Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. În lumea bizantină, prima menţiune privind originea latină a românilor, s-a făcut în tratatul militar numit:
a. Strategikon;
b. Gesta Hunnorum et Hungarorum;
c. Gesta Hungarorum;
d. Letopiseţul Ţării Moldovei.
2. Lucrarea Despre administrarea imperiului, aparţinându-i împăratului bizantin Constantin al VII – lea
Porfirogenetul, apare în secolul:
a. VI;
b. VIII;
c. X;
d. XI.
3. Anonymus, căruia i se atribuie lucrarea Gesta Hungarorum, era:
a. cancelarul regelui maghiar Sigismund de Luxemburg;
b. notarul regelui maghiar Carol Robert de Anjou;
c. notarul regelui maghiar Bela;
d. cancelarul regelui maghiar Ludovic I de Anjou
4. Cronicarul maghiar Simon de Keza – secolul al XIII – lea, este autorul lucrării:
a. Gesta Hunnorum et Hungarorum;
b. Hungaria;
c. Din istoria formării naţiunii române;
d. Supplex Libellus Valachorum.
5. Cronicarul bizantin din secolul al XII - lea care, străbătând teritoriile nord – dunărene, afirma despre
locuitorii acestora „ că sunt veniţi demult din Italia”, se numea:
a. Ioan Kinnamos;
b. Mauricius;
c. Simon de Keza;
d. Flavio Biondo.
6. Episcopul de Gnezno, Jan Laski, a afirmat, în secolul al XVI- lea, originea romană a populaţiei din
Moldova, în cadrul:
a. Conciliului de la Lateran;
b. lucrării Legenda Sfântului Gerard;
c. Conciliului de la Niceea;
d. Sinodului ecumenic de la Constantinopol.
7. La jumătatea secolului al XV – lea, Laonic Chalcocondil, grec stabilit în Italia, îi numea pe locuitorii din
nordul Dunării:
a. vlahi;
b. blachi;
c. valahi;
d. daci.
8. Lucrarea Hungaria, aparţinându-i lui Nicolaus Olahus, apare în:
a. prima jumătate a secolului al XVI – lea;
b. a doua jumătate a secolului al XVI– lea;
c. prima jumătate a secolului al XVII – lea;
d. a doua jumătate a secolului al XVIII – lea.
9. Johannes Honterus era originar din:
a. Cluj;
b. Alba - Iulia;
c. Braşov;
d. Sibiu.
10. Umanist de faimă europeană, Nicolaus Olahus, era de origine:
a. german;
b. secui;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
2 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
c. român;
d. bizantin.
11. Fondarea Băncii Naționale a României a avut loc în anul:
a. 1800;
b. 1866;
c. 1880;
d. 1916.
12. Tratatul de pace de la San- Stefano a fost încheiat între Imperiul Ţarist și Imperiul Otoman în anul:
a. 1866;
b. 1878;
c. 1879;
d. 1880.
13. României i-a fost recunoscută independența în urma tratatului de pace de la:
a. Sankt Petersburg;
b. Roma;
c. Berlin;
d. Viena.
14. În urma tratatului de pace de la Berlin (1878), România a cedat Rusiei:
a. Sudul Basarabiei;
b. Transilvania;
c. Bucovina;
d. Banatul.
15. În urma tratatului de pace de la Berlin (1878), România a obținut:
a. Bucovina;
b. Dobrogea;
c. Banatul;
d. Oltenia.
16. România a aderat în 1883 la blocul politico – militar numit :
a. Puterile Centrale;
b. Antanta;
c. Alianța celor Trei Împărați;
d. Liga Naţiunilor.
17. Aderarea României la Tripla Alianță a avut loc în anul:
a. 1868;
b. 1878;
c. 1883;
d. 1916.
18. România a intrat în Primul Război Mondial în anul :
a. 1914;
b. 1915;
c. 1916;
d. 1917.
19. Tratul de alianță dintre România și Antanta s-a încheiat în 1916 în localitatea :
a. Paris;
b. Bucureşti;
c. Berlin;
d. Viena.
20. Domnia regelui Carol I de Hohenzollern – Sigmaringen s-a încheiat, prin moartea monarhului, în anul:
a. 1913;
b. 1914;
c. 1918;
d. 1922.
21. Regimul habsburgic s-a instaurat în Transilvania în secolul:
a. XVI;
b. XVII;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
3 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
c. XVIII;
d. XIX.
22. În secolul al XVII – lea, Imperiul Otoman a confirmat pierderea controlului său asupra Transilvaniei, prin
pacea de la:
a. Carlowitz;
b. Passarowitz;
c. Akkerman;
d. Belgrad.
23. Adunarea reprezentativă a Transilvaniei în timpul stapânirii otomane – secolele XVI – XVII – se numea:
a. Adunarea Stărilor;
b. Dietă;
c. Sfatul domnesc;
d. Cancelarie.
24. Cea mai importantă dregătorie în Ţara Românească era:
a. Logofăt;
b. Comis;
c. Mare ban al Craiovei;
d. Portar al Sucevei.
25. Dintre dregători, şeful curţii domneşti era:
a. Banul Olteniei;
b. Paharnicul;
c. Vornicul;
d. Logofătul.
26. Momentul culminant al dominaţiei Porţii asupra voievodatelor româneşti extracarpatice a coincis cu:
a. cucerirea Moldovei şi a Ţării Româneşti;
b. instaurarea domniilor fanariote;
c. victoria turcilor în Războiul dintre 1877 – 1878;
d. încheierea tratatului de pace de la Paris din 1856.
27. Primul dintre comitatele maghiare din Transilvania, atestat în 1111, a fost:
a. Alba;
b. Cluj;
c. Dăbâca;
d. Bihor.
28. Din secolul al XII – lea, Transilvania a fost organizată ca:
a. principat autonom sub suzeranitate otomană;
b. voievodat autonom sub protectorat ţarist;
c. voievodat autonom sub suzeranitate maghiară;
d. principat autonom sub dominaţie habsburgică.
29. Umanistul italian care şi-a exprimat admiraţia faţă de modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei
printre români”, s-a numit :
a. Flavio Biondo;
b. Laonic Chalcocondil;
c. Antonio Bonfini;
d. Enea Silvio Piccolomini.
30. Cavalerii teutoni au fost colonizați de regalitatea maghiară în:
a. Țara Făgărașului;
b. Țara Hațegului;
c. Țara Bârsei;
d. Țara Făgărașului.
