Curs 2 : Domniile fanariote.

Tipologie si reforme politice

O dat cu nceputul decderii Imperiului Otoman, marcat prin esuarea asediului Vienii (1683) si mai ales prin tratatul de la Karlowitz (1699) - care a consemnat pierderea unui urias spatiu de ctre sultan n beneficiul mpratului de la Viena, noua granit stabilindu-se pe muntii Carpati - principatele Moldovei si Trii Romnesti, vasale Portii, au devenit niste avantposturi ale ei n calea expansiunii Imperiului habsburgic si curnd si n cea a Rusiei. n noua situatie care se crease, Poarta otoman a considerat c, pentru a-si apra mai eficient pozitiile, trebuia s schimbe sistemul de domnie din cele dou tri, care - spre deosebire de teritoriile de la Sudul Dunrii supuse direct stpnirii otomane - si aveau domni proprii, clas conductoare autohton, administratie separat de imperiu si religia crestin aprat. n consecint, ncepnd din 1711 n Moldova si de la sfrsitul anului 1715 n Tara Romneasc, n cele dou tri au fost numit direct, fr a tine seama de opinia boierimii autohtone, domni recrutati n general din Fanar - cartier din Constantinopol. Reprezinta un secol de instabilitate politica, de fiscalitate excesiva, coruptia si goana dupa inavutire a domnitorilor fiind unul dintre dezavantajele regimului. Domnitorul fanariot se considera un monarh absolut in spiritul vremii, dar era un functionar de rang inalt al Imperiului Otoman. El avea u dubla misiune: mentinerea tarilor romane subdominatie turceasca si aceea de a le integra cat mai bine in spatiul otoman. In timpul regimului politic fanariot, domnia a fost extrem de instabila, aratand o mobilitate extrema in sensul trecerii voievozilor din scaunul unei tari in al celeilate. Au fost numarate 32 de domnii, reprezentand 11 mari clanuri familiale din Cosntantinopol: Mavrocordat, Racovita, Ghica, Callimachi, Ipsilanti, Ruset, Sutu, Mavrogheni, Moruzi, Caragea, Hangerli. In general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani. Domniile indelungate au cosntituit rare exceptii, cum au fost cea alui Nicolae Mavrocordat in Tara Romaneasca (17191730) si cea a lui Mihail Racovita in Moldova (1715-1726). Avand in vedere contextul istoric, lupta pentru dominatie in Balcani a puterilor europene si faptul ca tarile romane erau tamponul intre turci, austrieci si rusi , pe teritoriul romanesc s-au purtat mai multe razboaie intre 1711 si 1812 ce s-au soldat cu mutilari teritoriale ale tarilor romane, ocupatii militare, prezenta trupelor straine, foamete, ciuma. Pe durata acestei perioade au loc mai multe razboaie: 1711, cand D. Cantemir trece de partea rusilor, 1716-1718 in urma caruia este anexata Oltenia prin pacea de la Passarowitz, 1736-1739 se inceie cu pacea de la Belgrad: Oltenia revine Tarii Romanesti, 1768-1774 se incheie prin pacea de la Kuciuk-Kainargi prin care Moldova cedeaza Bucovina Imperiului Habsburgic in 1775, 1787-1792 si 1806-1812 la sfarsit Rusia anexeaza Basarabia prin Pacea de la Bucuresti. O alta caracteristica a regimului fanariot este fiscalitatea excesiva; domnii fanarioti au jefuit efectiv tara pentru a platii darile catre poarta. Haraciul, peschesul si mucarerurile cat si obligatiile in natura au fost substantial majorate. Deasemenea domnitorii trebuiau sa isi plateasca datoriile fata de creditorii care i-au imprimutat sa isi plateasca scaunul domnesc. Acesti factori au pus o presiune foarte mare asupra romanilor impozitele devenind extrem de mari. In perioada 1795 1819 impozitul a crescut de 16 ori. Secolul XVIII este cunoscut ca fiind secolul luminilor. Filozofia iliminista a patrus si in spatiul romanesc, dar foarte greu datorita dominatiei otomane. Totusi anumiti domnitori

