REVIST SEMESTRIAL SERIA A IV-A NR.

76
ASTRONAUTICA
Revista Societii tehnico-tiinifice

de la Colegiul Naional Constantin Carabella"

Trgovite, Romnia

Unica revist de astronautic i rachetomodelism din ar

Fondat in 1968


Redacia

,,ASOCIATIA CARABELLA"
str. Prvan Popescu, nr. 58, cod 130078, Trgovite
Telefon, fax: 0245.210785
e-mail: astronautica_targoviste@yahoo.com


Comitetul de consultan

Gral (r) prof. univ. dr. Florin Zgnescu
Membru al Academiei Internaionale de Astronautic.
Prof. univ. dr. H. C. Virgil Stanciu
Decanul facultii Aerospaiale, I. P. Bucureti.
Prof. univ. dr. Gheorghe Petre Brlea
Membru al Academiei Americano-Romn.
Lt. cdor. prof. univ. dr. Mircea Bocoianu
Prof. dr. George Coand
Membru al Academiei Americano-Romn
Prof. univ. dr. Cristinel Mortici
Prof. univ. dr.Vasile Loghin
Conf. univ. dr. ing. Mihail-Florin Stan
Conf. univ. Alin Pohoa
Prof. Mihail Zanciu
Popa Alexandru Crngu
Secretar general al Federaiei Romne de Modelism

Director Colegiu - Prof. Rizea Aniela - Luminia
Director adjunct - Prof. Simionescu Nina
Consilier Prof. Ivascu Daniela

Coordonator: prof. loan N. Radu
Str. Mihai Eminescu, bl. 9, ap. 6,
telefon 0245.611422, Trgovite, Romnia

Colectivul de redacie

Redactor responsabil: Radu tefan Rizea-clasa a XI-a E.
Tehnoredactare foto: Ioan Alexandru Radu - Liceul Moreni.
Tehnoredactare: Mircea - Marian Rileanu - absolvent
Procesarea: Ionu - Daniel Dogaru, cls a XI-a B, Oprea Mihai
Alexandru, clasa a IX-a B, Laura Dumitru, clasa a XI-a C, Nicoar
Maria, bibliotecar.

Coperta: Racheta Vega lansatoarea nanosatelitului
romnesc Goliat.

I S S N 1224 - 8363

Revista este acreditat de Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice
din nvmntul Superior (CNCSIS), categoria D, cod 766.

Revista Astronautica" poate fi citit in format electronic pe
adresele: web:http://www.didactic.ro/index..php?cid=reviste,
http://www.euroacces- tgv.ro/pictures/parteneri/astronautica.pdf
Cuprins

Consiliul de redacie......2
Academicianul Radu Voinea - Personalitate a lumii
tiinifice Romneti.3
Primul satelit artificial romnesc .
Nanosatelitul Goliat .... 4 - 5
Muzica sferelor de la antici la tiina modern ........ .6
Pitagora7
Ipoteze noi n determinarea maselor stelare.8 - 11
2012 Aniversri aeronautice romneti 12
Scaled radio controlled platform....13 - 15
Planul rachetei americane Pariot MIM - 104. .16
Planul rachetei americane Pariot MIM - 104. .......17
Asteroidul Romnia..18
Racheta Patriot MIM 104....18
tiai c ?........................................................... ........18
Grafic18
ARCA - programe dezvoltate.........19
Sisteme stelare i materia difuz...20
Popularizarea modelelor zburtoare n presa anilor
1930 1940. ....20
Racheta A-90 fabricat n Romnia21
50th anniversary of spacemodelling in the FAI.................22
Federaia Romn de Modelism23
Mihail Zanciu ...23
Rachetomodelismul dmboviean, recunoscut n Elveia.....23
Elveia recunoate valoarea prof. Ioan N. Radu.....24
nfiinarea Comisiei de Modelele sburtoare n Romnia..24
Grafic ..24
Cupa Romniei la rachetomodele.........................................25
Buzu cup 2012 ..........................26
Modeliti romni premiai de CIAM FAI ...26
S1B - Rachetomodel de altitudine n doua trepte ......27
Construii machete de avion27
Rolul bibliotecii colare n dezvoltarea intelectual a elevilor
prin colaborarea profesor-bibliotecar.28
Info-Astro. .29
Probleme propuse.................................................................30
Probleme rezolvate........................................................30
Cine tie astronautic rspunde.30
Grafic ...3o
Zmbete spaiale.........31
Grafic ...31
Astro - poezii.....31
Fototeca noastr ..................................................................32
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ** *

Responsabilitatea pentru opiniile exprimate i redactarea
materialelor aparine n exclusivitate autorilor.

Se recomand ca procesarea materialelor sa fie realizat de
autorii articolelor propuse spre publicare.

n atenia cititorului: pentru a obine un exemplar gratuit al
revistei noastre scriei-ne la adresa de mai sus, introducnd n plic
timbrele necesare expedierii.

Adresm mulumiri clduroase pentru sprijinul moral i
material acordat Profesorului Cornel Stoicescu preedintele
Asociaiei Carabella.
De asemenea, prof. Ionu Cristache i colectivului de elevi de la
clasa a XII F pentru observaiile i interveniile filologice fcute n
diferitele momente ale elaborrii revistei.
ACADEMICIANUL RADU VOINEA - PERSONALITATE A LUMII TIINIFICE ROMNETI

Prof. univ. dr. ing. Florin Zgnescu
Cercettor st. pr. Rodica Zgnescu

Academicianul Radu Voinea s-a
nscut la 24 mai 1923, la Craiova.
A urmat cursurile colii primare
"Petrache Tricu" din Craiova (1929
-1933), apoi cursurile liceului
"Fraii Buzeti" din aceeai
localitate (1933 -1941). Intre anii
1941 - 1946 a frecventat cursurile
seciei de construcii a Politehnicii
din Bucureti, obinnd in 1946
diploma de inginer constructor.

Apoi -a elaborat Teza de doctorat in intervalul 1946-1949, sub
conducerea prof. Mihail D. Hangan, avnd titlul "Contribuii la
studiul stabilitii elastice a sistemelor stastic nedeterminate','
susinnd-o in faa comisiei formate din acad. Aurel Beles, acad.
Cristea Mateescu i prof. Mihail Hangan, obinnd titlul tiinific de
doctor inginer, care i-a fost echivalat in 1963 de Comisia superioara
de diplome a Ministerului nvmntului cu cel de doctor docent.
A fost ales in anul 1963 membru corespondent al Academiei
Romne, iar in 1974 membru titular.
Academia Europeana de Arte tiinifice si Litere 1-a numit
membru titular in anul 1987. In anul 1996 academicianului Radu
Voinea i s-au conferit titlurile de Doctor honoris causa al
Universitii din Timioara si al Universitii din Craiova.
Referitor la activitatea tehnic, menionm c in perioada 1946
- 1947 a lucrat ntr-o ntreprindere particular de construcii. Ca
inginer in Administraia Poduri si Cai de comunicaie pe Ap,
intocmind diferite proiecte pentru construciile din porturile
dunrene, a activat in perioada 1947 - 1949.

In ceea ce privete activitatea didactic, subliniem urmtoarele: a
funcionat ca asistent universitar la Institutul Politehnic din
Bucureti intre anii 1947 - 1949, ef de lucrri in perioada 1949 -
1951, confereniar intre 1951 1963 i ca profesor din 1963. Din
acest an prof. Voinea a deinut si funcia de ef de Catedr.
A predat cursuri de mecanic, mecanic i rezistenta
materialelor, de vibraii mecanice, de elasticitate i plasticitate i
cursul de sisteme dinamice, conducnd totodat seminarii i lucrri
de laborator la disciplinele menionate, in mai multe faculti din
Politehnica printre care: electronic si telecomunicaii, mecanic,
tehnologia construciilor de maini, aeronave si metalurgie.
In Departamentul de limbi strine din cadrul Politehnici
bucuretene a predat cursurile de Mecanic i Teoria elasticitii in
limba engleza i Mecanica tehnic n limba germana din 1990.
Prin cumul de ore, acad. Voinea a funcionat in paralel ca
asistent i la Institutul de Construcii din Bucureti in perioada 1948
- 1951, confereniar la cursul de Mecanic teoretic intre anii 1951 -
1958 i ulterior ca profesor la cursurile de Rezistena materialelor i
de Dinamica i stabilitatea construciilor, n etapa 1960-1964.

Nu putem s omitem activitile de conducere in
nvmnt i n Academia Romn ale acad. Radu Voinea . In
acest sens, subliniem c intre anii 1964 - 1967 a fost prorector i
apoi rector (1972 1981) al Institutului Politehnic Bucureti, avnd
in principal responsabilitatea construirii noului sediu al Institutului.
Un loc important in activitatea tiinific i didactic a prof.
Voinea 1-a deinut si activitatea de cercetare tiinifica si elaborare
de manuale i lucrri (articole i comunicri tiinifice publicate
sau susinute public la conferine naionale i internaionale,
culegeri de probleme, etc.).
Activitatea tiinifica a acad. Voinea se concretizeaz in :
tratate de mecanic - dinamic, elasticitate, plasticitate, vibraii etc.;
mai multe lucrri de specialitate care au fost tiprite de edituri de
prestigiu printre care Editura Academiei Romane; cca. 50 articole
tiinifice publicate in reviste de specialitate din ar i strintate;
aproximativ 20 de comunicri publicate in volumele editate ca
urmare a unor manifestri tiinifice ce au avut loc in ar i in
strintate; 4 manuale didactice i culegeri de probleme aprute in
Editura Didactic i Pedagogic n mai multe ediii; cca. 10 articole
din domenii conexe precum si numeroasele comunicri tiinifice
susinute public. Adugam ansamblului prestigioaselor lucrri la
care ne-am referit ndelungata activitate de conducere si ndrumare
tiinifica a celor peste 30 doctoranzi care i-au susinut public
lucrrile, fiind confirmai doctori in tiine inginereti.