31. Planul de oblăduire aristo – democrăticească – 1802 – îi este atribuit lui:
a. Tudor Vladimirescu;
b. Ionică Tăutul;
c. Nicolae Bălcescu;
d. Dumitrache Sturdza.
32. Instituirea principiului suveranității poporului constituia o prevedere a documentului elaborat în cadrul
revoluției lui Tudor Vladimirescu:
a. Dorinţele partidei naţionale în Moldova;
b. Cererile norodului românesc;
c. Principiile noastre pentru reformarea patriei;
d. Petiţia Naţională.
33. Constituția cărvunarilor a fost elaborată de către Ionică Tăutul în anul :
a. 1812;
b. 1822;
c. 1831;
d. 1848.
34. În 1822, Poarta l-a numit domn în Moldova pe:
a. Ioniță Sandu Sturdza;
b. Grigore al IV – lea Dimitrie Ghica;
c. Alexandru Ghica;
d. Gheorghe Bibescu.
35. Protectoratul țarist asupra Principatelor a fost instituit oficial în urma războiului ruso – turc (1828 –
1829), încheiat prin pacea de la:
a. Berlin;
b. Carlowitz;
c. Adrianopol;
d. San – Stefano.
36. Programul politic elaborat de revoluționarii moldoveni la Iași, în martie 1848 se numea:
a. Petiția Națională;
b. Prințipurile noastre pentru reformarea patriei;
c. Dorințele partidei naționale în Moldova;
d. Petiția – proclamație.
37. În mai 1848, revendicările revoluționarilor români din Transilvania au fost expuse în documentul –
program intitulat:
a. Proclamația de la Izlaz;
b. Petiția Națională;
c. Petiția – proclamație;
d. Petiția Țării.
38. Documentul revoluționarilor munteni de la 1848, care a avut rolul unei Constituții, a purtat denumirea de:
a. Petiția Națională de la Blaj;
b. Dorințele partidei naționale în Moldova;
c. Prințipurile noastre pentru reformarea patriei;
d. Proclamația de la Izlaz.
39. Domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat a fost influenţat în adoptarea programului său de reforme
de către curentul :
a. realist;
b. conservator;
c. romantic;
d. iluminist.
40. Unirea Principatelor Române a fost favorizata pe plan extern de:
a. războiul ruso – otoman dintre 1853 – 1856 ;
b. eliminarea suzeranității otomane după 1829;
c. Tratatul de pace de la Adrianopol - 1829;
d. revoluția de la 1848.
41. Ateneul Român a fost inaugurat în anul :
a. 1866;
b. 1878;
c. 1880;
d. 1881
42. Consiliul Național Român din Transilvania era alcătuit din șase membri ai Partidului Social Democrat și
șase membri ai:
a. Partidului Național Liberal;
b. Partidul Conservator - Democrat;
c. Partidului Național Creștin;
d. Partidului Național Român.
43. La Marea Adunare Națională de la Alba –Iulia, convocată la 19 noiembrie / 1 decembrie 1918, au
participat:
a. 1228 delegați;
b. 1288 delegați;
c. 1290 delegați;
d. 1291 delegați.
44. Rezoluția Unirii adoptată de Marea Adunare Națională de la Alba – Iulia din 1918, a fost citită de:
a. Ion Brătianu;
b. Vasile Goldiș;
c. Iancu Flondor;
d. Iuliu Maniu.
45. România şi – a obţinut independenţa luptând împotriva Turciei în războiul dintre anii :
a. 1716 – 1718;
b. 1853 – 1856;
c. 1877 - 1878;
d. 1914 - 1918.
46. Până la integrarea deplină în statul român, Transilvania a fost condusă de:
a. Consiliul Național Român;
b. Adunarea Constituantă;
c. Consiliul Directorilor;
d. Marele Sfat Național.
47. Consiliul Dirigent – organul cu rol executiv al Transilvaniei până la integrarea deplină în statul român – a
fost condus de către:
a. Vasile Goldiș;
b. Iuliu Maniu;
c. Iancu Flondor;
d. Ion Inculeţ.
48. Documentele cu valoare constituțională considerate a fi actul de naștere al parlamentarismului în
România sunt:
a. Documentele programatice ale Revoluției de la 1848;
b. Constituțiile adoptate în România în secolul XX;
c. Regulamentele Organice;
d. Proiectele de modernizare din prima jumătate a secolului al XIX – lea.
49. La începutul anului 1918, dpreptul poparelor la autodetreminare era susţinut – în „Cele 14 puncte” - de
către :
a. Regele Ferdinand I;
b. Wodroow Wilson;
c. Lloyd George;
d. Winston Churchill.
50. La baza Constituției de la 1866 s-a aflat actul constituțional din:
a. Belgia;
b. Italia;
c. Franţa;
d. S.U.A.
51. Biserica Ortodoxă din Ţara Românească şi Moldova depindeau instituţional de:
a. Papalitate;
b. Biserica ungară;
c. Biserica poloneză;
d. Patriarhia din Constantinopol.
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
6 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
b. cneaz;
c. mare ban;
d. principe.
63. Devenit domn, Mihai Viteazul s-a alăturat alianţei numită:
a. Tripla Înţelegere;
b. Liga Sfântă;
c. Liga Naţiunilor;
d. Tripla Alinţă.
64. Tratatul din 20 mai 1595 dintre Ţara Românească și Principatul Transilvaniei s-a încheiat la:
a. Bucureşti;
b. Turda;
c. Cluj;
d. Alba – Iulia.
65. La 23 august 1595, la Călugăreni, Mihai Viteazul şi oştenii săi au înfruntat armata otomană comandată
de:
a. Mahomed al II - lea;
b. beglerbegul Soliman;
c. Sinan Paşa;
d. Baiazid I.
66. Mihai Viteazul a încheiat un tratat, la Târgovişte, în 1598, cu împăratul german:
a. Frantz Iosif;
b. Iosif al II-lea;
c. Rudolf al II-lea
d. Sigismund de Luxemburg.
67. Ultima victorie a lui Mihai Viteazul a fost la:
a. Giurgiu;
b. Şelimbăr;
c. Mirăslău;
d. Gorăslău.
68. La mijlocul secolului al XVII-lea Ţărilor Române aveau statutul de:
a. state independente;
b. colonii;
c. state autonome;
d. paşalâcuri.
