ORA DE ISTORIE

Historia magistra vitae

Autonomii locale şi instituţii

centrale în spaţiul românesc
(secolele IX-XVIII)
Schița lecției

1. Autonomii locale
2. Constituirea statelor medievale românești
3. Instituții centrale

Autonomii locale
au avut la bază uniunile de obști
conducătorii aveau atribuții politice, militare, administrative și juridice

Cauzele apariției autonomiilor locale

dorința unor conducători de obști sătești de a-și extinde autoritatea
dezvoltarea economică
pericolul extern (migratorii, statele vecine)

Obștea sătească
a fost prima formă de comunitate a românilor
avea un teritoriu bine delimitat
în cadrul obștii întâlnim două forme de proprietate:
comună: pășuni, păduri, ape
individuală (pământul arabil)
conducătorul obștii purta titulatura de cneaz (origine slavă) sau jude
(origine latină) și avea atribuții militare și administrative
obștea sătească cuprindea două categorii sociale:
rusticii (țărani)

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

maiores terrae (mai-marii pământului)

Obștile sătești au reprezentat nucleul pentru formarea autonomiilor locale și

apoi a statelor medievale românești.

Tipuri de autonomii locale

țări
Țara Sipenițului (Moldova)
Țara Oașului (Transilvania)
Țara Severinului (Țara Românească)
Țara Cavarnei (Dobrogea)
cnezate
cnezatul lui Ioan (Țara Românească)
cnezatul lui Farcaș (Țara Românească)
voievodate
voievodatul lui Gelu (Transilvania)
voievodatul lui Gyula (Transilvania)
voievodatul lui Menumorut (Transilvania)
voievodatul lui Litovoi (Țara Românească)
voievodatul lui Seneslau (Țara Românească)
codrii
codrii Cosminului (Moldova)
codrii Orheiului (Moldova)
codrii Lăpușnei (Moldova)
câmpuri
câmpul lui Dragoș (Moldova)
câmpul lui Vlad (Moldova)
cobâle
în Dorohoi (Moldova)
în Neamț (Moldova)
în Vaslui (Moldova)
în Bacău (Moldova)
ocoale

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Câmpulung (Moldova)
Vrancea (Moldova)
jupânate
jupânatul lui Dimitrie (Dobrogea)
jupânatul lui Gheorghe (Dobrogea)

Constituirea statelor medievale românești

Întemeierea Transilvaniei
secolele IX-XIII: a avut loc procesul de unificare teritorială a Transilvaniei,
care s-a realizat sub dominația regatului maghiar
secolul XII: cronicarul Anonymus (al regelui Bela al III-lea) menționează în
Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor) că ungurii, stabiliți în Câmpia
Panonică la sfârșitul secolului al IX-lea, ar fi întâlnit în incursiunile lor în
interiorul arcului carpatic trei formațiuni statale:
voievodatul lui Gelu (românul), în Transilvania, cu centrul la Dăbâca →
moare în confruntarea cu Tuhutum (o căpetenie maghiară)
voievodatul lui Glad, în Banat, cu centrul la Cuvin
voievodatul lui Menumorut, în Crișana, cu capitala la Biharea
secolul XI: Legenda Sfântului Gerard menționează existența a două
voievodate românești: voievodatul lui Gyula (în Transilvania) și voievodatul lui
Ahtum (în Banat)
confruntarea dintre primul rege maghiar creștinat, Ștefan I cel Sfânt
(numele de păgân era Vajk) și Gyula, nepotul lui Tuhutum → Gyula este
învins și luat în captivitate
confruntarea dintre Ștefan I cel Sfânt și Ahtum (voievod din zona
Banatului, urmaș al lui Glad) → Ahtum moare, iar Banatul intră în
componența Ungariei

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Voievodatele lui Gelu (teritoriul colorat cu roz), Glad (teritoriul colorat cu verde) și
Menumorut (teritoriul colorat cu albastru) | sursa: wikipedia.org

Voievodatul lui Glad | sursa: wikipedia.org

Mijloace folosite de maghiari în vederea cuceririi spațiului

transilvănean
pe plan militar → au cucerit și anexat cetățile de apărare
pe plan politic → au încercat să înlocuiască forma autohtonă de organizare
politică, însă fără succes
1111: este menționat principele Mercurius → au încercat să
introducă principatul
1176: este menționat voievodul Leustachius → s-a revenit la vechea
formă de organizare politică – voievodatul
pe plan administrativ → au organizat comitatele (unități administrative
specifice Ungariei) → 1111: comitatul Bihorului
pe plan etnic → au colonizat acest teritoriu cu sași și secui, care se bucură de
privilegii și autonomie → aceștia se organizează politic, administrativ și juridic

