Sunteți pe pagina 1din 3

Lectia nr. 4 1. 2. 3. 4. 5.

ROMANII DIN AFARA GRANIELOR

Transilvania Studiu de caz: Memorandumul Bucovina Basarabia Dobrogea

n a doua jumtate a secolului al XIX-lea statul romn cuprindea doar Moldova de la Carpati la Prut si Tara Romaneasca, celelalte provincii romneti fiind nglobate altor state: Transilvania, Banatul si Bucovina faceau parte din Imperiul Habsburgic, Basarabia din Imperiul Rus, iar Dobrogea pn 1878 din Imp.Otoman. In aceast perioad populaia aflat n aceste teritorii i accentueaz lupta pentru obinerea unor drepturi politice i naionale, lupta de eliberare de sub dominaie strain. n acest demers rolul cel mai important l au urmtoarele institutii: Biserica, coala, societatile culturale, presa si partidele politice. Printre obietivele urmrite de ctre romnii din aceste zone se afl: folosirea limbii n nvmnt, presa, administratie, obinerea unor drepturi politice si chiar unirea cu patria-mama. 1. Transilvania a)Organizarea provinciei dup 1849 Dupa infrngerea revolutiei de la 1848-1849 in Transilvania s-a impus regimul habsburgic neoabsolutist pentru a controla mai bine toate teritoriile si a prentampina izbucnirea unor noi revolte. Acest regim se caracteriza printr-o centralizare strict (toate hotrrile referitoare la acest teritoriu se luau de institutiile de la Viena, existand un control foarte mare din partea lor) si germanizare (singura limb oficial era cea german, folosit in scoala, biserica, presa etc.). Singura msur n favoarea romnilor a fost ridicarea Episcopiei Unite de la Blaj la rangul de mitropolie, n 1854. In 1861 din cauza crizei economice si politice din Imperiu Austiac Habsburgic) i nfrngerii n rzboiul cu Piemontul (Italia) si Franta (1859), Transilvania ii recapt autonomia, perioada 1861-1867 fiind numit perioada regimului liberal. Acest regim presupunea participarea tuturor naionalitatilor la viaa politic si administrativ a statului. Astfel, s-au fcut alegeri, iar n noua Diet intrunit la Sibiu in 1863 cei mai muli deputai erau romni. n aceste condiii, in perioada 1863-1864 s-au putut vota o serie de legi n favoarea romnilor: -legea cu privire la egalitatea drepturilor politice si confesionale (religioase) ale romnilor cu celelalte natiuni (deci naiunea romna si religia ortodox erau recunoscute official n acest imperiu); -legea prin care limba romna devenea oficial alaturi de limba maghiar si german; Dar activitatea Dietei de la Sibiu a fost intrerupt n condiiile renunrii la regimul liberal si instaurrii regimului dualist. Imperiul Habsburgic fiind slabit de rzboaiele purtate, nemaiputnd face fa problemelor interne, cedeaz presiunilor maghiare si mparte statul n dou: Imp. Austriac si Regatul Ungar, numite Imperiul Austro-Ungar. Aceast hotrre presupunea ca o parte din teritoriul fostului Imperiul Habsburgic s depind de autoritile de la Budapesta, iar cellat s depind de curtea de la Viena, ns existau i instituii commune.Amndou statele erau supuse aceluiai suveran, Franz Iosef, care ndeplinea si funcia de mparat al Austriei si rege al Ungariei. Ele aveau constituii, guverne, parlamente proprii, dar existau si probleme care le rezolvau in comun (de politic extern, finane si rzboi). Condiia ncheierii acestui pact a fost anexarea Transilvaniei la Ungaria.

Consecintele pentru romni au fost nefaste. S-a renfiinat Dieta de la Cluj pe baza principiului celor 3 naiuni favorizate (maghiar, sseasc si secuiasc), deci deputaii aparineau acestor trei etnii. Aceasta noua Diet a elaborat legi dezavantajoase pentru romni: -legea naionalitatilor (1868) care prevedea c singura naiune recunoscut official era cea maghiar; -legea nvmntului (1868)- care stabilea ca educaia s se fac n limba limba maghiar, fiind singura limb recunoscuta oficial; -legea electoral (1874) stabilea un cens e 9 ori mai mare pentru romni, astfel nct foarte puini puteau vota i deci ajungeau n numr mic n Diet; b)Lupta romnilor pentru obinerea drepturilor Aceast politic a autorittilor maghiare a determinat intensificarea luptei pentru obinerea drepturilor politice i naionale i chiar avnd drept scop eliberarea romnilor din Transilvania de sub dominaia austro-ungar. La 3 mai 1868 a fost redactat un memoriu de ctre George Bariiu, la Blaj, numit Pronunciamentul de la Blaj prin care protesta mpotriva anexarii Transilvaniei la Ungaria pe baza nelegerii din 1867 si se cerea repunerea n vigoare a legilor elaborate de Dieta de la Sibiu. Lupta a continuat si pe plan cultural, prin intermediul societatilor culturale, presei, scolii. Cele mai de seama societati culturale precum ASTRA (Asociatia transilvnean pentru literatura si cultura poporului romn- fondata in 1861), Societatea Transilvania, Iredenta romanaau organizat conferinte n care se discuta problema romnilor din aceast provincie, au editat carti si ziare, au facut cunoscuta problema romaneasca pe toate cile. Presa a jucat un rol important, n cele mai cunoscute publicaii precum Gazeta de Transilvania si Tribuna (ultima condus de Ioan Slavici care avea drept motto:Soarele pentru toti romnii la Bucureti rsare) au aprut numeroase articole despre situaia romnilor din Transilvania. In 1869 s-au pus bazele a dou partide politice care s-au unit in 1881 formnd Partidul Naional Romn. Acesta avea initial ca tactica pasivismul, apoi activismul (din1905). 2. Studiu de caz: Memorandumul Punctual culminant al luptei romnilor din Transilvania a fost elaborarea documentului numit Memorandum care prezenta un tablou amplu al problemei naiunii romne din Transilvania. El a fost definitivat n 1892 si trimis mparatului prin intermediul unei delegaii format din 300 de personae, n frunte cu membrii marcanti ai Partidului Naional Romn precum Ioan Raiu, Vasile Lucaciu, Gh. Pop de Bseti. La intervenia guvernului de la Budapesta, delegaia romn nu a fost primit de mparat, textul fiind trimis autoritilor de la Budapesta considerandu-se ca este problema lor deoarece din 1867, Transilvania aparinea de Ungaria. Prin acest memoriu se cerea: * recunoaterea drepturilor politice ale romnilor, *se respingea unirea la Ungaria (care s-a fcut fr consultarea populatiei romanesti), *se dorea revenirea la autonomia de dinainte de 1867 *era criticata legislatia antiromaneasca (de prezentat legile antiromnesti si de vzut Studiu de caz din manual). Membrii semnatari au fost considerai trdtori ai patriei, au fost trimii in judecata si condamnati de la cteva lunii (unii dintre ei) pana la 5 ani de nchisoare. Procesul a avut loc la Cluj, dup 2 ani de la elaborarea memoriului (1894). Interventia regelui Carol I de Hohenzollern a dus la graierea lor de ctre mparat in 1895. Deci in a doua jumatate a secolului al XIX-lea situatia romnilor din Transilvania a devenit din ce n ce mai grea, n condiiile mpunerii regimului dualist, care a dus o politic de maghiarizare i discriminare. Aceast atitudine a autoritilor de la Viena a determinat