69. „Diploma Leopoldină’’ se referea la:
a. Transilvania;
b. Oltenia;
c. Ţara Românească;
d. Moldova.
70. „Diploma Leopoldină’’ a fost emisă în anul:
a. 1688;
b. 1691;
c. 1744;
d. 1848.
71. În 1878 a intrat în componenţa statului român:
a. Cadrilaterul;
b. Basarabia;
c. Dobrogea;
d. Nordul Bucovinei.
72. În perioada dintre independenţă şi Primul Război Mondial, România a aderat la:
a. Tripla Alianţă;
b. Tripla Înţelegere;
c. N.A.T.O;
d. Societatea Naţiunilor.
73. Tripla Alianţă s-a constituit în anul:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
8 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
a. 1871;
b. 1878;
c. 1882;
d. 1884.
74. Tripla Înţelegere/Antanta s-a desăvârşit în anul:
a. 1906;
b. 1907;
c. 1908;
d. 1909.
75. Data de 18/30 octombrie 1883 reprezintă:
a. Aderarea României la Tripla Inţelegere;
b. Înfiinţarea Ateneului Român;
c. Aderarea României la Tripla Alianţă;
d. Proclamarea României ca Regat.
76. Tripla Alianţă era formată din:
a. Franţa, Olanda şi Luxemburg;
b. Franţa, Rusia şi Marea Britanie;
c. Germania, Rusia şi Italia;
d. Germania, Austro – Ungaria şi Italia.
77. Tripla Înțelegere/Antanta era formată din:
a. Germania, Bulgaria şi Italia;
b. Franta, Rusia şi Marea Britanie;
c. Danemarca, Suedia şi Norvegia;
d. Franţa, Anglia, Belgia.
78. Cele Două Războaie Balcanice s-au desfășurat în anii:
a. 1905-1908;
b. 1909-1910;
c. 1911 - 1912;
d. 1912-1913.
79. În urma participării la al Doilea Război Balcanic, România a anexat teritoriul numit:
a. Delta Dunării;
b. Insula Şerpilor;
c. Basarabia;
d. Cadrilater.
80. Prima provincie istorică românească unită cu Regatul României a fost:
a. Bucovina;
b. Transilvania;
c. Basarabia;
d. Crişana.
81. Ca urmare a „grevei regale”:
a. a căzut guvernul;
b. a demisionat prim-ministrul;
c. a fost remaniat guvernul;
d. au fost inclulşi in guvern doi reprezentanţi ai opoziţiei.
82. Alegerile parlamentare falsificate de comunişti au avut loc în anul:
a. 1944;
b. 1945;
c. 1946;
d. 1947.
83. Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost câştigate, oficial, de:
a. Blocul Partidelor Democratice;
b. Frontul Naţional Democrat;
c. Convenţia Democrată;
d. Frontul Salvării Naţionale.
84. Alegerile din noiembrie 1946 au fost câştigate, în realitate, de:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
9 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
95. Prin tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, hotărârile senţinţei de la Viena din 30
august 1940 erau:
a. confirmate;
b. declarate nule şi neavenite;
c. accepate;
d. ignorate.
96. România, ca şi alte state din Europa Centrală, Răsăriteană și de Sud-Est, a respins Planul Marshall la
presiunea:
a. N.A.T.O;
b. Franţei şi Marii Britanii;
c. O.N.U;
d. U.R.S.S.
97. Planul Marshall a fost respins de România la:
a. 2 septembrie 1945;
b. 9 iulie 1947;
c. 10 decembrie 1948;
d. 25 ianuarie 1949.
98. În noiembrie 1947, Gheorghe Tătărescu a fost înlocuit din funcţia de ministru de Externe cu:
a. LucreţiuPătrăşeanu;
b. Gh. Gheorghiu-Dej;
c. Ana Pauker
d. Mihail Manoilescu.
99. Replica statelor comuniste la Planul Marshall a fost înfiinţarea:
a. Societatea Naţiunilor;
b. ONU;
c. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) ;
d. Acordul General pentru Tarife şiComerţ (GATT).
100. Tratatul de înfiinţare a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost semnat la:
a. 25 aprilie 1945;
b. 4 aprilie 1949;
c. 5 mai 1949;
d. 14 mai 1955.
d. Robert Roesler.
105. Istvan Szamaskosy care inițial susținea idea romanității românilor, a afirmat ulterior că aceștia au fost
mutați la sudul Dunării în timpul împăratului:
a. Gallienus;
b. Aurelian;
c. Diocletian;
d. Constantin cel Mare.
106. Între 1776 – 1789 , Edward Gibbon a creat o lucrare privind istoria:
a. Spartei;
b. Imperiului Otoman;
c. Egiptului;
d. Imperiului Roman.
107. Lucrarea Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia traiană (1884) îi aparține lui:
a. Robert Roesler;
b. Constantin Giurescu;
c. A.D.Xenopol;
d. Petru Maior.
108. Secolul fanariot s-a manifestat în spațiul românesc sud și est carpatic în secolul:
a. XVII;
b. XVIII;
c. XIX;
d. XXI.
109. Domnul fanariot Constantin Mavrocordat a aplicat reforme menite să modernizeze Țara Românească și
Moldova sub influența:
a. Iluminismului;
b. Romantismului;
c. Realismului;
d. Modernismului.
110. Prin pacea de la Belgrad (1739) care încheie războiul ruso – turco – austriac (1736 – 1739), Țării
Românești îi revine:
a. Oltenia;
b. Bucovina;
c. Basarabia;
d. Banatul.
111. Revenirea la domniile pământene s-a făcut în urma Revoluției lui Tudor Vladimirescu din anul:
a. 1820;
b. 1821;
c. 1823;
d. 1848.
112. Proiectul republicii aristo –democraticești a fost alcătuit, la începutul secolului al XIX – lea de către:
a. Ionică Tăutul;
b. Dimitrie Cantemir;
c. Ioniță Sandu Sdurdza;
d. Dimitrie Sturdza.
113. Prin Diploma Leopoldină, noul statut politic al Transilvaniei era:
a. Principat sub dominaţia Imperiului Austro - Ungar;
b. Voievodat autonom sub dominaţie Imperiului Otoman;
c. Principat în cadrul Imperiului Habsburgic;
d. Voievodat autonom sub administrarea Imperiului Ţarist.