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

separat
sașii au contribuit la dezvoltarea economică a Transilvaniei
secuii aveau rolul de a proteja granița estică a Transilvaniei
pe plan religios → au încercat să impună catolicismul → au adus în
Transilvania ordine călugărești predicatoare (dominicani, franciscani) și
războinice (teutoni, ioaniți)
1211: Andrei al II-lea a emis Diploma Cavalerilor Teutoni →
cavalerii teutoni trebuiau să protejeze granițele Transilvaniei, primind
în schimb Țara Bârsei → apar conflicte între ei și regalitatea maghiară
→ în 1225, cavalerii teutoni sunt alungați din Țara Bârsei
1366: Ludovic I de Anjou a adoptat Diplomele regale → calitatea de
nobil era condiționată de apartenența la catolicism
1437: Unio Trium Nationum → sistemul celor trei națiuni
privilegiate: nobilimea (majoritară era cea maghiară), sași și secui →
românii deveneau o națiune tolerată

Evoluția statului medieval Transilvania

Transilvania a fost organizată ca voievodat autonom în raport cu Coroana
maghiară
era condusă de un voievod, care avea atribuții administrative, juridice
și militare
voievodul era numit de regele Ungariei cu acordul nobilimii
transilvane
există cazuri în care regele doar confirmă decizia nobilimii
unii voievozi au reușit să fondeze adevărate dinastii (familiile Lackfi și
Csaki)
1526: bătălia de la Mohacs → ungurii sunt învinși de otomani
1541: Ungaria devine pașalâc, iar Transilvania devine principat autonom
sub suzeranitate otomană
principele era ales de Dietă și confirmat de sultan
1683: al doilea asediu asupra Vienei → turcii eșuează → Imperiul Otoman intră
într-o perioadă de declin (”Problema Orientală”) → austriecii ocupă Ungaria și
Transilvania

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

1699: tratatul de la Karlowitz: turcii cedau austriecilor Ungaria și

Transilvania → Transilvania își pierde autonomia și devine o simplă
provincie a Imperiului Habsburgic → era administrată de împărat prin
intermediul unui guvernator
guvernatorul era ales de Dietă și confirmat de către Curtea de la Viena

Întemeierea Țării Românești

2 iunie 1247: Bela al IV-lea al Ungariei a emis Diploma Cavalerilor Ioaniți
→ ordinul militaro-religios a fost chemat să protejeze regatul de năvălirile
tătare; documentul menționează existența a cinci formațiuni politice prestatale
la sud de Carpați:
Țara Severinului (sau Banatul de Severin), condus de un ban de
Severin
voievodatul lui Litovoi, din nordul Olteniei, care stăpânea și peste
Țara Hațegului
voievodatul lui Seneslau, la est de Olt, în zona Argeșului, care
stăpânea și peste Țara Făgărașului
cnezatul lui Farcaș, între Jiu și Olt, în partea nordică (județul Vâlcea)
cnezatul lui Ioan, între Jiu și Olt, în partea sudică (fostul județ
Romanați)
Banatul de Severin, voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ioan și Farcaș se
aflau sub dominație maghiară

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Formațiuni politice prestatale românești | sursa: wikipedia.org

Etapele întemeierii Țării Românești

I. Etapa unificării formațiunilor politice prestatale

1277-1279: revolta antimaghiară a voievodului Litovoi (cel menționat în

Diploma Cavalerilor Ioaniți sau un urmaș cu același nume) → Litovoi este
ucis, iar fratele său, Bărbat este luat prizonier de către unguri → Bărbat este
răscumpărat cu o mare sumă de bani (fapt ce arată forța economică a
voievodatului)
1290-1291: ”descălecatul” lui Radu Negru-Vodă (sau Legenda lui Negru-
Vodă) → din cauza conflictelor cu ultimul rege arpadian al Ungariei, Andrei al
III-lea, Negru-Vodă a trecut la sud de Carpați, unde și-a stabilit reședința la
Câmpulung. ”Descălecatul” lui Negru Vodă → acest eveniment nu este susținut
de izvoare
domnia lui Basarab I (?1310-1352), considerat adevăratul întemeietor al Țării
Românești