Pe parcursul activitii tiinifice a academicianul R. Voinea, ca
si contribuii originale aduse menionam :
- - suficiena principiului lucrului mecanic virtual; se
cunotea ca acest principiu era suficient doar in cazul sistemelor
necritice, cazul sistemelor critice necesitnd un studiu special. Prof.
Voinea a dat o definiie generala, riguroasa, noiunii de sistem critic.
- - noiunea de sistem mecanic critic, a fost ulterior reluat
i introdus intr-un context mai general in manualele de mecanica pe
care le-a elaborat, completnd perspectiva sistemelor mecanice.
- - distribuia acceleraiilor n micarea relativa a unui corp
rigid a fost studiat aprofundat, rezultnd o formulare mai corect a
micrii relative a rigidului, nu doar ca o simpla "compunere a
micrii" acestuia, ci mpreun cu abordarea cmpului de acceleraii,
artnd existena unor acceleraii unghiulare complementare,
analog cu acceleraia complementar Coriolis ce apare in cazul
micrii relative a punctului.
- - metoda ciclurilor independente (in domeniul teoriei
mecanismelor), elaborata impreuna cu prof Mihai Atanasiu, a
permis o abordare analitica, foarte general a problemei cinematicii
mecanismelor plane i spaiale. Metoda aceasta a fost apreciat i in
literatura de specialitate, fiind adesea citat in diferite studii
publicate in reviste i manuale; este de apreciat c a fost introdus
intr-un manual universitar de teoria mecanismelor i organe de
maini de prof. Lebedev de la Universitatea din Petersburg, sub
forma unui capitol intitulat" Metoda Voinea - Atanasiu".
- - analiza poziional a mecanismelor prezint o metod
foarte general, att in ce privete scrierea ecuaiilor, ct i
rezolvarea lor dup principiul Newton Raphson, permind o
abordare comod a problemei preciziei mecanismelor in cazul cel
mai general posibil. Aceast metod a fost elaborat mpreun cu
prof. Zoe Atanasiu si prezentat la al 6-lea Congres Internaional de
teoria mecanismelor i mainilor, Sevilla 1987.
- - dinamica autovehiculelor a avut ca scop principal
problema optimizrii suspensiei, respectiv efectul produs de o
perturbaie ce are loc intr-un anumit punct al sistemului elastic,
asupra unui pasager din interiorul vehiculului. Rezultatele acestui
studiu au fost aplicate la suspensia autovehiculelor Dacia. construite
la Uzina de autoturisme din Piteti.
- - stabilitatea elastic de mare importan in construcii
civile s-a constituit in studii care au pus in eviden faptul c in
cazul construciilor cu neuniformiti mari ale rigiditii, apar rotaii
si ciocniri intre elementele cu structur rigid i cele cu structur
elastic, cu implicaii asupra rezistentei de ansamblu a construciei.
O consecina important din punct de vedere practic o reprezint
catastrofele provocate de cutremurele din 1977 si 1986.
Din gama implicaiilor in activiti conexe amintim funcia de
rector al Universitii Populare " Ioan I. Dalles" din Bucureti.
Din 1990, membru in Consilul de Conducere si de Administraie
al Fundaiei Menachem H. Elias a Academiei Romne.
Din 1992, director general al Societii Romne pentru Spaiu.
Din 1997, membru fondator si Preedinte al Academiei de
tiine Tehnice din Romnia.
n ncheiere mrturisim, cu un imens regret, c s-a stins din via
prsindu-ne pentru totdeauna in memorabila dat de 11 mai 2010.
Primul satelit artificial romnesc
NANOSATELITUL GOLIAT

Satelitul GOLI AT, care este de fapt
un nanosatelit, a fost lansat la data de 13
februarie 2012, orele 10:10 GMT (12.10
ora Romniei, de la Centrul Spaial
Guyana Francez (America de Sud) cu
racheta europeana VEGA, care a efectuat
primul sau zbor de calificare (VV01).
Au fost lansai n spaiu apte satelii
de mici dimensiuni, satelitul geodezic
Lares i un satelit de demonstraie
tehnologic, ai Ageniei Spaiale Italiene i
cu ali nanosatelii din Frana, I talia,
Spania, Polonia, Ungaria, subliniind c
Goliat a fost al treilea satelit lansat n
spaiu, n aceast misiune.

Preedintele Ageniei Spaiale
Romne - ROSA Marius I oan Piso a
asistat la lansarea rachetei VEGA.

Primul nanosatelit romnesc
Goliat este primul nanosatelit
romnesc fiind dezvoltat de ctre un
consoriu de cercetare condus de Agenia
Spaial Romn - ROSA i a fost construit
conform standardelor Ageniei Spaiale
Europene i a cerinelor proiectului CubeSat
(Satelii artificiali ai Terrei deform cubic).
La proiect s-a lucrat cam cinci ani,
avnd ca preedinte pe Marius-Ioan Piso,
Agenia Spaial Romn i director al
proiectului GOLIAT, i de cercettorii
Mugurel Blan, Claudiu Drganu i
Marius Truculescu i fcea parte dintr-un
proiect european care avea in vedere lansare
a apte astfel de nanosatelii.
. Dr. Mugurel Blan, unul din
cercettorii care au lucrat la nanosatelit, a
precizat c GOLIAT este primul satelit
construit integral n Romnia, n Facultatea
de Fizic, iar ansamblarea lui a durat o
sptmn.

Declaraii

Dei, poate nu pare cine tie ce, se
vede inc o dat resursele extraordinare de
inteligen pe care Romnia le are nc. Este
un nceput, a declarat dr. Mugurel Blan.
Potrivit lui Marius-Ioan Piso,
Romnia lanseaz acest satelit pentru c
este interesat s devin un actor n
industria spaial mondial.
Era nevoie de un satelit al Ageniei
Spaiale Romne. Acest obiect trebuie s
existe pentru a crea un precedent, care, din
punctul nostru de vedere, s aib dou
roluri.
Primul s atrag tineri, s fie un fel
far, un atractor pentru tineri care s lucreze
n Romnia.
Al doilea, satelitul trebuie s dea
ncredere n propriile capaciti tehnologice,
naionale. Tehnologia aduce cei mai muli
bani, a declarat Marius-Ioan Piso.

Date tehnice

Msoar 100x100x100 mm i
cntrete 1062 g.
Puterea electric este medie, de 2W, i
a fost alimentat de pile solare.
A fost plasat pe o orbita circumterestra
eliptic inclinat, cu urmtoarele
caracteristici:
perigeu 302,3 km;
apogeu 1.456,3 km;
nclinare 69,5;
perioada 102,4 minute;

Testarea nanosatelitul GOLI AT

Dup ansamblare a urmat testarea, la o
baz a Ageniei Spaiale Europene din
Olanda.
Nanosatelitul a fost testat ntr-o
camer care simula condiiile de pe orbit.
GOLIAT a trecut prin vibraii foarte
puternice i o for de 28 G, timp de cteva
minute. Pentru a pregti lansarea, asupra
satelitului nu s-a mai intervenit de pe 8
decembrie.

Lansatorul VEGA

Agenia Spaial Europen - ESA
spunea c misiunea rachetei VEGA numit
VV01, s-a derulat normal i fiecare din cele
trei prime etaje cu un combustibil solid ale
rachetei s-au separat succesiv, potrivit
programului. La mai puin de ase minute
dup decolare, al patrulea i ultimul etaj, cu
propulsie lichid - numit AVUM - a reuit
prima aprindere, pentru a urca s plaseze pe
orbit, la o altitudine de 1.450 de kilometri,
sateliii plasai la bordul ei.
Lansatorul VEGA este Capabil s
transporte o ncrctur de 1,5 tone pe



orbit joas (700 km altitudine), Vega
vrea s cucereasc piaa vehiculelor mici i
s garanteze "un acces european n spaiu".
Cu o nlime de 30 de metri i o
greutate la sol de 137 de tone, Vega
completeaz gama lansatoarelor operate de
la baza Kourou, alturi de Ariane 5 ECA
(categoria grea - pn la 9,5 tone n orbita
de transfer geostaionar) i legendarul
Soyuz rusesc (pn la 3 tone).

Lansarea

Lansarea a durat pn n momentul
orbitrii tuturor sateliilor mici.
Aproximativ 4.400 de secunde. Dup care
satelitul a fost recepionat de staiile
noastre. Controlul misiunii s-a realizat prin
trei antene principale, dou amplasate la
Mgurele (Ilfov), alt staie, n Munii
Apuseni, la Mariel (Cluj).
Ele sunt importante activiti
colaterale ale misiunii i reprezint
dezvoltarea infrastructurii de la sol n dou
locuri diferite.
Infrastructura GOLIAT la sol, care
consta din doua staii de operare numite
Centrele de comunicaii erau dotate cu
echipamentul de emisie-recepie radio att
in banda UHF ct i in banda S, antenele i
sistemele de orientare automat ce au fost
utilizate n etapele de operare ale satelitului.

Echipamentul staiilor de la sol consta
in urmatoarele:
- antene,
- rotatori,
- amplificatoare,
- modemuri,
- transceivere
- control software-ul computerului.