114. Districtele din cadrul voievodatului Transilvaniei aflat sub dominaţie maghiară, erau:
a. Teritorii autonome locuite de români;
b. Unităţi administrativ - teritoriale autonome ale saşilor;
c. Teritorii controlate de regalitatea maghiară;
d. Unităţi administrativ – teritoriale autonome ale secuilor.
115. În cadrul Tratatului de pace de la Paris (1856), Principatele Române au intrat sub garanţia colectivă a
celor şapte mari puteri, înlocuindu – se astfel:
a. protectotarul Rusiei, Prusiei şi al Austriei;
b. suzeranitatea otmană;
c. protectoratul ţarist;
d. statutul de autonomie cu cel de independenţă.
116. Modificarea Constituţiei de la 1866 în anul 1879, a fost condiţionată de:
a. recunoaşterea alipirii Basarabiei statului român;
b. recunoaşterea independenţei României de către Marile Puteri;
c. primirea României în Tripla Alianţă;
d. recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România de către marile puteri.
117. În 1879, pentru ca statul român să acorde depturi politice evreilor, s-a modificat în Constituţia adoptată
în 1866, articolul:
a. 1;
b. 5;
c. 7;
d. 21.
118. Actul constituţional adoptat în România în 1866 a fost:
a. un act înlocuit de Regulamentele Organice;
b. un act nerecunoscut de către marile puteri;
c. prima constituţie românească;
d. o lege care dădea drept de vot tuturor locuitorilor indiferent de sex, religie sau statut social.
119. Constituţia carlistă din 1938 a fost elaborată de un reputat jurist al perioadei interbelice, care se numea:
a. Alexandru Vaida - Voievod;
b. Istrate Micescu;
c. Şerban Cantacuzino;
d. Nichifor Crainic.
120. Conform Constituţiei de la 1938, puterea în stat era deţinută de:
a. Guvern;
b. Parlament;
c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe;
d. Monarh.
121. Inaugurarea unui regim autoritar în perioada interbelică s-a făcut prin adoptarea Constituţiei din anul:
a. 1866;
b. 1923:
c. 1938;
d. 1948.
122. Conform Constituţiei din 1938, partidele politice au fost desfiinţate, recunoscându- se existenţa
partidului unic:
a. Legiunea Arhanghelului Mihail;
b. Frontul Renaşterii Naţionale;
c. Garda de Fier;
d. Partida Naţională.
123. Constituţia din 1938 a fost suspendată, în condiţiile prăbuşirii regimului de autoritate monarhică, la data
de:
a. 1 decembrie 1939;
b. 14 ianuarie 1940;
c. 5 septembrie 1940;
d. 25 decembrie 1941.
124. Constituţia României din perioada interbelică, ce restrângea drepturile ş ilibertăţile cetăţeneşti, a fost
adoptată în anul:
a. 1918;
b. 1938;
c. 1940;
d. 1952.
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
13 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
c. decembrie 1917;
d. decembrie 1918.
157. Partidul Național Moldovenesc a fost înființat la Chișinău în:
a. 1916;
b. 1917;
c. 1918;
d. 1923.
158. Republica Democratică Moldovenească și-a proclamat independența față de Rusia în data de:
a. 30 octombrie 1918;
b. 15 noiembrie 1918;
c. 24 ianuarie 1918;
d. 1 decembrie 1918.
159. Unirea Basarabiei cu România a fost votată de Sfatul Țării la data de:
a. 27 martie / 9 aprilie 1918;
b. 15 / 28 noiembrie 1918;
c. 18 noiembrie / 1 decembrie 1918;
d. 30 octombrie / 12 noiembrie 1918.
160. Realizarea României Mari a fost favorizată de:
a. victoria Puterilor Centrale în Primul Război Mondial;
b. prăbușirea Imperiului Țarist.
c. proclamarea României ca regat;
d. încoronarea regelui Ferdinand la Alba - Iulia;
161. În articolele 2 și 3 ale Constituției de la 1866 se vorbea despre:
a. suzeranitatea otomană;
b. drepturile și libertățile cetățenești;
c. inviolabilitatea teritoriului statului român;
d. principiul separației puterilor în stat.
162. Din punct de vedere al statutului internațional , România era în momentul adoptării Constituției din 1866:
a. sub suzeranitate otomană;;
b. stat independent;
c. stat autonom în cadrul Imperiului Țarist;
d. stat autonom în cardul Imperiului Habsburgic .
163. Constituția de la 1866 stabilea că, din punct de vedere al formei de guvernământ, România era:
a. monarhie constituțională;
b. monarhie absolutistă ereditară;
c. republică parlamentară;
d. stat constituit pe principii federaliste.
164. Ca urmare a reducerii colegiilor electorale, Constituția de la 1866 a fost modificată în anul:
a. 1879;
b. 1880;
c. 1884;
d. 1900.
165. Față de actul fundamental din 1866, Constituția de la 1923 nu mai garantează ca fiind absolut:
a. dreptul la vota și de a fi ales;
b. dreptul la proprietate;
c. dreptul la liberă exprimare;
d. dreptul la asociere.
166. Introducerea Consiliului Legislativ care avea rolul de a aviza legile s-a făcut prin Constituția de la:
a. 1866;
b. 1923;
c. 1952;
d. 1965.
167. Regele devenea capul statului conform actului constituțional adoptat în România în anul:
a. 1866;
b. 1923;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
17 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
c. 1938;
d. 1948.
168. Din punct de vedere al statutului internațional, România era în momentul adoptării Constituției din 1923:
a. principat sub protectorat ţarist;
b. provincie privilegiată a Imperiului Otoman;
c. stat autonom sub suzeranitate habsburgică;
d. stat independent.
169. Dominația Rusiei Sovietice asupra României s-a impus după:
a. încheierea convenției din 1877;
b. încheierea Războaielor Balcanice;
c. încheierea Primului Război Mondial;
d. încheierea celui de-al Doilea Război Mondial .
170. Conform Constituției din 1948, România era din punct de vedere al formei de guvernământ:
a. monarhie constituțională;
b. republică democratică;
c. republică populară;
d. republică federală.
171. Marea Adunare Națională era organul suprem al puterii în stat în România conformitate cu prevederile
actului constituțional din:
a. 1923;
b. 1938;
c. 1948;
d. 1991.
172. Primul președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a fost:
a. Gheorghe Gheorghiu – Dej;
b. Constantin Parhon;
c. Petru Groza;
d. Ion Gheorghe - Maurer.