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

1324: document maghiar → Basarab, voievodul nostru transalpin

(Coroana maghiară recunoștea noul stat și domnia lui Basarab în
schimbul acceptării suzeranității)
Basarab I ocupă Banatul de Severin → conflict cu regalitatea maghiară
→ ungurii ocupă Banatul de Severin → Basarab I încearcă să încheie
pace, însă este refuzat
1330: bătălia de la Posada → Basarab I îl învinge pe Carol Robert de
Anjou → Țara Românească își obține independența (izvor: Cronica
pictată de la Viena)

Țările Române în a doua jumătate a veacului al XIV-lea | sursa: wikipedia.org

II. Etapa consolidării Țării Românești

a avut loc în timpul domniilor lui Basarab I, Nicolae Alexandru și Vladislav

Vlaicu
Nicolae Alexandru (1352-1364)
se îmbunătățesc relațiile cu Ungaria
1359: a ridicat Mitropolia Ortodoxă de la Curtea de Argeș, care era

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

subordonată Patriarhiei de la Constantinopol

Vladislav Vlaicu (1364-1377)
a organizat cancelaria domnească
a bătut prima monedă locală
1370: a ridicat a doua mitropolie ortodoxă, la Severin
recunoaște suzeranitatea Ungariei → primește în schimb Banatul de
Severin, iar mai târziu Amlașul și Făgărașul

Constituirea Moldovei
Teritoriul situat la est de Carpați apare în izvoare sub mai multe denumiri, în funcție
de populațiile migratoare care se așezau aici:

Patzinakia (de la pecenegi)

Cumania (de la cumani)
Tartaria (de la tătari)

Etapele întemeierii Moldovei

I. Etapa unificării formațiunilor politice prestatale

mijlocul secolului XIV: Ludovic I de Anjou, regele Ungariei organizează mai

multe expediții militare împotriva tătarilor
la una dintre bătălii participă și Dragoș, un voievod din Maramureș →
Ludovic I îl răsplătește și îi oferă un mic teritoriu situat în nord-vestul
Moldovei, cunoscut sub numele de Moldova Mică
noul teritoriu, organizat ca marcă de apărare, avea centrul la Baia și
constituia nucleul viitorului stat medieval Moldova
Dragoș era vasalul Ungariei
urmașii săi, Sas și Balc, au condus această marcă de apărare,
continuând să fie vasalii regelui maghiar
trecerea lui Dragoș la est de Carpați a rămas cunoscută în istorie sub
numele de Descălecatul lui Dragoș
alungarea drăgoșeștilor
1359 (sau 1363): Bogdan din Cuhea (voievod din Maramureș), din

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

cauza conflictelor cu Coroana maghiară, trece la est de Carpați, se

alătură revoltei boierilor moldoveni și îi alungă pe urmașii lui Dragoș
din Moldova (nu se cunoaște cu exactitate anul în care a venit Bogdan
în Moldova) → Bogdan I (1359 / 1363-1367) devine voievodul Moldovei
1365: Bogdan I respinge un atac maghiar → Moldova își obține
independența (izvoare: cronica lui Ioan de Târnave, diploma regală
din 2 februarie 1365)
trecerea lui Bogdan la est de Carpați a rămas cunoscută în istorie sub
numele de Descălecatul lui Bogdan

II. Etapa consolidării Moldovei

a avut loc în timpul domniilor lui Lațcu, Petru al II-lea (mai este numit, deși
greșit, Petru I Mușat) și Roman I
Lațcu (1368-1375)
trece la catolicism pentru a obține sprijinul papalității
1371: ia ființă Episcopia Catolică de la Siret (noua capitală a țării)
a pus bazele cancelariei domnești
Petru al II-lea (1375-1391)
a restaurat ortodoxismul
a mutat capitala de la Siret la Suceava
a întemeiat Mitropolia Ortodoxă de la Suceava
1387: a recunoscut suzeranitatea Poloniei
Roman I (1391-1394)
a finalizat procesul de extindere teritorială a Moldovei
1392: actul din 30 martie → marele și singur stăpânitor, din mila lui
Dumnezeu domn, Io Roman voievod stăpânitor al Țării Moldovei, de la
munte până la mare