Stabilizarea pe orbita

In perioada urmtoare injeciei pe
orbit satelitul i-a stabilizat micarea,
staiile de la sol au efectuat procese de
urmrire.
In primele zile, satelitul a fost aproape
permanent iluminat de Soare, peste cteva
zile a urmat o perioad predominant de
umbr, timp in care alimentarea electric a
fost asigurat exclusiv de baterii.


n dimineaa zilei de 18 februarie a.c.
la pasajul corespunztor orbitei numrul 68
satelitul a efectuat impreuna cu staia
ROSA-ISS de la Mgurele o transmisie cu
durata de 9 minute, timp n care au fost
comunicai ctre sol parametri operaionali
termici, electrici i software.

La bordul satelitului
s-au aflau trei
experimente tiinifice

1. O camer de observare a Terrei -
CI CLOP

Primul instrument integrat la bordul
satelitului GOLIAT l-a reprezentat camera
digital care avea ca obiectiv s nregistreze
imagini cu rezoluie de pn la 3 mega
pixeli. Aparatul avea aceast rezoluie,
ntruct camerele foto cu o rezoluie mai
mare sunt mai sensibile la radiaiile
cosmice.
Subsistemul este alctuit din trei
componente principale: ansamblu
senzorului, ansamblul circuitului de
procesare i comprimare a imaginii i
obiectivul cu distana focal de 57 mm
realizat n Romnia, la Pro Optica.
Scopul misiunii era ca pe aceasta
orbita terestr joas camer de observare a
Terre s produc imagini cu o arie tipic la
sol de 50 x 70 km (aceasta fiind
dependent de altitudinea exact a
satelitului).

2. Detector de radiaii nucleare
- Dose-N
Detectorul Dose-N de la bordul
satelitului GOLIAT, avea ca obiectiv
msurarea dozei totale de radiaii n puncte
multiple ale orbitei sale, pentru a caracteriza
mediul de particule nucleare ntre 300 i
1450 de km altitudine.
Scopul misiunii l reprezenta o mai
bun cunoatere a condiiilor ateptate pe
orbit.
Dose-N utilizeaz un plastic scintilator
mpreun cu o fotodiod pentru a converti
energia particulelor n semnal electric. Prin
intereacia particulelor nucleare cu
scintilatorul sunt produse pulsuri luminoase
care sunt detectate de ctre diod i
transformate n pulsuri electrice. Semnalul
este integrat i apoi citit printr-un convertor
analog-digital de ctre unul dintre micro-
procesoarele satelitului.

3. Detector de micrometeorizi
- SAMI S

Miliarde de particule de praf cu
dimensiuni de ordinul micrometrilor
orbiteaz planeta i au viteze de aproximativ
28 000 km/h (8 km/s).
Energia eliberat la impactul acestora
cu sateliii sau alte instrumente aflate pe
orbit poate conduce la fisuri locale care pot
rezulta n defectri pariale sau totale.
Obiectivul Detectorului de micrometeorizi
era necesitatea unei mai bune cunoateri a
acestor particule.
SAMIS utilizeaz un film piezo-
electric ntins pe un cadru de textolit.
Impactul micrometeoroizilor duce la
deformarea filmului i apariia unui semnal
electric ntre electrozi. Acest semnal este
mai nti amplificat i apoi msurat prin
intermediul convertorului analog-

digital al micro-procesorului. Senzorul
este montat pe panoul solar de pe faa Z a
satelitului.
Unul dintre obiectivele secundare ale
nanosatelitului era validarea n spaiu a
subsistemelor dezvoltate pentru reutilizarea
i dezvoltarea ulterioar n misiuni viitoare.

Va avea o via de ase luni

Nanosatelitul va avea o via de ase
luni, din cauza orbitei sale joase, eliptice.
Zonele peste 600 km altitudine sunt
deranjante pentru nanosatelii din cauza
radiaiilor cosmice i a menionat c
GOLIAT va atinge cea mai nalt orbit a
unui satelit CubeSat.
n ceea ce privete sfritul vieii
nanosatelitului, dup cele ase luni n spaiu,
GOLIAT ar putea suferi mai multe
probleme: s-ar putea strica bateriile, s-ar
putea reseta memoriile, - ar putea s ard.
Reintrarea n atmosfer are loc, de
obicei, dup o perioad de 1,3 - 1,6 ani,

Costurile misiunii

n ceea ce privete costurile misiunii,
acestea sunt destul de mari, ntruct micul
satelit GOLIAT trebuie s reziste unor
condiii foarte severe.
Lansarea a fost gratuit pentru
GOLIAT, ntruct ROSA a ctigat un
concurs al Ageniei Spaiale Europene -
ESA, alturi de ali 8 nanosatelii. Din
acetia, au fost lansai doar apte.

Caracterul educativ al proiectului, a
condus la implicarea activ a studenilor din
Universitatea din Bucureti i Universitatea
Politehnica din Bucureti in toate fazele de
proiectare, fabricaie i testare.

Radioamatorii

GOLIAT a folosit banda de amatori de
radio pentru a trimite datele sale.
Pentru radioamatorii din ar i din
toat lumea s-au folosit dou modulaii care
au fost utilizate n mod continuu n timpul
perioadei de funcionare normal a
nanosatelitului Goliat.
S-a apelat cu insisten la radioamatori
din ar i de pe glob s susin aceast
activitate de nregistrarea audio i de
descarcare a datelor primate de la satelit.
A fost apreciat ajutorul tuturor
radiamatorilor. Primele transmisi in
sistemul Morse au fost primite i decodate
pentru trecere la 08:30 (ora local a
Bucuretiului). Semnalul telemetric primit a
fost tare i clar.

GOLIAT reprezint o etap
intermediar n planul de realizare a
obiectivelor pe termen lung ale Ageniei
Spaiale Romne:de a dezvolta i opera
nanosatelii aflai n zbor strns n
formaie pentru misiuni complexe cu
aplicaii n observarea Terrei i a spaiului
circumterestru i realizarea de msurri
tiinifice de pe orbit terestr joas.
Informatiile tehnice se afla pe site:
http://www.goliat.ro; http://www.rosa.ro

Ileana Raileanu
Muzica sferelor
de la antici la tiina modern

Armonia este o stare conceput de filozofii antici greci ca fiind o stare
premergtoare frumuseii. Un ntreg este frumos dac toate componentele
sale se afl n armonie. Cosmosul este Universul, considerat ca un tot
armonios organizat, infinit n timp i n spaiu, n opoziie cu haosul, iar
muzica este limbajul universal. Micarea cerurilor nu este altceva dect o
continu simfonie, o muzic pe mai multe voci, perceput nu de ureche, ci
de intelect. De la microcosmos la macrocosmos, totul vibreaz: De
exemplu, ntr-un atom, particulele stabile au acorduri consonante, iar cele
instabile au acorduri disonante. Muzica particulelor elementare a fost
estimat de Joel Sternheimer a se situa cu 60-70 octave mai sus dect
sunetele audibile. La antipod, sunetele emise de o gaur neagr din
constelaia Perseu, conform unor cercettori de la Cambridge, au frecvene
de peste cteva milioane de ori mai joase dect limita de audibilitate a
urechii umane, reprezentnd la ora actual cea mai joas not descoperit
n Univers.
n Universul material, totul vibreaz. Stelele transmit unde
electromagnetice variabile n timp i spaiu. Sunetele muzicale au aceleai
proprieti ondulatorii ca i lumina ce provine de la stele. Grecii antici
cunoteau apte planete, cte erau i notele muzicale. Conceptul de muzica
sferelor se datoreaz lui Pitagora, care credea c planetele n micarea lor
pe sferele celeste produc armonice. n secolul 5 .Chr., Pitagora concepea
spaiul dintre Pmnt i stelele fixe, aezate pe o sfer n jurul Pmntului,
ca fiind un interval armonic perfect. De la sfera Pmntului la cea a Lunii
exist un ton, de la sfera Lunii la cea a lui Mercur este un semiton, de la
Mercur la Venus, un semiton, de la Venus la Soare este un ton i jumtate;
de la Soare la Marte este un ton, iar cte un semiton de la Marte la Jupiter,
de la Jupiter la Saturn, ct i de la Saturn la sfera stelelor fixe. Suma
acestor intervale este egal cu ase tonuri ct sunt cuprinse ntr-o octav.
Pitagora a spus: n unduirea corzilor este geometrie. n spaiul sferelor
exist muzic. Astfel, teoria muzicii a nceput odat cu fixarea conceptului
de cosmos. Concepia lui Platon era c razele orbitelor planetare
(concepute ca fiind cercuri) erau proporionale cu numerele 1, 2, 3, 4 (8, 9,
i 27; ultimele din aceste numere nu corespund cu ideea grecilor despre
muzic). ncepnd cu acest perioad greac (din sec. VI sec. III .Chr.)
s-a lansat ideea asemnrii planetelor cu notele muzicale. Dup Aristotel i
Aristoxene, plecnd de la legile acusticii ale lui Pitagora, Soarele i Luna
trebuie plasate pe doi piloni, considerai imuabili, ce formeaz Tetracordul
(ir de patru sunete dintr-o scar muzical). Dac o coard acustic de o
anumit lungime d nota Do, o alt coard de jumtatea celei dinti d nota
Do superior, adic octava superioar. O coard acustic egal cu trei
sferturi din prima d cvarta, adic nota Fa; o coard de trei sferturi d
cvinta, adic nota Sol. tiind aceste raporturi de cvart i cvint, putem
determina intervalul secunda, adic tonul diatonic. Planetele sunt dispuse n
funcie de viteza lor de deplasare aparent n jurul Pmntului, astfel:
Do Re b Re Fa Sol Sol# La
L una Mercur Venus Soare Marte Jupiter Saturn
Johannes Kepler (1571-1630) era convins c orbitele planetare sunt
aranjate ca ntr-o progresie muzical, unde fiecare plan orbital reprezint o
coard a unui instrument muzical, ca ntr-o lege a lui Bode. Kepler, care era
un nveterat mistic, a decodificat micarea planetelor n cele trei legi ce i
poart numele, ultima fiind publicat in cartea Harmonies of the World
(Armoniile Lumii). Kepler pleac de la principiul c sunetul grav corespunde
planetei cele mai lente, adic Saturn, pentru care el fixeaz nota de debut
Sol. Intervalele muzicale sunt puse de Kepler n coresponden cu
planetele, astfel: Saturn ter mare, Jupiter ter mic, Marte cvint
perfect, Pmntul secunda mic, Venus aproximativ unisonul, Mercur
decima mic. Mai departe, H.Keyser construiete un mod major armonic,
alctuit dintr-un tetracord major i unul minor, dac nu se ia n considerare
nota re natural, corespunzatoare poziiei asteroizilor.
Corneliu Cezar, n Sonologia (Ed.Anastasia, 2003), red o analogie
ntre longitudinile geocentrice ale Soarelui parcurse ntr-un an i notele
muzicale:
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330