173. Lucrarea Istoria limbii române îi aparține lui:
a. Al. Rosetti;
b. M. Kogălniceanu;
c. N. Bălcescu;
d. A. D. Xenopol.
174. Prima hartă arheologică a României îi este atribuită lui:
a. Johannes Honterus;
b. Dimitrie Cantemir;
c. Simion Mehedinți;
d. Vasile Pârvan.
175. Conform articolului 42 al Constituției din 1965 organul suprem al puterii de stat în România era:
a. Marea Adunare Națională;
b. Consiliul de Miniștri;
c. Consiliul de Stat;
d. Președintele Republicii Socialiste România.
176. Apogeul culturii medievale româneşti s-a înregistrat în secolul:
a. XIV;
b. XV;
c. XVI;
d. XVII.
177. Harta lui Johannes Honterus, în care numele Dacia desemnează întreg teritoriul locuit de români, apare
în anul:
a. 1542;
b. 1544;
c. 1589;
d. 1599.
178. Lucrarea Letopiseţul Ţării Moldovei îi aparţine lui:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
18 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
a. Constantin Cantacuzino;
b. Miron Costin;
c. Dimitrie Cantemir;
d. Grigore Ureche.
179. Autorul lucrării De neamul moldovenilor, este:
a. Dimitrie Cantemir;
b. Stolnicul Cantacuzino;
c. Miron Costin;
d. Gheorghe Şincai.
180. La sfârşitul secolului al XIV – lea, Mircea cel Bătrân a încheiat, la Braşov, un tratat cu caracter
antiotoman, cu regele maghiar:
a. Carol Robert de Anjou;
b. Sigismund de Luxemburg;
c. Ludovic I de Anjou;
d. Vladislav al II – lea.
181. Voievodul moldovean care a inaugurat alianţa cu Polonia pentru a avea un sprijin în faţa tendinţelor
expansioniste ale Ungariei, la finalul secolului al XIV – lea, a fost:
a. Petru I Muşat;
b. Bogdan I;
c. Constantin Cantemir;
d. Dimitrie Cantemir.
182. Iancu de Hunedoara a început campania cea lungă în anul:
a. 1441;
b. 1442;
c. 1443;
d. 1444.
183. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, a fost obţinută la Belgrad, în anul:
a. 1444;
b. 1448;
c. 1488;
d. 1456.
184. Tătarii năvăliseră în Europa la jumătatea secolului:
a. XII;
b. XIII;
c. XIV;
d. XV.
185. Pentru a-şi asigura sprijinul în lupta contra turcilor, Iancu de Hunedoara l-a impus pe tronul Ţării
Româneşti pe voievodul:
a. Vladislav al II – lea;
b. Bogdan al II – lea;
c. Petru I Muşat;
d. Roman I.
186. Bătalia de la Baia (1467) dintre domnitorul Moldovei – Ştefan cel Mare – şi regele Ungariei – Matei Corvin
-, a fost o consecinţă a conflictului moldo – maghiar pentru cetatea:
a. Chilia;
b. Hotin;
c. Neamţ;
d. Suceava.
187. Ştefan cel Mare a urmarit să-şi asigure sprijinul puterilor europene în faţa ameninţării turceşti, fapt
demostrat de trimiterea la Veneţia a solului:
a. Radu Buzescu;
b. Ioan Ţamblac;
c. Petru Aron;
d. Mihail Ducas.
188. Transilvania a intrat sub suzeranitate otomană, fiind organizată ca un principat autonom, în anul:
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
19 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
a. 1523;
b. 1541;
c. 1600;
d. 1711.
189. Din secolul al XV – lea, relaţiile Ţărilor Române cu Imperiul Otoman au fost reglementate prin
documentele numite:
a. capitulaţii;
b. firmane;
c. decrete - legi;
d. regulamente.
190. Însemnate victorii antiotomane au fost obţinute de Ştefan cel Mare împotriva turcilor, culminând cu
biruinţa de la:
a. Valea Albă;
b. Vaslui;
c. Călugăreni;
d. Mirăslău.
191. „Criza Orientală’’ s-a manifestat -între altele- şi prin mai multe războaie între Imperiul Otoman şi:
a. Rusia şi Austria;
b. Anglia şi Spania;
c. Franţa şi Olanda;
d. Austria şi Italia.
192. Poarta Otomană i-a înlocuit in veacul al XVIII-lea pe domnii români cu:
a. boieri;
b. fanarioţi;
c. paşale otomane;
d. achingii.
193. Domnul care a avut 10 domnii alternative in Ţara Românească şi in Moldova a fost:
a. Nicolae Mavrocordat;
b. Constantin Mavrocordat;
c. Alexandru Ipsilanti;
d. Tudor Vladimirescu.
194. „Libellus Valachorum’’, sinteză a programul naţional al românilor, a fost elaborat de:
a. boierii munteni;
b. boierii moldoveni;
c. Şcoala Ardeleană;
d. Fanarioţi.
195. Mişcarea revoluţionară/Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu a dus la:
a. instalarea dominaţiei otomane;
b. înlăturarea dominaţiei otomane;
c. instalarea fanarioţilor;
d. restabilirea domniilor pământene/române.
196. Convenţia de la Balta Liman a fost semnată în anul:
a. 1846;
b. 1847;
c. 1848;
d. 1849.
197. Ocupația militară a Pricinpatelor Române de Rusia în 1853 a condus la:
a. Războiul Crimeii;
b. Războiul de Independenţă;
c. Războaiele Balcanice;
d. Primul Război Mondial.
198. Congresul de pace care a încheiat Războiul Crimeii s-a ţinut la:
a. Constantinopol;
b. Viena;
c. Londra;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
20 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
d. Paris.
199. Prin tratatul de pace din martie 1856 protectoratul rusesc asupra Principatelor Române era înlocuit cu:
a. protectoratul otoman;
b. garanţia colectivă a celor şapte mari puteri ;
c. protectoratul francez;
d. protectoratul britanic.
200. În 1856 Moldovei i-a fost restituit un teritoriu şi anume:
a. Bucovina;
b. sudul Basarabiei;
c. Cadrilaterul;
d. Dobrogea..
201. Consultarea românilor, munteni şi moldoveni, s-a făcut prin intermediul:
a. adunărilor de stări;
b. adunărilor ad-hoc;
c. adunărilor elective;
d. parlamentelor.