accentuarea luptei romnilor pentru drepturi prin toate mijloacele posibile (presa, invatamant, asociatii culturale, partide politice). 3. Bucovina a)Organizarea provinciei In anul 1775 Imperiul Habsburgic a anexat nordul Moldovei, Bucovina, folosindu-se de hri false, antajnd si fcnd presiuni militare. Iniial acest teritoriu a fost sub ocupatie militar, apoi a fost alipita Galiiei. Biserica din Bucovina a fost scoas de sub autoritatea Mitropoliei de la Iai punnd-o sub dependena celei de la Karlowitz pentru a ntrerupe legaturile cu Moldova. In 1849 Bucovina a devenit ducat autonom, dependent direct de curtea de la Viena. Politica dus aici de autoritile de la Viena s-a caracterizat prin centralizare, deznaionalizare i germanizare. Pentru deznaionalizarea provinciei a fost ncurajat imigrarea n provincie a ucrainienilor, germanilor, slovacilor i emigrarea romnilor n alte zone. Limba romn a fost interzis, cea german fiind folosit in toate institutiile. b) Lupta romnilor pentru obinerea drepturilor Lupta romnilor s-a manifestat n egala masur n plan cultural si politic. In 1871 a fost organizat la Putna o serbare cu prilejul a 400 de ani de la ridicarea mnstirii (serbarea a fost organizat cu o ntrziere de 2 ani), la care au participat personalitati marcante, M Eminescu, I Slavici, A.D.Xenopol, iar Ciprian Porumbescu a interpretat Hora Daciei intregi. Cu prilejul acestei serbri s-a discutat i despre situaia Bucovinei. In 1875 s-au comemorat la Iasi 100 de ani de la rpirea Bucovinei, prilej cu care s-au ntlnit personaliti politice i culturale, care au adus n discuie din nou situaia Bucovinei. Un rol important l-au jucat societatile culturale (Concordia Arboroasa), care au organizat diferite conferine, au editat aricole, brouri. n 1892 s-a infiintat Partidul Naional Romn din Bucovina care a coordonat lupta pt. drepturile nationale ale romnilor din Bucovina. 4. Basarabia a)Organizarea provinciei In urma pacii de la Bucuresti (1812), Imperiul Rus anexeaza teritoriul dintre Prut si Nistru cu o populatie preponderent romneasc( 86% romni). Initial Basarabia a beneficiat de autonomie, fiind condus de boierimea autohtona si pastrandu-se legislatia. Apoi a fost inclus n provincia ruseasc (Novorosiisk), lb. rus a fost singura limb admisa in administratie, justitie, iar provincia a fost colonizat cu populatie formata din ucrainieni, polonezi, rusi. In 1867 limba romn ea fost interzis in coli. b) Lupta romnilor pentru obinerea drepturilor Actiunile romanilor s-au manifestat in plan cultural dar si politic. Obiectivul major al luptei romanilor a fost pstrarea lb. romne. S-au editat ziare, precum Romnul in care erau publicate articole despre situatia romanilor basarabeni. Legaturile cu intelectualii din Iasi au fost stranse si s-a format Partidul Moldovenesc Democrat. Rolul cel mai important l-au avut intelectulalii de aici: Ion Inculet, Constantin Stere, Pantelimon Halippa. Dobrogea Pana in anul 1878 a fost provincie a Imperiului Otoman, fiind anexata la acest stat in 1417. Imigrarea in aceasta provincie a dus la scaderea nr. populatiei romanesti si un procent mare de populatie straina (turci, tatari, armeni, bulgari, ucraineni, gguzi etc.).Dupa alipirea la statul roman s-a incurajat emigrarea romanilor din Vechiul Regat in Dobrogea si au fost impuse institutiile si legislatia romaneasca.