Do
Do
diez
Re Mi
bemol
Mi
becar
Fa Fa
diez
Sol La
bemol
La
becar
Si
bemol
Si
becar
De la antici i pn astzi, muzica i astronomia au mers mpreun n
nelegerea Universului. tiina modern a descoperit radioastronomia,
transformnd n realitate vechiul mit al muzicii sferelor despre care se
spunea c exist dar nu poate fi auzit. Odat cu dezvoltarea tehnologic
omul a transpuns n realitatea perceptibil ceea ce prea doar ideatic.
Astfel, omenirea a putut auzi sunetele emise de stele, pulsari, quasari, dar
i a planetelor cu magnetosfer, un ntreg cor cosmic, pe mai multe voci,
dar orchestrat de radiaia remanent mesagerul Big Bangului cosmologic.

Tranzitul lui Venus pe discul Soarelui este un fenomen foarte rar.
Toi cei aflai n via nu au trit nc un astfel de eveniment. Mai mult, unii
vor fi dintre puinii fericii care vor vedea de dou ori n via acest fenomen:
pe 8 iunie 2004 i urmtorul din 2012. Tranzitul unei planete pe discul
Soarelui este un fenomen rar, care se poate ntmpla numai pentru
planetele Mercur i Venus. Tranzitele lui Mercur pe discul Soarelui se
produc, n medie, de 13 ori ntr-un secol, dar tranzitul lui Venus apare n
perechi, cu o distan mai mare de un secol ntre dou perechi. Fenomen
asemntor cu eclipsele, aici de fapt Soarele este eclipsat de Venus,
tranzitul lui Venus pe discul Soarelui avnd o periodicitate 243 ani.
Prima serie, a treia i a cincea conin trecerile la nodul ascendent al
orbitei planetei fa de ecliptic, iar seriile doi, patru i ase conin trecerile
la nodul descendent. Tranzitele din prima serie au avut loc mereu cu Venus
i Soare aflate n semnul zodiacal al Scorpionului. Cele din seria a doua s-
au produs n Taur, cele din seria a treia s-au produs tot n Taur n anii de
dinainte de Christos, i n Gemeni n anii din era noastr. Tranzitele seriei a
patra s-au produs n Scorpion pentru anii anteriori erei noastre i n
Sgettor n anii de dup Christos. Seria numrul cinci s-a produs mereu n
Gemeni, tranzitele ei fiind de dat relativ recent (era noastr) ct i cele
din seria a asea ce s-au produs n Sgettor. Prin urmare, tranzitele din
anii anteriori naterii lui Christos se produceau pe axa Taur-Scorpion, axa
posesivitii (dac ne raportm i la caracteristicile lui Venus), i pe axa
Gemeni-Sgettor, axa comunicrii, a cltoriilor (reale sau spirituale) i a
globalizrii.
Venus nu are magnetosfer proprie i deci nu emite unde radio, astfel
c nu putem auzi cntecul ei, dar gndul ne duce la definiia clasic a lui
Pitagora de muzic a sferelor. Tranzitul lui Venus cunoate 6 cicluri Saros;
perioada de 243 ani este divizibil cu 3. Intervalul de cvart mrit (4+) are
trei tonuri, fiecare ton avnd 2 semitonuri, astfel c o cvart mrit are 6
semitonuri.
Adriana Dumitrache a transpus n muzic sarosul lui Venus pornind de
la considerentele de mai sus. Algoritmul este urmtorul: anii din canonul lui
Venus au fost mprii la perioada principal de 243 ani, resturile aliniindu-
se pe o scal i crora li s-au atribuit note muzicale, astfel c tranzitelor din
diferite sarosuri le corespund notele urmtoare.
Anii .Chr. Anii D.Chr. Semne zodiacale
1.Saros Si bemol, Mi - Scorpion
2. Saros Sol, Do diez - Taur
3. Saros Do diez, Sol Re, Sol diez Taur (IC),Gemeni (DC)
4.Saros Mi, Si bemol Fa, Si Scorpion (IC), Sgettor (DC)
5. Saros - Re, Sol diez Gemeni
6. Saros - Fa, Si Sgettor
Interpretnd tabelul putem gsi corespondenele muzicale ale unor
semne zodiacale. Observm c se regsesc toate notele muzicale fr La.

Cntecul Pmntului
Pmntul este o planet cu magnetosfer i emite sunete n spaiu,
detectabile prin tehnici radioastronomice. Dar oare cum percepem noi,
pmntenii, vibraiile cmpului magnetic terestru? Ce muzic poate fi
ascultat dac am putea s o auzim? Planeta naostr st n calea vntului
solar i primete n plin toate bombardamentele de materie i energie de la
Soare. Activitatea geomagnetic se afl ntr-o strns corelaie cu
activitatea solar, producndu-se furtuni geomagnetice atunci cnd o ejecie
coronal de mas sau o erupie mai puternic atinge Pmntul. Unul dintre
indicii care msoar activitatea geomagnetic este indicele Kp, care din
1939 a fost reprezentat de Bartles n grafice asemntoare notelor
muzicale.
Bibliografie: Mirabilys Magazin

Profesor: ANIELA LUMINIA RIZEA

PITAGORA
Pitagora a exercitat o influenta
enorma asupra evolutiei ezoterismului
occidental. Pitagora era privit ca un
semizeu inca din timpul vietii.
Se spune ca avea capacitatea de a
se afla in doua locuri simultan, ca un
vultur alb il lasase sa il mangaie, ca s-a
adresat odata zeului unui rau, iar din
apa i-a raspuns o voce: te salut pe
tine, Pitagora!.
Se mai spune ca i-a indemnat pe
niste pescari sa mai arunce odata navodul in apa si au prins atat de
mult peste ca aproape au rupt navoadele. Era un mare tamaduitor si
se credea ca are puteri deosebite, asa cum misticii rostesc versete din
Psalmi sau Evanghelia dupa Ioan.
Pentru a vindeca, utiliza si muzica. El a pus bazele octavei
muzicale pe care o cunoastem astazi. A descoperit-o in timp ce se
plimba prin oras, cand a auzit zgomotul de metal batut pe nicovala si
a remarcat ca ciocanele de marimi diferite scot sunete diferite. S-a
intors acasa, a fixat o scandura de-a latul unei camere si a atarnat de
ea o serie de greutati echivalente cu greutatea diferitelor ciocane, in
sens crescator, si a calculat ca intre ele exista o proportie matematica
bine definita.
Muzica sferelor

Despre el se spunea ca este
singurul capabil sa auda muzica
sferelor, conceputa ca o serie de
note, fiecare fiind emisa de cele
sapte planete in deplasarea lor prin
spatiu. Astfel distanta DO-RE
corespunde distantei dintre Pamant si
Luna, iar RE-MI corespunde
distantei dintre Luna si Venus si asa
mai departe. Planetele din exterior,
Jupiter si Saturn, se miscau cel mai
repede si produceau sunete ascutite
(precum se intimpla la pick-up cind
mutai pe viteza mare). Planetele din
interior, precum Luna, produceau
sunete joase, grave. mpreuna,
planetele aflate in miscare creau
armonia sferelor iar cerul
reprezenta o orchestratie matematica.
La acest fapt se referea Pitagora cnd sustinea ca Numarul e esenta
tuturor lucrurilor.
Intelepciunea sa a fost rezultatul anilor indelungati de cercetare
si a multiplelor initieri in scolile misterelor. La fel ca si Buddha, isi
amintea incarnarile sale anterioare si se spune ca putea rememora
intreaga istorie a lumii de la inceputuri.
Pitagora le putea oferi ucenicilor sai o stralucita imagine a
lumii spirituale, pe care apoi o si interpreta, conturandu-se astfel
matematica, geometria, astronomia si muzica.
Pitagora este primul care s-a intitulat iubitor al intelepciunii
adica filozof si era venerat de elevii lui, la fel si de Socrate si
Platon care i-au urmat.
A atras furia nemarginita a celor ce nu faceau parte din cercul
sau de initiati. Astfel , intr-o noapte un grup de protestanti au dat foc
templului in care erau reuniti Pitagora si elevii sai si toti au murit.
Pitagora institutionalizase discutarea deschisa a optiunilor si
adoptarea in mod colectiv a deciziilor ce priveau intreaga
comunitate, ceea ce numim azi politica.
Pitagora a fost un filozof i matematician grec, ntemeietorul
pitagorismului, care punea la baza ntregii realiti teoria numerelor
i a armoniei. A fost i conductorul partidului aristocratic din
Crotone (sudul Italiei).
Tradiia i atribuie descoperirea teoremei geometrice i a tablei
de nmulire, care i poart numele. Ideile i descoperirile lui nu pot
fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropiai.
Pitagora a fost un mare educator i nvtor al spiritului
grecesc i se spune c a fost i un atlet puternic, aa cum sttea bine
atunci poeilor, filosofilor (de exemplu, Platon nsui) i
comandanilor militari etc. Pitagora era ionian, originar din insula
Samos, dar a emigrat la Crotone, n Italia de sud, unde a ntemeiat
coala ce-i poart numele, cea dinti coal italic a Greciei antice.
Pitagora pare s nu fi scris nimic. Doctrina filosofic a
pitagorismului ne este totui destul de bine cunoscut din lucrrile
lui Aristotel i Sextus Empiricus, precum i din lucrri ale
pitagoricienilor de mai trziu. Totui, nu se poate stabili cu precizie
ce aparine lui Pitagora i ce au adugat pitagoricienii ulteriori.
Celebrele texte "pitagoriciene" Versurile de aur ale lui Pitagora i
Legile morale i politice ale lui Pitagora, existente i n traduceri
romneti, aparin unei epoci ulterioare.