202. Prima revendicare din rezoluţiile adunărilor ad-hoc se referea la:
a. unirea Principatelor;
b. principele străin;
c. autonomie;
d. neutralitatea teritoriului.
203. Convenţia cu privire la organizarea Principatelor Române a fost elaborată şi semnată în cadrul
Conferinţei de la:
a. Berlin;
b. Paris;
c. Constantinopol;
d. Londra.
204. Unirea Principatelor Române a fost consolidată de atitudinea pricepelui ales, dar şi de victoria din 1859 a
Franţei lui Napoleon al III-lea asupra:
a. Turciei;
b. Rusiei;
c. Austriei;
d. Prusiei.
205. În octombrie 1860 principele Alexandru Ioan Cuza i-a făcut o vizită la Constantinopol sultanului otoman:
a. Mahmud al II-lea;
b. Fuad Pasa;
c. Abdul Medjid;
d. Abdul Hamid al II-lea.
206. Diplomatul român din iniţiativa căruia s-au semnat, în 1921, o convenţie politică și una militară între
România şi Polonia era:
a. Ion I.C.Brătianu;
b. Regele Ferdinand I;
c. Nicolae Titulescu;
d. Take Ionescu.
207. Prima alianţă regională în spiritul Societăţii Naţiunilor a fost:
a. Pactul Briand-Kellogg;
b. Înţelegerea Balcanică/ Antanta Balcanică;
c. Protocolul de la Moscova;
d. Mica Întelegere/ Mica Antantă.
208. Diplomatul român care a fost ales de două ori, în 1930 şi 1931, preşedinte al Adunării Generale a
Societăţii Naţiunilor era:
a. Take Ionescu;
b. Nicolae Titulescu;
c. Trandafir G. Djuvara;
d. Vespasian Pella.
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
21 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
209. Dintre statele agresoare, care au provocat Al Doilea Război Mondial, primul care a ocupat teritorii
Româneşti, în urma unor ultimatumuri şi ameninţări a fost:
a. Ungaria;
b. Germania;
c. U.R.S.S;
d. Bulgaria.
210. În perioada 23 noiembrie 1940-23 august 1944, România s-a bazat pe alianţa cu:
a. Franţa;
b. Marea Britanie;
c. SUA;
d. Germania.
211. Din septembrie 1940 şi până la 23 august 1944 România a fost condusă de:
a. Ion Antonescu;
b. Carol al II – lea ;
c. Iuliu Maniu;
d. Ion Gigurtu.
212. Delegaţia România la Conferinţa de pace de la Paris (1946), care a urmat celui De Al Doilea Război
Mondial, a fost condusă de:
a. Gh. Gheorghiu Dej;
b. Gheorghe Tătărescu;
c. Grigore Gafencu;
d. Ana Pauker.
213. România a primit la Conferinţa de pace de la Paris (1946) statutul de ţară:
a. beligerantă;
b. cobeligerantă;
c. ţară neutră;
d. ţară învinsă.
214. La 23 august 1944 a fost difuzată la radio proclamaţia către ţară adresată de:
a. Ion Antonescu;
b. Regele Carol al II-lea;
c. Regele Mihai I;
d. Iuliu Maniu.
215. Raporturile diplomatice româno-sovietice au fost restabilite în anul:
a. 1929;
b. 1932;
c. 1934;
d. 1936.
216. Guvernul României format în seara zilei de 23 august 1944 era condus de:
a. Iuliu Maniu;
b. Constantin Sănătescu;
c. Gheorghe Tătărescu;
d. Petru Groza.
217. Partidul comunist avea în guvernul constituit la 23 august 1944:
a. un reprezentant;
b. doi reprezentanţi;
c. trei reprezentanţi;
d. nici un reprezentant.
218. Constantin Sănătescu era de profesie:
a. avocat;
b. medic;
c. militar;
d. inginer.
219. Reprezentantul comuniştilor în primul guvern Sănătescu era:
a. Ana Pauker;
b. Lucreţiu Pătrăşcanu;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
22 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
c. Emil Bodănăraş;
d. Ştefan Foriş.
220. Frontul naţional democrat deţinea mai multe portofolii în al doilea guvern Sănătescu inclusiv cel de
vicepresedinte al Consiliului de Miniştri prin:
a. Petru Groza;
b. Gh.Gheorghiu-Dej;
c. Ana Pauker;
d. Vasile Luca.
221. În urma abdicării Regelui Mihai,România a fost proclamată:
a. republică democrată;
b. republică socialistă;
c. republică sovietică socialistă;
d. republică populară
222. Congresul de unificare a PCR cu PSD a avut loc în:
a. februarie 1947;
b. ianuarie 1948;
c. februarie 1948;
d. martie 1949.
223. În martie 1945,guvernul Petru Groza legifera ,cu scop mai mult politic,o reformă:
a. electorală;
b. agrară;
c. fiscală;
d. instituţională.
224. Prin acordul din 8 mai 1945 dintre România și URSS erau înfinţate:
a. Întovărăşirile;
b. GAS-urile;
c. CAP-urile;
d. Sovromurile.
225. Legea privind naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, prin confiscare, a fost dată la:
a. 23 martie 1945;
b. 10 februarie 1947;
c. 11 iunie 1948;
d. 23 mai 1949.
226. Hotărârea privind transformarea socialistă a agriculturii, altfel spus confiscarea proprietăţii ţărăneşti a
fost luată în:
a. 11 iunie 1949;
b. 3-5 martie 1949;
c. 23 mai 1949;
d. 27 aprilie 1962.
227. Procesul de colectivizare a agriculturii s-a încheiat oficial în anul:
a. 1962;
b. 1963;
c. 1964;
d. 1965.
228. Prin Planul Valev URSS propunea ca România să devină o ţară:
a. industrială;
b. industrial-agrară;
c. agrară;
d. cu o economie depiaţă liberă.
229. Ştefan Foriş, conducătorul PCR în anii celui de Al Doilea Război Mondial,a fost una dintre victimele
represiunii, fiind asasinat în anul:
a. 1945;
b. 1946;
c. 1947;
d. 1948.
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
23 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
230. Lucreţiu Pătrăşcanu,intelectual comunist considerat un pretendent la conducerea PCR a fost executat
din ordinul lui:
a. Teoharie Georgescu;
b. Vasile Luca;
c. Gh.Gheorghiu-Dej;
d. Nikita Hruşciov.
