministru ,ION ANTONESCU.Acesta a fost procupat de
consolidarea relatiei cu Germania si in noiembrie 1940,Romania a aderat la Pactul Tripartit ( vechea Axa),
alianta din care faceau parte statele:Germania,Italia si Japonia .
Prin participarea Romaniei la razboi se delimiteaza doua mari perioade:
 1941 si - 1944, de partea puterilor Axei, indeosebi a Germaniei, impotriva URSS,cu scopul
recapatarii teritoriilor pierdute:Basarabia,Nordul Bucovinei, participare devenita ostila in randul
opiniei publice, in conditiile recuceririi acestora, dar a continuarii razboiului alaturi de
Germania.
 1944-1945,de partea Natiunilor Unite (la 23 august 1944,maresalul Antonescu este arestat,iar
Romania intoarce armele impotriva Germaniei).
In 12 septembrie 1944 , a fost semnata conventia de armistitiu, la Moscova, cu puterile aliate,
conventie care dadea U.R.S.S.-ului control politic si economic integral asupra Romaniei si care
prevedea:

 alaturarea Romaniei la Natiunile Unite;

 plata unor mari sume catre Rusia, drept despagubiri de razboi;
 anularea Dictatului de la Viena.

Aceasta conventie de armistitiu a permis ocuparea tarii si a pregatit sovietizarea. Razboiul se

incheie in 1945 cu capitularea Germaniei si a aliatilor sai ,iar la 10 februarie 1947,prin Tratatul de
 la Paris, Romaniei nu i se recunoaste cobeligeranta si nici nu s-a ridicat problema teritoriilor cedate
Rusiei,singura prevedere favorabila a fost redobandirea nord-vestului Transilvaniei.
Romania s-a implicat activ in cel de-al Doilea Razboi Mondial, fie de partea Axei,
fie de partea Natiunilor Unite,avand drept obiectiv recuperarea teritoriilor pierdute
in 1940 si mentinerea statului roman independent si suveran.
Concluzii
De-a lungul a doua secole si jumatate, spatiul
romanesc a avut un statut politico-juridic care a evoluat
de la dominatia straina la autonomie si pana la
independenta deplina.Acest curs favorabil s-a datorat
”crizei orientale”, de care oamenii politici roamni au
profitat in interesul statului.
Din a doua jumatate a secolului al XIX -lea, prin actiuni
diplomatice sau prin participarea la conflicte
militare,romaniisi-au realizat obiectivele: unirea si
independenta.Astfel, prin unirea Principatelor Romane
in 1859, a fost infaptuit statul roman modern,consolidat
in 1877-1878 si desavarsit prin realizarea Romaniei
Mari,la inceputul secolului al XX-lea.
O noua dominatie, cea a totalitarismului comunist ,va
marca istoria Romaniei in anii 1945-1989,iar prabusirea
regimurilor comuniste permite, dupa 1989,reintegrarea
statului roman in structurile democratice europene.