Prezentarea filosofiei lui Pitagora
Ideea filosofic principal a pitagorismului este c numerele
reprezint esena lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat i
armonios de numere i raporturi numerice.
Aristotel ne spune c n concepia pitagoreic numrul
constituie substana tuturor lucrurilor (Metafizica, 987a) li c
lucrurile constau din imitaia numerelor (ibid., 987b), adic
numrul este un fel de paradigm a crei imitaie snt lucrurile.
Doctrina despre numr, Monada
Punctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul
numeric al lumii este unitatea sau monada (he monas). Monada este
principiu, esen a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu (este o
unitate). n acest sens, Unitatea nu este numr, ci generatoare a
numerelor.
Proprietile fundamentale ale numrului fiind paritatea i
imparitatea, Unitatea le conine n sine pe amndou. Ceea ce e
impar este considerat limitat, finit, iar ceea ce e par este considerat
nelimitat, infinit. Argumentul este c, reprezentnd numerele prin
puncte dispuse n plan, seria numerelor nepereche genereaz un
ptrat, considerat figur perfect i finit, iar seria numerelor
pereche un dreptunghi, socotit figur imperfect i nedefinit.
Din unitate se nasc numerele i, din ele, lucrurile; de aceea, unitatea
mai este numit mama lucrurilor.
Doimea nedefinit
Al doilea principiu cosmologic este doimea sau diada
nedeterminat (duas aoristos). Ea este nedeterminat fiindc are o
natur pur, deci nelimitat, nedefinit. Nici ea nu este numr, ci
principiu al numerelor.
Din aceste dou principii, monada i doimea nedefinit, iau
natere numerele. Monada, ca principiu activ, introduce
determinarea n duas aoristos i asfel apare numrul doi. Celelalte
numere se nasc prin adugarea succesiv a unitii.
Generarea numerelor
n acest fel, micarea unitii creeaz toate numerele, pn se
ajunge la 10, care este suma primelor patru numere (1+2+3+4=10).
Din acest motiv numrul zece este numit tetrad sau tetraktys (for
eficient), deoarece funcioneaz ca baz i odat cu el rencepe
numrtoarea prin adugarea succesiv a unitii. Astfel, numrul
zece este considerat numrul perfect, iar membrii ordinului
pitagoreic jurau pe acest numr. Astfel iau natere numerele.
Generarea universului sensibil (a lucrurilor)
Monada este asociat punctului, diada corespunde liniei, triada
semnific suprafaa, iar tetrada corpul geometric
(spaialitatea). Spaialitatea este modelul matematic al corpului
sensibil dar i condiia de posibilitate a corporalitii. n acest
moment, pitagoricienii gndesc condiia de posibilitate (raional) ca
i o cauz suficient pentru corpuri. Distincia simpl ntre sterea
schemata ("figuri spaiale") i aistheta schemata ("figuri corporale")
reprezint un argument conform cruia spaialitatea precede,
condiioneaz i asigur apariia corporalitii.
Aceste idei vor fi mprtite i de Platon, conform mrturiei lui
Aristotel, care informeaz c magistrul su ar fi susinut, la un
moment dat, teoria despre eidos-arithms, ideinumere, teorie care
i are probabil originea n doctrina pitagoreician despre numrul
ideal, arithms eidtikos. n aceast privin, Aristotel pare s se
refere la nvtura nescris a lui Platon, agrapha dogmata

RADU STEFAN RIZEA-clasa a XI-a E
1


Astrofizica
IPOTEZE NOI IN DETERMINAREA MASELOR STELARE

1. Masa stelara - in teg [ 2 ] :
Procedura
TEG pentru calculul
maselor stelare din
luminiozitati
fotometrice, nu este o
procedura standard, in
intelesul uzual pentru
astrofizica, dar ar
putea fi, in viitor.
Deocamdata ea este
doar una noua ce se
racordeaza in elemente
teoretice consacrate,
una ce reuseste ridicarea unor nedeterminari analitice ce eludeaza
necesitatea aprofundarii modelelor de interior stelar. Scopul ei : -
este obtinerea unor valori analitice cat mai apropiate de
realitate in cazul maselor stelare, si, corelat lor, pentru ceilalti
parametri concurenti, parametri care de altfel au un grad
semnificativ de imprecizie asa cum o arata diverse surse . S-a folosit
termenul de "luminiozitate fotometrica ". El nu este unul consacrat,
ci unul adoptat aici prin abuz de limbaj, in perspectiva in care TEG
reuseste sa evidentieze "luminiozitatea SGM -stelara", una obtinuta
pur teoretic, pe baza propriilor ipoteze. "Luminozitatea SGM" -este
sinonima cu puterea conversiei GM-EM, si care se consuma in
miezul stelar dupa o schema similara pina la un punct, cu lantul
proton-proton .
In TEG "luminiozitatea SGM", reprezinta puterea
consumata in conversia gravito - EM din miez, pentru echilibrarea
hidrostatica a structurii stelare in ansamblul sau . Acest fapt se
realizeaza : -nu prin intermediul fuziunii, ci, printr-un mecanism
unic de conversie energetica care se consuma exclusiv in miez. Este
un lucru deja demonstrat in test si contratest in cazul Soarelui, astfel
incat, TEG nu poate sustine schema Bethe-Weizsacker in productia
de energie in miezuri stelare, pe care o gaseste inadecvata,in forma
ei actuala .O forma ce poate fi completata fericit, astfel incat sa fie
posibila eludarea problemei neutrinilor solari . Dovada acestui fapt,
si cunoscuta in astrofizica, este aceea ca algoritmul complex de
precizare a modelului de interior stelar, este unul instabil si dominat
de multiple posibilitati de divergenta, ceea ce face ca teorema Vogt-
Russell sa fie doar un deziderat, si nu un fapt stiintific deja
demonstrat. Se afirma acest lucru, pentru ca actual, solutia la
problema precizarii unui model de interior stelar nu este unica ;
pentru aceeasi masa si aceeasi compozitie initiala, se pot obtine
modele de interior stelar divergente, cu mai multe trasee evolutive
posibile.
Solutia TEG este tributara unei ipoteze extrem de
puternice . Si anume aceea a racordarii permanente a stelei la
continuumul energetic fundamental. S-a reusit astfel
stabilirea directa a luminiozitatii Soarelui la valoarea : L
o
=
3.8 x 10
26
(W), intr-un acord remarcabil cu observatia, - si
pentru care se indica valoarea : ( L
o
) = 3.845 x 10
26
(W) - vezi
[ 3 ]/( -pag.18) .
Este indreptatita astfel generalizarea unei proceduri relativ
simple in determinarea analitica a parametrilor stelari fundamentali,
si, care nu presupune in mod necesar rezolvarea modelului de

interior stelar, asa cum indica metodologia complexa actuala din
astrofizica . O generalizare cu rezultate foarte bune, asa cum se
poate vedea pe baza de teste .
Energia convertita in miezul stelar este de natura pur
gravitationala . Ea este translatata din exterior, si rulata de la mare
distanta, direct din axul magnetic galactic pina in miezul stelar, in
lungul liniilor de camp magnetic. Energia respectiva este absorbita
monoton si permanent din continuumul energetic al Galaxiei, unul
care este racordat functional la campul fundamental. In miez
conversia este partiala . Ea se consuma cu un randament,( u ),
care, este controlat de masa configuratiei, si exclusiv .Este de
presupus astfel, ca, acest randament al conversiei energiei gravito-
magnetice in energie EM este o functie implicita de masa stelei .
Unul care ramane modest pentru sub-pitice, si care tinde la unitate
in cazul sub-gigantelor cu mase plasate in preajma limitei
Oppenheimer-Volkoff de 2.5 - 3 mase solare . Expresia generica a
acestui randament este : u / u
o
( m / m
o
)
q
, q ---> 1 , astfel
incat, dincolo de o anumita valoare a masei stelare plasata in
domenul sub-gigantelor, u / u
o
---> 1 , si el ramane in preajma
acestei valori pentru masele stelare mari si foarte mari .
"Luminiozitatea stelara - SGM" este controlata exclusiv de catre
masa stelei prin intermediul gravitatiei .Masa este parametrul
stelar fundamental in TEG, si cel care determina unic valorile
celorlalti parametri stelari fundamentali :- luminiozitatea si
masura razei, si, imediat corelat acestora, valoarea temperaturii
efective la suprafata stelei . In TEG nu intervine compozitia ca
element determinant asa cum se intampla actual in astrofizica, in
modelele de interior stelar . Este suficient ca steaua sa aiba o
proportie majoritara de hidrogen, lucru realizat in orice circumstanta
initiala in domeniul stelar, atunci cand se consuma faza de
contractie gravitationala a unui nor galactic . Acest lucru este
realizat de la sine pentru ca in cuprinsul Galaxiei, in norii de praf si
gaz din care iau nastere stelele, asimetria de compozitie este
deosebit de pronuntata : - cca. 90 % hidrogen si pina la 8-9 % heliu
cumulat din heliu cosmologic si cel rezultat din explozii de
supernova galactice . Procedura propusa desfasurat mai jos este una
necesara in stabilirea cat mai precisa a masei stelare normalizate,( m
/ m
o
). Reperul normalizarii ramane in continuare masa ( m
o
) a
Soarelui . Procedura cuprinde elemente teoretice - prezentate in
premiera, corecte , performante si foarte puternice, - pentru ca
asigura rezultate concrete din minimum de date . Aici printr-un
minim de date de observatie .
Este posibila astfel determinarea suficient de precisa a
masei stelare ( m / m
o
), asa cum va fi aratat mai departe, simultan
cu precizarea celorlalti parametri corelati : - luminiozitate, raza, si
temperatura efectiva la suprafata si tip spectral, dar abia in final .
Procedura vizeaza direct si singular situatia stelelor de pe
secventa principala,( SP ), respectiv este aplicabila majoritatii
stelelor, cca. 90 %, si pentru care datele de test au indicat o foarte
buna corelatie cu observatia .
2. Stabilirea luminiozitatii fotometrice stelare :
2.1 Date de observatie - minim necesare :
In practica curenta din astrofizica datele folosite in
precizarea masei stelare si a celorlati parametri sant : -paralaxa
anuala - ( p" ) ;- magnitudinea vizuala ( m
v
) ; - magnitudinea
2