231. Principala instituţie represivă a regimului comunist era Direcţia Generală a Securităţii Poporului,
înfiinţată în anul:
a. 1945;
b. 1948;
c. 1949;
d. 1951.
232. O instituţie represivă a regimului comunist era și miliţia, înfiinţată în anul:
a. 1948;
b. 1949;
c. 1950;
d. 1953.
233. Gruparea Ana Pauker,Teoharie Georgescu și Vasile Lupu a fost înlăturată din conducerea PCR în anul:
a. 1952;
b. 1953;
c. 1958;
d. 1965.
234. Gruparea Miron Constantinescu, Iosif Chişinevschi a fost înlăturată din conducerea PCR în anul:
a. 1953;
b. 1954;
c. 1956;
d. 1957.
235. Nicolae Ceauşescu i-a urmat la conducerea PCR lui Gheorghe Gheorghiu Dej în :
a. aprilie 1964;
b. martie 1965;
c. iulie 1965;
d. august 1968.
236. Doctrina îndiguirii a fost lansată de preşedintele:
a. F.D. Roosevelt;
b. Richard Nixon;
c. Gerald Ford;
d. Harry Truman.
237. Kominform-ul (Biroul informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti) a fost înfiinţat de:
a. V.I. Lenin;
b. Nikita Hruşciov;
c. I.V. Stalin;
d. Leonid Brejnev.
238. URSS şi celelalte state din blocul comunist, cu excepţia Iugoslaviei, au înfiinţat la 14 mai 1955 o alianţă
militara numită:
a. NATO;
b. ONU;
c. Societatea Naţiunilor;
d. Tratatul de la Varşovia.
239. Moartea lui Stalin a permis începutul destalinizării şi condamnarea cultului personalităţii de:
a. Andrei Vîşinski;
b. Vieceslov Molotov;
c. Nikita Hruşciov;
d. Leonid Brejneu.
240. Condamnarea abuzurilor epocii staliniste s-a făcut la:
a. Conferinţa de la Ialta;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
24 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
b. Conferinţa de la Helsinki;
c. Întâlnirea din Malta;
d. Congresul XX al PCUS.
241. Revoluţia anticomunistă din Ungaria a avut loc în:
a. 1946;
b. 1952;
c. 1956;
d. 1968.
242. Congresul XX al PCUS a avut loc la Moscova în:
a. noiembrie 1945;
b. ianuarie 1949;
c. martie 1953;
d. februarie 1956.
243. Retragerea trupelor sovietice din România s-a produs în anul:
a. 1946;
b. 1953;
c. 1958;
d. 1968.
244. România a fost împotriva divizării economice între statele blocului comunist. Această poziţie a fost
exprimată, mai întâi, la:
a. Congresul de unificare a PCR cu PSD;
b. Plenara CC al PCR (3-5 martie 1949);
c. înfiinţarea CAER(1949) ;
d. Plenara CC al PMR (aprilie, 1964).
245. Delegatul român la CAER care a susţinut industrializarea României era:
a. Gheorghe Apostol;
b. Alexandru Bârlădeanu;
c. Silviu Brucan;
d. Corneliu Mănescu.
246. România a fost primul stat comunist care a stabilit relaţii diplomatice cu:
a. SUA;
b. Marea Britanie;
c. Franţa;
d. RFG.
247. România a fost singurul stat comunist care, după Războiul de Şase Zile, nu a rupt relaţiile diplomatice
cu:
a. Siria;
b. Egiptul;
c. Israelul;
d. Iordania.
248. Preşedintele care a vizitat România în aprilie 1968 era:
a. Georges Pompidou;
b. Richard Nixon;
c. Gerald Ford;
d. Charles de Gaulle.
249. Singura ţara membră a Tratatului de la Varşovia care nu a participat la intervenţia sovietică în
Cehoslovacia a fost:
a. Polonia;
b. Ungaria;
c. România;
d. Bulgaria.
250. Doctrina „suveranităţii limitate’’ era cunoscută şi ca:
a. doctrina Hruşciov;
b. doctrina Truman;
c. doctrina Brejnev;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
25 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
d. doctrina Gorbaciov.
a. Ungaria;
b. Imperiul Otoman;
c. Polonia;
d. Rusia.
262. În 1387, Petru I Mușat a recunoscut suzeranitatea regelui:
a. Ludovic I de Anjou;
b. Carol Robert de Anjou;
c. Vladislav al II - lea Iagello;
d. Sigismund de Luxemburg.
263. Domnii Țărilor Române au fost aleși de Poartă dintre grecii care locuiau în Fanar în secolul:
a. XVI;
b. XVII;
c. XVIII;
d. XIX.
264. Domniile fanariote au fost instaurate în Țara Românească începând cu anul:
a. 1711;
b. 1716;
c. 1718;
d. 1821.
265. Grecizarea domniei a fost un fenomen care s-a manifestat în timpul epocii:
a. fanariote;
b. regulamentare;
c. constituționale;
d. pașoptiste.
266. La 1918, după desprinderea de Austro – Ungaria, Bucovina s-a confruntat cu pericolul încorporării sale
la:
a. Imperiul Otoman;
b. Imperiul Habsburgic;
c. Ucraina;
d. Germania.
267. În octombrie 1918 s-a format la Cernăuți:
a. Sfatul Țării;
b. Partidul Național Moldovenesc;
c. Consiliul Dirigent;
d. Consiliul Național Român.
268. Congresul General al Bucovinei a proclamat unirea necondiționată cu România la data de:
a. 24 ianuarie / 6 februarie 1918;
b. 29 septembrie / 12 octombrie 1918;
c. 18 noiembrie / 1 decembrie 1918;
d. 15 / 28 noiembrie 1918.
269. La data de 29 septembrie / 12 octombrie 1918 Partidul Național Român din Transilvania a adoptat:
a. Declarația de la Oradea;
b. Petiția – proclamație;
c. Rezoluția Unirii de la Alba – Iulia;
d. Proclamația împăratului Carol I de Habsburg.
270. Manifestul Către popoarele mele credincioase a fost lansat la data de 3 / 16 octombrie 1918 de către
împăratul austro– ungar Carol I din dinastia de:
a. Hohenzollern;
b. Romanov;
c. Habsburg;
d. Anjou.
271. Modificarea Constituţiei din 1965 , prin care se instituia funcţia prezidenţială, a avut loc în anul:
a. 1968;
b. 1974;
c. 1989;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
27 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
d. 1991.