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Întemeierea Moldovei | sursa: wikipedia.org

descălecat = termen utilizat de cronicari pentru a descrie întemeierea statelor
românești extracarpatice de către un voievod din Transilvania

Constituirea Dobrogei
1230: este menționată Țara Cavarnei (Țara Cărvunei), nucleul viitorului stat
dobrogean
între anii 1346-1348 este condusă de arhontele Balica
procesul de unificare a formațiunilor politice prestatale a avut loc în timpul
domniei lui Dobrotici (1348-1386), fratele lui Balica

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

ultimul conducător al Dobrogei a fost Ivanco (fiul lui Dobrotici)

din cauza pericolului otoman, în timpul domniei lui Ivanco, statul situat între
Dunăre și Marea Neagră a fost alipit de Mircea cel Bătrân Țării Românești în
1388/1389

1417-1878: Dobrogea s-a aflat în componența Imperiului Otoman

Instituții centrale
instituțiile centrale au apărut odată cu formarea statelor medievale românești
în Transilvania și-a făcut simțită prezența dominația maghiară în privința
organizării interne
în Țara Românească și în Moldova, instituțiile au avut un caracter bizantin
principalele instituții: Domnia, Sfatul Domnesc, Adunarea Țării și Biserica

Domnia
Trăsături:

a fost principala instituție centrală din Țara Românească și Moldova

puterea domnului era considerată de origine divină
domnul era uns de mitropolit → prin ungere devenea conducător ”din mila lui
Dumnezeu”
titulatura domnului reflectă puterea domnească, întreaga autoritate de care se
bucura domnul
exemplu de titulatură: În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și
de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare
voievod și domn (particula Io vine de la ”Ioannes” și înseamnă ”cel
ales de Dumnezeu”, voievod = conducător suprem al armatei, domn
vine de la ”dominus” și înseamnă ”stăpân al pământurilor și al
locuitorilor țării”)
succesiunea la domnie se făcea pe cale ereditar-electivă. Domnul prelua
tronul doar după ce era uns cu untdelemn de către mitropolit
ereditar = candidatul trebuia să fie de ”os domnesc”, adică să provină
din cele două familii domnitoare: a Basarabilor în Țara Românească și

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

a Bogdăneștilor în Moldova (nu exista dreptul primului născut la tron

și putea fi ales domn oricare dintre descendenții domnului, indiferent
dacă era legitim sau nu. Au existat domni care și-au asociat fiul cel
mare la domnie, tocmai pentru a evita luptele pentru tron, dar și
amestecul boierimii. Candidatul trebuia să întrunească două condiții
pentru a deveni domn: să fie de sex masculin și să fie integru fizic)
electiv = dreptul boierilor de a alege domnul (uneori alegerea
boierilor trebuia confirmată și de Adunarea Țării)

Atribuțiile domnului:

atribuții politice → stabilea politica externă, declara război, încheia pace,

încheia tratate cu celelalte state
atribuții militare → era conducător suprem al armatei
atribuții administrative → numea dregătorii (boieri cu funcții)
atribuții judecătorești → era instanța supremă de judecată
atribuții financiare → stabilea impozitele și bătea monedă
atribuții legislative → emitea hrisoave (legi) și acorda privilegii negustorilor
atribuții religioase → domnul era apărătorul Bisericii, el confirma episcopii,
mitropolitul și întemeia biserici și mănăstiri

Evoluția instituției domniei:

secolul XVI: crește influența Imperiului Otoman → domnul era confirmat

de către sultan
sfârșitul secolului XVI – secolul XVII: crește influența boierimii → se
instituie regimul boieresc sau nobiliar → turcii numeau domni din rândul
pretendenților care plăteau cei mai mulți bani
secolul XVIII: instaurarea regimului fanariot în Moldova (1711) și în Țara
Românească (1716)

Trăsăturile regimului fanariot:

domnii pământeni erau înlocuiți cu domni străini (în special greci), majoritatea
provenind din cartierul Fanar din Constantinopol
domniile erau de scurtă durată