absoluta - ( M
v
) ; - tipul spectral - [ M4 - B0 ]; -clasa de
luminiozitate - ( I - VII ) - si temperatura efectiva, ( T ) .
Spre deosebire de situatia "clasica", anume elemente
teoretice specifice TEG, conduc necesar la o alta abordare in
problematica masei stelare , una mai directa, si cu mult mai simpla.
Cel putin la fel de performant .Datele de observatie minim necesare
pentru stabilirea masei stelare ( m /m
o
) in procedura TEG, sant doar
cele legate de paralaxa ( p") si de magnitudine vizuala,- ( m
v
) .
Ele sant corelate cu elemente teoretice noi, rezultate ca viabile in
studiul echilibrului energetic extins dintre stele si campul gravito-
magnetic galactic,- camp racordat la cel fundamental,- ceea ce
largeste cadrul ecuatiilor functionale si simplifica procedura
determinarii masei stelare, in raport cu cea curenta . Aceste elemente
aduc in prim plan o evaluare independenta pentru luminiozitatea
stelara, -numita in teorie "luminiozitatea SGM" (sonico-gravito-
magnetica),- una aflata intr-o dependenta directa si exclusiva fata de
masa stelara . Functionala TEG "masa-luminiozitate" apare ca fiind
echivalentul unei dependente empirice masa- luminiozitate. Dar
ea nu a fost dedusa prin corelatie statistica din observatii, asa s-a
procedat in astrofizica in cazul dat, ci este una obtinuta determinist,
direct prin normalizare la parametrii solari, pentru trei subdomenii
ale maselor stelare, de la 0.1 la 40 mase solare .
2.2 Magnitudinea absoluta - (M
v
)
Reprezinta magnitudinea stelara exprimata in scara
Harvard, daca steaua ar fi plasata la o distanta standard de 10
parseci, respectiv daca ar fi plasata la o distanta efectiva de 32.72
ani lumina. Prin raportarea in reperul virtual plasat la aceeasi
distanta, stralucirile stelelor exprimate in valorile magnitudinilor
absolute pot fi comparate in mod obiectiv. Magnitudinea absoluta (
M
v
) este legata direct de magnitudinea vizuala, ( m
v
) , prin
intermediul distantei ( r ) .
a. Distanta - (r) :
Se obtine din masuratori paralactice pentru stelele
apropiate pina la cateva sute de ani lumina distanta, - cca. 200 ... 300
de ani lumina, ceea ce reprezinta majoritatea stelelor vizibile cu
ochiul liber. In cazul stelelor foarte stralucitoare de tipul supra-
gigantelor, limita respectiva poate fi impinsa cu un ordin de marime
mai departe, pina la cateva mii de ani lumina . Cu valoarea paralaxei
anuale (p" ) odata determinata cu precizie si exprimata in secunde
sexagesimale de arc si fractiuni, rezulta distanta ( r ) pina la stea :
r
(UA)
= 206265 " / p" (UA) -cu : 1 UA = 1.4965 x 10
11
(m)
-se obtine echivalentul distantei in ani lumina .
Distanta stelei este astfel :
r
(al)
= 3.272591 /p" (ani lumina) -sau :
r
(pc)
= 1 / p" (parseci )
-unde parsecul este dat de echivalenta formal functionala :
1 pc = 3.272591 (ani lumina)
Eroarea ( dr ) cu care se stabileste distanta ( r ) din
masuratori de paralaxa este data direct si unic de eroarea cu care se
masoara paralaxa ( dp" ) . Intentia este de a obtine masuratori
paralactice cu erori minime, si care sa ridice precizia determinarii de
distanta la maximum, de unde : dr / r = - d( p" ) / ( p" ) (o)
Altfel spus, determinarile de distante ( r ) prin metode
paralactice, oricat ar fi de precise la un moment dat, raman afectate
in continuare de erori inevitabile ce se transmit direct prin
intermediul erorii de masurare a paralaxei , ( dp" ) .
Eroarea respectiva , se reflecta mai departe in determinarea celorlalti
parametri stelari. Efectul este cu atat mai puternic cu cat steaua
este mai indepartata . Teoretic . In cazul stelelor apropiate,
determinarile paralactice de distanta sant cele uzuale si cele mai
performante . Astfel, parametrii fizici ai stelelor de pina la cca. 100
de ani lumina par a fi cei mai siguri, ei fiind cunoscuti cu minime
erori din valoarea magnitudinii absolute , respectiv cu erori minime
asupra "luminiozitatii stelare fotometrice", ( L / L
o
)
F
.
b. Magnitudinea absoluta - ( M
v
) :
In acord cu elementele teoretice consacrate din literatura,-
vezi : [ 1 ]/(- pag. 113 ),- intre magnitudinea absoluta( M
v
),
magnitudinea vizuala aparenta,( m
v
) , paralaxa ( p" ) si distanta ( r )
a stelei exprimata in parseci,
- exista relatiile de legatura fotometrice :
M
v
= m
v
+ 5 + 5 . log ( p" ) sau perfect echivalent :
M
v
= m
v
+ 5 - 5 . log ( r
(pc)
)
S-a obtinut in acest moment magnitudinea stelara
absoluta,( M
v
) , suportul minim si suficient in determinarea
imediata a valorii "luminiozitatii fotometrice ", ( L / L
o
)
F
.
Valoarea magnitudinii absolute este afectata de erorile de masurare
pentru magnitudinea vizuala, ( m
v
) , si cea care intervine in
determinarea paralaxei ( p" ) . Eroarea magnitudinii absolute,( dM
v
)
, - este astfel : d( M
v
) = d ( m
v
) - 2.17147241. ( dp"/ p" )
2.3 Luminiozitatea fotometrica stelara - ( L /L
o
) :
Luminiozitatea emisiei integrale, ( L
b
) , - sau bolometrica
stelara, - se poate deduce din magnitudinea absoluta ( M
v
) , prin
intermediul luminiozitatii bolometrice solare,( L
o
) , si succesiv, ca
mai jos . In acord cu : [ 1 ] / (- pag. 111 ) luminiozitatea stelara este
( L / L
o
)
bol
= ( 2.512 )
k
(o) -unde :
k = ( M
b
o
- M
b
) = ( M
v
o
- M
v
) = ct. -dar :
( L / L
o
)
F
= ( R / R
o
)
2
. ( T / T
o
)
4
(o) -de unde :
( M
b
o
- M
b
) = ( M
v
o
- M
v
) = 5. log( R / R
o
) + 10 . log ( T/ T
o
)
-si astfel : M
b
= M
b
o
- 5. log( R / R
o
) - 10 . log (T /T
o
)
-pentru care : ( M
b
o
) -magnitudinea bolometrica a Soarelui ; ( M
b
)
-magnitudinea bolometrica stelara ; ( R ) -masura razei stelare ;
( T ) -temperatura efectiva la suprafata stelei ;
Pentru Soare : M
b
o
= + 4.68, (o)
R
o
= 6.9626 x 10
8
, (m) ; T
o
= 5777, (K)
Pina aici, ecuatiile au fost cele consacrate din astrofizica.
Prima aproximatie - TEG :
Pentru legarea directa a luminiozitatii fotometrice
normalizate, ( L/ L
o
)
F
de magnitudinea aparenta ( M
v
) , se face
aproximatia : M
b
M
v
(TEG)
Ea reprezinta prima aproximatie a procedurii. Cu o foarte buna
precizie, relatia luminiozitate -magnitudine absoluta revine la forma
practica : log ( L / L
o
)
F
= 1.901377 - (2/5).( M
v
) (TEG)
-in conditiile in care magnitudinea absoluta este o functie directa de
distanta ( r ) si magnitudinea vizuala, ( m
v
).
M
v
= f ( m
v
,p" ) = f ' ( m
v
,r )
Rezulta astfel ca determinarea luminiozitatii fotometrice normalizate
este imediata.Eroarea asupra "luminiozitatii fotometrice" este legata
direct de eroarea de evaluare a magnitudinii absolute, d( M
v
). Ea se
obtine diferentiind linia de definitie, membru cu membru
( 1 /( L / L
o
)
F
) . log (e) . d ( L / L
o
)
F
= - (2/5) . d( M
v
)
-de unde eroarea relativa normalizata a luminiozitatii fotometrice :
d ( L / L
o
)
F
/( L / L
o
)
F
= - ( 0.921 ) . d( M
v
)
S-a obtinut primul parametru stelar fundamental,- "luminiozitatea
fotometrica" normalizata, ( L / L
o
)
F
. Pentru o valoare fixata a
magnitudinii absolute, ( M
v
) , rezulta astfel o valoare unica si strict
determinata a luminiozitatii stelare definita in sens "clasic", in
legatura cu raza stelara, ( R / R
o
) si temperatura efectiva, ( T/ T
o
) .

