Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească și Moldova

Începând cu secolul al XVIII-lea, Imperiul Otoman a impus în Moldova (1711) și Țara Românească
(1716) regimul fanariot pentru a controla cele două țări din punct de vedere politic și economic, fiind
nemulțumit de faptul că domnii pământeni au încheiat tratate antiotomane cu statele vecine (Imperiul Rus,
Imperiul Habsburgic).
Caracteristicile regimului fanariot:
- denumirea regimului vine de la cartierul „Fanar” din Constantinopol
- domnii greci erau numiți la conducerea Țărilor Române pe o perioadă de 5 ani
 domnitori importanți: Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru
Ipsilanti, Ioan Caragea
- au fost impuse o serie de taxe locuitorilor pentru ca domnitorii să-și poată „cumpăra” domnia
- armata a fost desființată
- familiile grecești erau privilegiate, sporind controlul otoman în zonă
- au fost înființate școli în limba greacă
- au fost editate coduri juridice noi: „Pravilniceasca condică”, „Legiuirea lui Caragea”
Nemulțumiți de domnitorii fanarioți fideli sultanului Imperiului Otoman, boierii din Țările Române
pun la cale înlăturarea regimului fanariot. Acest lucru se concretizează după mișcarea revoluționară a lui
Tudor Vladimirescu (1821) când în Principatele Române sunt reinstaurate domniile pământene.

Instaurarea regimului fanariot în Țara Românească și Moldova

Începând cu secolul al XVIII-lea, Imperiul Otoman a impus în Moldova (1711) și Țara Românească
(1716) regimul fanariot pentru a controla cele două țări din punct de vedere politic și economic, fiind
nemulțumit de faptul că domnii pământeni au încheiat tratate antiotomane cu statele vecine (Imperiul Rus,
Imperiul Habsburgic).
Caracteristicile regimului fanariot:
- Denumirea regimului vine de la cartierul „Fanar” din Constantinopol
- Domnii greci erau numiți la conducerea Țărilor Române pe o perioadă de 5 ani
 domnitori importanți: Nicolae Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru
Ipsilanti, Ioan Caragea
- au fost impuse o serie de taxe locuitorilor pentru ca domnitorii să-și poată „cumpăra” domnia
- armata a fost desființată
- familiile grecești erau privilegiate, sporind controlul otoman în zonă
- au fost înființate școli în limba greacă
- au fost editate coduri juridice noi: „Pravilniceasca condică”, „Legiuirea lui Caragea”
Nemulțumiți de domnitorii fanarioți fideli sultanului Imperiului Otoman, boierii din Țările Române
pun la cale înlăturarea regimului fanariot. Acest lucru se concretizează după mișcarea revoluționară a lui
Tudor Vladimirescu (1821) când în Principatele Române sunt reinstaurate domniile pământene.