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

domnul era numit direct de sultan → era un simplu funcționar al Porții

armata era desființată
autonomia țării era încălcată
fiscalitatea era excesivă

Sfatul domnesc
a fost instituția centrală de guvernare în Țara Românească și Moldova
avea rol consultativ: îl ajuta pe domn în politica internă și externă
la început a fost alcătuit din marii boieri, apoi din boierii cu dregătorii. Un alt
membru al Sfatului domnesc era mitropolitul, care era sfătuitor al domnului și
cel care îi ținea locul în caz de absență a voievodului.
avea atribuții politice, fiscale și judecătorești: asista domnul la scaunul de
judecată, participa la încheierea tratelor de alianță etc.
dregătorii:
Banul Olteniei (în Țara Românească)- guvernator al Olteniei
Portarul Sucevei (în Moldova) – comandant militar
logofătul – șeful Cancelariei domnești
vornicul – șeful Curții domnești
vistiernicul – administrator al finanțelor, gestiona veniturile țării
spătarul (în Țara Românească) / hatmanul (în Moldova) – purtător de
spadă, comandant militar
postelnicul – șeful diplomației: primea solii străini, se ocupa de
ceremonialul primirii lor

De la Sfatul domnesc la divan

sfârșitul secolului XVI: crește influența Imperiului Otoman → Sfatul

domnesc devine divan
crește numărul dregătoriilor, care vor fi cumpărate
în Divan pătrund elemente greco-levantine

Adunarea Țării
avea rol consultativ

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

nu avea caracter permanent

erau convocate pentru confirmarea domnului
importanța sa a scăzut în timpul domniilor fanariote
în Transilvania, Adunarea Țării a purtat numele de Congregații Generale
cea mai veche mențiune despre această instituție datează din 1288 când au
fost convocate Congregațiile Generale în Transilvania
componență:
boieri
clerul înalt
curteni

Biserica
în Țara Românească și Moldova
a fost una din principalele instituții ale statelor medievale românești
a fost organizată după model bizantin
deținea puterea pe plan spiritual
Biserica Ortodoxă se afla sub ascultarea Patriarhiei din Constantinopol
întemeierea mitropoliilor a consolidat ortodoxismul și a oferit o
legitimare ecleziastică Țărilor Române
mitropolitul trebuia să fie recunoscut de către domn
la înscăunare, domnul era uns de către mitropolit
în Transilvania
1366: Ludovic I de Anjou condiționează calitatea de nobil de
apartenența la catolicism
1437: Unio Trium Nationum → sistemul celor trei națiuni
privilegiate: nobilimea (majoritară era cea maghiară), sași și secui →
românii deveneau o națiune tolerată
1568: Edictul de la Turda → patru religii oficiale: catolicismul,
calvinismul, lutheranismul și unitarianismul → ortodoxismul devenea
o religie tolerată
1699-1701: cele două diplome leopoldine → se recunoaște și
organizează Biserica Unită (Biserica Greco-Catolică)

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Armata
Armata era formată din:

oastea cea mică (armată cu caracter permanent) – era alcătuită din dregători
și curteni
oastea cea mare (convocată doar în caz de primejdie) – erau convocați toți
cei apți de război

Administrația
Transilvania era organizată administrativ-teritorial astfel:
comitate (unități administrative specifice ungurilor – primul comitat
a fost cel al Bihorului, menționat în 1111)
districte / țări (unități administrative specifice românilor; sașii aveau
două districte – Bistrița și Brașov)
scaune (unități administrative specifice sașilor și secuilor)

Organizarea administrativ-teritorială a Transilvaniei | sursa: wikipedia.org

www.oradeistorie.ro
 ORA DE ISTORIE
Historia magistra vitae

Organizarea administrativ-teritorială a Transilvaniei | sursa: wikipedia.org

Țara Românească
era împărțită în județe
puterea locală le revenea dregătorilor, care aveau atribuții
administrative, fiscale și judecătorești
Moldova
era împărțită în ținuturi
puterea locală le revenea dregătorilor, care aveau atribuții
administrative, fiscale și judecătorești

Justiția
în Țara Românească și Moldova
judecătorul suprem era domnul, care avea ”drept de viață și de
moarte” asupra supușilor săi
judecarea unor pricini era făcută conform jus valahicum (obiceiul
pământului)
nu au existat legi scrise
justiția locală era împărțită de județ (Țara Românească) / șoltuz
(Moldova) și de cei 12 pârgari
primele coduri de legi apar în secolul al XVI-lea
în Transilvania
funcționează din 1517 Tripartitum-ul lui Werboczy (cod de legi)

www.oradeistorie.ro