fanarioti pot fi consuderati despoti luminati luand masuri pentru reformarea si prosperitatea tarilor pe care le conduceau. Incercarile de reformare s-au lovit de opozitia boierimii autohtone cat si de trasaturile regimului pe care il avea tara, astfel reformele au esuat in cea mai mare parte sau nu au avut rezultatele asteptate.Au fost eliberate noi coduri de legi, Sobornicescul Hrisov din 1785, Codul Calimachi din 1817 in Moldva si Legiuirea Caragea in Tara Romaneasca din 1818. Aceste coduri de legi au pastrat atat elemente ale vechiului drept ramanesc cat si ale dreptului bizantin. Astfel propietatea a inceput sa fie considerata un drept natural. Pe plan educational Scolile Domnesti din Bucuresti si Iasi au devenit Academii Domnesti. In Moldova Domnitorul Grigore Alexandru Ghica infiinteaza Academia Domneasca din Iasi la 1766. Academiile din tarile romanesti erau la momentul acela unele dintre cele mai de marca universitati din SE Europei. Domnul Alexandru Ipsilanti a adus profesori greci la Bucuresti iar Limba greaca a devenit limba de cultura. Numarul profesorilor de la Academia Superioara din Bucuresti este stabilit la 9 cu 75 de elevi bursieri ce vor studia aici pentru 12 ani. Tot Alexandru Ipsilanti face o codificare a normelor judecatoresti si o introduce in institutii specializate de judecata, separand in acelasi timp dreptul civil de dreptul penal. Acesta a mai avut tentativa de a aduce la zi Legislatia Bizantina de adaptare la justitie. In plus, infiinteaza un departament special pentru asistenta sociala Cutia Milelor si doua orfelinate. Tot in spirit iluministi Constantin Mavrocordat a infaptuit reforme precum cea sociala, fiscala si institutionala.Comform Reformei Sociale taranii serbi legati de glie sunt eliberati prin rascumparare si devin clacasi.Tot prin aceasta reforma preotii sunt obligati sa aiba stiinta de carte, dar sunt scutiti de bir. Se introduce obligativitatea consemnarii in scris a hotararilor judecatoresti si pastrarea unor copii, formandu-se astfel o arhiva. Reforma fiscala este cea mai importanta reforma a lui Constantin Mavrocordat. Prin introducerea acesteea se reduce numarul inpozitelor, de fapt inglobeaza toate impozitele intr-unul singur platit in 4 rate, se inlocuieste responsabilitatea fiscala colectiva cu cea individuala. Reforma institutionala impune sistemul salarizarii dregatorilor. Reforma administrativa introduce o noua dregatorie Ispravnicul care este numit de domn in fruntea Judecatoriei. Acesta are atributii administrative, fiscale si partial judecatoresti si este platit din visteria statului. Domnii fanarioti au fost foarte importanti n ceea ce a privit accentuarea apropierii institutionale dintre cele dou principate. Multi dintre ei, domnind succesiv n ambele principate, au transferat institutii si chiar au stimulat trecerea de la Bucuresti la Iasi sau invers a unor mari dregtori. n blazoanele lor au aprut ntrunite armele moldo-valahe. Regimul fanariot a avut, n consecint, urmarea pozitiv de a apropia si usura n viitor unificarea celor dou principate romnesti. Prin politica aservita turcilor, fiscalitatii excesive si instabilitatii politice regimul fanariot si-a atras antipatia populatiei si va fi inlocuit dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu din 1821. Dup nlturarea sistemului acestor domnii, ca urmare a revolutiilor din 1821, majoritatea familiilor fanariote au continuat s triasc n Principatele Romne (unde stabiliser legturi matrimoniale si-si dobndiser bunuri), la Constantinopol si, dup crearea statului elen, n Grecia.