3. Luminiozitatea sgm stelara - ( l / l
o
)
g
:
Elemente de teoria gravitatiei, au permis stabilirea unei
legaturi directe in TEG, -intre puterea cu care se consuma conversia
in miezul stelar dintre energia gravitationala absorbita in energie
EM emisa, -si masa ( m ) a stelei . Puterea procesului de conversie
GM- EM se identifica cu "luminiozitatea SGM" stelara. Respectiv
3

cu luminiozitatea emisiei EM
integrale pe tot spectrul .
Importanta acestui fapt teoretic
este deosebita, pentru ca
furnizeaza o legitate obiectiva
care leaga in mod direct si
exclusiv, luminiozitatea
stelara, ( L ) de masa stelara (
m ) . Este vorba de o legatura
analitica diferita de cea clasica
si explicita in care
luminiozitatea depinde de raza
( R ) si temperatura efectiva ( T ) de la suprafata stelei, din simplul
fapt ca este dedusa pe alte baze si din alte resurse teoretice .
Deocamdata pot fi citate functionalele caracteristice ale
luminiozitatii pe 3 subdomenii de masa, asa cum au rezultat din
teorie . Forma generalizata a luminiozitatii SGM este :
( L / L
o
)
G
= a . ( m / m
o
)
b
, a , b R
+
(o)
A. -subdomeniul (I) -pentru stelele sub-pitice :
0.084 < ( m / m
o
) < 5/8 = 0.625 (o)
( L / L
o
)
G
= (5/8).( m / m
o
)
9/5
(TEG)
B.- subdomeniul (II) -pentru pitice :
5/8 = 0.625 < ( m / m
o
) < 5/2 = 2.5 (o)
( L / L
o
)
G
= ( m / m
o
)
14/5
(TEG)
C. -subdomeniul (III) - pentru sub-gigante si gigante :
( m / m
o
) > 2.5 (o)
( L / L
o
)
G
= (5/2).( m / m
o
)
9/5
(TEG)
A doua ipoteza si aproximatie TEG :
S-a acoperit astfel intregul domeniul caracteristic al
maselor stelare : m /m
o
= 0.1 ... 40. de pe secventa principala.
Situatiile tranziente de deasupra secventei principale reprezinta
stadii tarzii, stadii cu evolutie rapida, si nu intereseaza aici .
In acest moment, exista o legatura masa-luminiozitate
obiectiva . Aici luminiozitatea( L / L
o
)
G
este evaluata in resursa pur
gravitationala, - si de aceea poarta indicele G . Ea se identifica
integral cu semnificatia si valoarea "luminiozitatii fotometrice",
definite clasic, ( L / L
o
)
F
. Acest lucru permite o racordare analitica
formal functionala intre cele doua luminiozitati, ca mai jos, dar doar
pentru stelele secventei principale (SP); -ceea ce reprezinta a doua
ipoteza TEG : ( L / L
o
)
G
= ( L / L
o
)
F
(o) -pentru SP;
In cazul stelelor de deasupra secventei principale - de tipul
sub-gigantelor, gigantelor si supra-gigantelor aflate in evolutie
rapida dupa desprinderea de secventa principala, (SP),-
luminiozitatea fotometrica ( L / L
o
)
F
excede pe cea SGM, ( L / L
o

)
G
, urmare a cresterii razei stelare, si a doua aproximatie nu mai este
valabila . De aceea procedura se refera strict la stelele de pe SP .
( L / L
o
)
G
< ( L / L
o
)
F
(o) -dincolo de SP;
Rezulta ca exista o limita de luminiozitate ( L + dL )
G
,
de fiecare data, si care face deosebirea dintre situatia de stea inca
rezidenta in SP, si o pozitionare tranzitorie a acesteia la dreapta
secventei principale, in diagrama H-R. Situatia shiftului
luminiozitatilor este caracteristica pentru mase mai mari de 2.5 mase
solare si intervine, teoretic, doar in stadiile tarzii de evolutie stelara .
4. MASA STELARA NORMALIZATA - ( M / M
O
) :
Daca luminiozitatea fotometrica (F) dedusa din observatii
furnizeaza valoarea efectiva a luminiozitatii stelare, atunci cea
gravitationala, (G), aduce in vedere valoarea masei corespondente
unic luminiozitatii stelare .
a . ( m / m
o
)
b
= ( L / L
o
)
F
= 1.901377 - (2/5).( M
v
) (TEG)
Asocierea lor ridica nedeterminarea masei,- ceea ce
permite imediat stabilirea masei normalizate a stelei,( m / m
o
) .
5. Masura razei normalizate - ( R / R
o
) :
Pentru fiecare dintre masele stelare ( m ), se poate scrie
expresia normalizata la masa solara, ( m
o
) :
m = ( 4./3 ) . R
3
. d (kg)
d -densitatea medie de masa a stelei ; (necunoscuta)
R-masura razei stelei ; (cunoscuta), -astfel incat :
m / m
o
= ( d / d
o
) . ( R / R
o
)
3
(o)
-unde raportul normalizat al densitatilor medii de masa, ( d / d
o
) ,-
ramane nedeterminat .
-si pentru care, in cazul Soarelui :
m
o
= 1.9891 x 10
30
, (kg) ; d
o
= 1406.9, (kg/m
3
)
Pentru ridicarea nedeterminarii trebuie facuta o
aproximatie in cuprinsul unei ipoteze valabile pentru intreg
domeniul de masa caracteristic stelar .Se presupune astfel, si
justificat, faptul ca densitatea medie de masa scade monoton cu
cresterea dimensiunii radiale a stelei . Astfel, stelele cu raza mai
mica revin a fi mai dense decat cele cu raza mare intr-o dependenta
hiperbolica, in prima aproximatie, dar care a condus la rezultate
analitice foarte bune .
A treia ipoteza si aproximatie TEG :
( d / d
o
) = ( R
o
/ R ) (o) (TEG)
Functionala este valabila atat pentru pitice cat si pentru
gigante . Prin modelarea facuta, se ridica nedeterminarea care leaga
masa de raza prin intermediul densitatii . Masura razei stelare poate
fi imediat apreciata, acum . Ipoteza respectiva permite astfel
determinarea analitica a marimii razei stelare din valoarea masei, in
solutie unic determinata . Rezulta astfel ca raza stelara revine a fi
precizabila, si doar din datele initiale, ca si masa si luminiozitatea .
( R / R
o
) = ( m / m
o
)
1/2
(o) (TEG)
6. Temperatura efectiva a stelei - ( T/ T
o
) :
Temperaturile efective ale stelelor sant superioare celei de
cca. 2050 K -in cazul gigantelor stralucitoare de clasa (II) de tip
spectral 2, si nu poate depasi 27 mii de grade, in cazul stelelor de
clasa spectrala B0, stele supragigante alb-albastre situate in partea
de sus a secventei principale. Intre spectru si temperatura exista o
legatura directa. Dar legatura functionala respectiva nu este
biunivoca, in general . Pentru un spectru anume, bine precizat, pot
corespunde mai multe valori ale temperaturii ( T ), cate una
corespunzatoare fiecarei clase de luminiozitate .In majoritatea
cazurilor, stelele apartin clasei ( V ) de luminiozitate, respective
apartin secventei principale adica domeniului de stabilitate stelara,
cand legatura respectiva este una biunivoca si sigura . Si cazul aici,
in discutie, de unde concluzia imediata este aceea ca procedura TEG
se poate aplica mojoritatii stelelor,pentru ca cca. 90 % dintre ele se
gasesc la un moment dat in situatia de stabilitate pe secventa
principala .
In procedura standard, dupa fixarea clasei de
luminiozitate careia ai corespunde steaua, pe baza tipului spectral se
stabileste imediat temperatura, si apoi valoarea normalizata la
temperatura Soarelui, (T
o
) .Incep apoi secventele de iteratie,
simultan, din centru si de la suprafata, secvente care in mod necesar
trebuiesc racordate fizic, cel mai adecvat la suprafata miezului
stelar, acolo unde este admis un salt in gradientul de temperatura .
Totul corelat cu ceilati parametrii, numeric, si pas cu pas, dupa care
se relaxeaza solutia aferenta clasei de luminiozitate adoptate . Pentru
siguranta, modelul poate fi reluat si in cazul claselor de
luminiozitate adiacente, pina se obtine stabilitatea parametrilor
fundamentali : ( L ) , ( m ) si ( R ) ; -adica fixarea taliei stelare in
primul rand, simultan cu apartenenta riguroasa la o clasa sau
alta, si la un tip spectral considerat a fi cel mai probabil .
4