272. Unele articole ale Constituţiei României din anul 1991 au fost modificate, în anul 2003, în vederea:
a. aderării României la Uniunea Europeană;
b. aderării României la Tratatul de la Varşovia;
c. semnării tratatului de la Maastricht;
d. constituirii Înţelegerii Balcanice.
273. Constituția din 1991 a fost modificată prima dată în anul:
a. 2001;
b. 2002;
c. 2003;
d. 2009.
274. Prima Constituţie comunistă a fost adoptată în România la data de:
a. 10 mai 1945;
b. 11 septembrie 1946;
c. 20 aprilie 1947;
d. 13 aprilie 1948.
275. Regele Carol al II- lea ( 1930 – 1940 ) a interzis partidele politice în:
a. februarie 1933;
b. martie 1938;
c. februarie 1939;
d. martie 1940.
276. Caffa a fost o colonie genoveză la:
a. Marea Azov;
b. Marea Neagra;
c. Marea Malmara;
d. Marea Egee.
277. În 1476, la Războieni, Ştefan cel Mare si oştenii săi au luptat împotriva:
a. tătarilor;
b. ungurilor;
c. otomanilor/turcilor;
d. polonilor.
278. În 1480, Ştefan cel Mare a încheiat pace cu turcii, după ce cu un an înainte unul dintre aliaţii săi
incheiase pace cu Imperiul Otoman. Cine era aliatul?
a. Papalitatea;
b. Veneţia;
c. Regatul Ungariei;
d. Regatul Poloniei.
279. Otomanii au cucerit Chilia şi Cetatea Albă în anul:
a. 1481;
b. 1483;
c. 1484;
d. 1485.
280. Pentru a relua Chilia şi Cetatea Albă, Ştefan cel Mare a depus omagiul de vasalitate la Colomeea(1485):
a. regelui Ungariei;
b. sultanului Otoman;
c. papei;
d. regelui Poloniei.
281. Politica externă a României în primele decenii după constituirea statului român modern a fost îndreptată
spre obţinerea independenţei faţă de:
a. Rusia;
b. Imperiul Otoman;
c. Austria;
d. Marea Britanie
282. România şi-a dobândit independenţa în contextul:
a. Revoluţiilor de la 1848;
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ – BIROUL ADMITERE
A: Bd. Expoziției, nr. 30 A, sector 1, București,
28 T / F: +40372249786; M: +4 0722 260752 E: admitere@administratiepublica.euF :facebook.com/administratiepublica.eu
SCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
www.administratiepublica.eu
b. Războiului Crimeii;
c. Chestiunii Orientale (1875-1878);
d. Celor două Războaie Balcanice.
283. Războiul Ruso-Turc,pentru România războiul de independenţa, a avut loc in anii:
a. 1875-1876;
b. 1877-1878;
c. 1879-1880;
d. 1882-1883.
284. ,,Declaraţia de Independenţa” a României a fost prezentată la data de:
a. 4 aprilie 1877;
b. 12 aprilie 1877;
c. 9 mai 1877;
d. 18/30 octombrie 1883.
285. Independenţa României a fost recunoscută la:
a. Congresul de pace de la Viena;
b. Congresul de pace de la Berlin;
c. Congresul de pace de la Paris;
d. Conferinţa de la Helsinki.
286. La 6 decembrie 1944 era instaurat guvernul prezidat de:
a. Ion Mihalache;
b. Iuliu Maniu;
c. Nicolae Rădescu;
d. C.I.C. Brătianu.
287. Nicolae Rădescu era de profesie:
a. inginer;
b. militar;
c. jurist;
d. istoric.
288. Guvernul procomunist condus de Petru Groza a fost instaurat în urma intervenţiei directe a:
a. ambasadorului american;
b. ambasadorului britanic;
c. comisarului Andrei Vîşinski;
d. ambasadorului german.
289. Guvernul procomunist condus de Petru Groza a fost instalat la:
a. 6 martie 1945;
b. 1 aprilie 1945;
c. 7 noiembrie 1945;
d. 30 decembrie 1945.
290. „Greva regală” începută în august 1945 a însemnat:
a. plecarea din ţară a regelui;
b. demisia regelui;
c. refuzul de a semna actele guvernului;
d. abdicarea regelui .
291. Ultimii deţinuţi politici au fost eliberaţi de Gh.Gheorghiu Dej în anul:
a. 1962;
b. 1963;
c. 1964;
d. 1965.
292. Constituţia comunistă ce reliefa desfăşurarea procesului de sovietizare şi stalinizare a României a fost
adoptată la data de:
a. 14 mai 1949;
b. 25 septembrie 1951;
c. 24 septembrie 1952;
d. 19 iulie 1953.
293. Constituţia din 1866 a fost modificată în vederea reducerii numărului colegiilor electorale de la patru la
trei şi a micşorării censului, în anul:
a. 1879;
b. 1884;
c. 1889;
d. 1914.
294. Acordurile încheiate de Marile Puteri la conferinţele de la Ialta și de la Potsdam au dus la consolidarea
poziției guvernului:
a. Ion Antonescu;
b. Nicolae Radescu;
c. Petru Groza;
d. Ion Gheorghe Maurer.
295. Conferința de la Ialta a avut loc în:
a. Ianuarie 1945;
b. Februarie 1945;
c. Iunie 1947;
d. Februarie 1948.
296. Intervenţia sovietică în Cehoslovacia a avut loc în:
a. aprilie 1968;
b. august 1968;
c. noiembrie 1968;
d. decembrie 1968.
297. Nicolae Ceauşescu a condamnat intervenţia militară sovietică în Cehoslovacia în discursul său din:
a. 1 mai 1968;
b. 21 mai 1968;
c. 21 august 1968;
d. 1 decembrie 1968.
298. La ultima reuniune a Conferinţei pentru securitate si cooperare in Europa (Helsinki 1975) au participat
şefi de stat sau de guvern din:
a. 28 de state;
b. 35 de state;
c. 50 de state;
d. 60 de state.
299. Mihail Gorbaciov a devenit secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în anul:
a. 1983;
b. 1984;
c. 1985;
d. 1986.
300. Mihail Gorbaciov a prezentat conceptele politicii sale de reformă și deschidere cu ocazia vizitei sale în
România din:
a. martie 1985;
b. mai 1987;
c. noiembrie 1989;
d. decembrie 1989.