In procedura TEG,- relativa aici la determinarea masei
stelare ( m / m
o
), pe baza identificarii "luminiozitatii SGM" cu cea
"fotometrica" si in cuprinsul aproximatiilor facute, -determinarea
temperaturii la suprafata nu se face la inceput, si pe baza incadrarii
cu aproximatie intr-un tip spectral,( si cu aproximatii care pot ajusta
dramatic valorile parametrilor fundamentali ), ci la sfarsitul
procedurii, si cu precizie, fara a afecta vreun parametru ca masa sau
raza . Suportul fizic este echilibrul radiativ. Unul in care
luminiozitatea fotometrica este determinanta in egala masura, ca si
raza stelara . Temperatura de la suprafata stelei este o rezultanta
a puterii procesului de epuizare energetica din miez prin
intermediul luminiozitatii, si sub controlul simultan al masurii razei
stelare . Cu luminiozitatea ( L / L
o
)
F
si raza ( R / R
o
) cunoscute
deja, rezulta direct temperatura efectiva la suprafata in forma
normalizata, ( T/ T
o
) , pentru care ( T
o
) - reprezinta temperatura de
la suprafata Soarelui .
( T/ T
o
) = [ ( L / L
o
)
F
/ ( R / R
o
)
2
]
1/4
(o)
Temperatura efectiva este afectata la randul ei de erorile
cu care sant determinate atat luminozitatea fotometrica, ( L / L
o
)
F
,
cat si masura razei stelare, ( R/ R
o
) . Pentru stabilirea nivelul de
eroare in evaluarea temperaturii la suprafata stelei se diferentiaza,
membru cu membru relatia de definitie a "luminiozitatii
fotometrice", si se obtine astfel :
4. d ( T/ T
o
)/( T/ T
o
) =
d ( L /L
o
) /( L/L
o
) - 2. d ( R /R
o
)/( R /R
o
) (o)
A fost precizat si cel de al patrulea parametru stelar, dupa
care, pe baza acestei valori se face incadrarea spectrala . Fixarea
tipului spectral se face in TEG la sfarsitul procedurii, si nu la
inceput, asa cum se procedeaza in teoria standard . Si in mod firesc .
Temperatura la suprafata stelei este o rezultanta, si nu un
dat fundamental, asa cum este masa sau luminiozitatea stelara .
Astfel, TEG solutioneaza problema determinarii rapide si eficace
a valorii masei stelare si a celorlalti parametri stelari, pe baza
paralaxei si a magnitudinii vizuale .
7. Importanta procedurii :
Este cazul sa se afirme deschis faptul ca, procedura TEG
propusa aici pentru determinarea parametrilor stelari, poate
reprezenta un auxiliar pretios, - in momentul in care se poate stabili
suficient de exact distanta ( r ) pina la stea . Ori acest lucru este
posibil deja pentru stelele plasate in cuprinsul Galaxiei, la orice
distanta, si cu precizie . Chiar dincolo de sfera de cca 300 de ani
lumina centrata pe Soare . Ori, cunoscand cu exactitate distanta, in
mod efectiv si nu doar ipotetic, in posibilitate, se poate trece la
prima fixare a parametrilor stelari, ca mai sus . Dupa care procedura
poate fi completata, dupa caz, cu reluarea studiului pe un model de
interior, si care sa tina seama si de alte date furnizate de cercetarea
spectrala . Astfel, procedeul expus poate fi unul de prim reper si
suficient de exact chiar din start . Metodele si procedeele analitice
numerice nefiind excluse in posibilitate, ci dimpotriva, completate
fericit inca de la inceput . Oricum ar fi, trebuie spus ca procedura
poate fi testata direct in rigoarea rezultatelor ei in cazul sistemelor
stelare duble fizice, pentru care asimetria de masa a componentelor
sa fie acceptabila . Teoretic, asimetrile puternice conduc la rezultate
ce cumuleaza erori .In cadrul acestor sisteme, se poate stabili in
primul rand masa totala a sistemului din criterii dinamice, si apoi
asimetria de masa intre componente. Adica masele lor efective, cu
precizie, alaturi de restul parametrilor corelati .
8. Campul fundamental in TEG - minime precizari :
Prin procedura propusa si prezentata aici in premiera, TEG
sustine o relatie de echilibru mai cuprinzatoare intre stele si campul
fundamental. Campul este unul energetic, generalizat, omogen si
izotrop, prezent peste tot in intregul Univers, si a carui componenta
este cuanta gravitationala, - respectiv gravitonul. Densitatea medie
de energie a campului este de
: ( w
G
)
o
= 5.6 x 10
-14

(J/m
3
) .
El a fost deja pus in
evidenta pe cale
observationala, dar
observatia respectiva nu a
fost interpretata ca atare si
adecvat, la vedere. Prezenta
observationala a fondului
izotrop pe microunde este o
dovada a cuplajului realizat de fotonii EM cu gravitonii campului
fundamental, in cavitatea inchisa perfect a Universului, una limitata
la sfera R* = 2.644 x 10
26
(m) . In acord cu modelul TEG de
Univers, campul fundamental umple domeniul
impenetrabil spre exterior al acestuia, o hiper-sfera cu un centru
fizic distinct plasat spre Leo-Coma Berenice, la o distanta de 23.1
miliarde de ani lumina. Aici, si tot in premiera, doar energia cuantei-
corpuscul " graviton " alaturi de densitatea numerica a campului,
aceeasi in tot Universul .
Gravitonul - in TEG :
E
o
= 2.056 x 19
-22
( J ) = 1.283 x 10
-3
( eV )
n
o
= 2.78 x 10
8
( m
-3
)
Tocmai existenta fizica a gravitonului a fost verificata
analitic in cadrul testului despre luminiozitatea Soarelui de care s-a
vorbit mai sus . Gravitonul exista efectiv ; - el are masa de repaus si
sarcina electrica nenule, in ciuda impunerilor din modelul standard
al particulelor, si care sant in acest sens, cel putin inadecvate. Testul
asupra luminiozitatii Soarelui este confirmat de observatie, si nu este
singurul de acest fel care sa confirme existenta gravitonului, unul cu
anumiti parametri. Astfel, gravitonul reprezinta in acest moment
o realitate fizica deja demonstrata in TEG, in test si contratest; -aici,
doar un contratest .
TEST : Pentru exemplificare, se incearca determinarea : -
luminiozitatii, masei, razei si temperaturii efective a unei stele de pe
secventa principala, (SP). S-a ales pentru test situatia unei stele sub-
gigante apropiate, si bine cunoscute : CMa A - Sirius .
p" = 0.377'' -conform: [ 3 ]/(-pag. 242)
m
v
= - 1.46 -conform: [ 3 ]/(-pag. 242) / - rezulta :
-distanta : r = 8.6806 (a.l.) = 2.6525 (parseci)
-magnitudine absoluta : M
v
= + 1.4217
-luminiozitate fotometrica : ( L/L
o
)
F
= 21.513
-luminiozitate SGM : ( L / L
o
)
G
= ( L / L
o
)
F

-masa stelara : m / m
o
= 3.306 (o)
-masura razei stelare : R/R
o
= 1.81824 (o)
-temperatura efectiva : T/ T
o
= 1.59716 (o)
T = 9230. (K) -tip spectral A A2 V
In acord excelent cu date consacrate pentru masa lui
Sirius : ( m / m
o
) = 3.3 - [ 1 ] / (- pag. 114/tab7/poz4 ) .La fel de
sugestive pot fi si rezultatele pentru prelucrarea dupa procedura
indicata in cazul unei alte stele apropiate : Lyr - Vega , o stea
plasata la 25.3 ani lumina fata de Soare, pentru care observatiile
arata : p" = 0.12893" ; m
v
= + 0.03 ; clasa spectrala V .
-----
Bibliografie:
[ 1 ] " Universul "-vol II, astrofizica, dr.Vasile Ureche, Ed. Dacia, Cluj, 1987
[ 2 ] - " TEG " - o noua teorie asupra gravitatiei, in resursa pur
newtoniana,(autorul) ;
[ 3 ] - " Anuarul Astronomic al Academiei Romane - 1996 "
ing. Bobeica Cristian
2012 ANIVERSARI AERONAUTICE ROMNETI

Tema acestui colaj de articole este
faptul c n anul acesta se mplinesc:
- 140 de ani de la naterea lui Traian Vuia,
- 130 de ani de la naterea lui Aurel Vlaicu,
- 40 de ani de la decesul lui Henri Coand.
Prin tripla srbtorire prezentat,
omagiem de fapt corifeii aviaiei naionale i
performanele mondiale ale creativitii
aeronautice romneti.

TRAIAN VUIA

Traian Vuia s-a
nscut n 1872, n satul
Surducu Mic (astzi
Traian Vuia, judeul Timi)
Prinii si au fost
preotul Simion Popescu i
Ana Vuia. A urmat coala
primar la Fget. ntre
1884 i 1892 urmeaz liceul la Lugoj. Dup
absolvirea bacalaureatului n, 1892, pleac la
Budapesta si urmeaza pentru un an cursurile
Politehnicii, secia mecanic, la seral. Neavnd
destui bani, se va nscrie la Drept i va practica
n birouri de avocatur din Banat. La 6 mai 1901
ia doctoratul n iine Juridice.
Traian Vuia se ntoarce la Lugoj. Aici
continu s studieze i s construiasc primul
aparat de zbor. Din cauza lipsurilor financiare,
decide s plece la Paris, n iulie 1902. Vuia
spera c aici va gsi pe cineva interesat s-l
finaneze, dar nu a fost aa. n acest sens, a fost
ajutat de mentorul su Coriolan Brediceanu.
Vuia merge la Victor Tatin, un cunoscut
teoretician care il convinge pe Vuia c nu este
nimic de fcut dac nu obine un motor adecvat.
Vuia ns continu s-i promoveze
proiectul i-l trimite Academiei de tiine de la
Paris pe 16 februarie, 1903, prezentnd
posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor
mai greu dect aerul ct i procedura de
decolare. Academia i respinge proiectul cu
motivaia c ar fi prea utopic.
Vuia se nscrie cu brevetul de invenia
Aeroplan automobile, primind acordul pe 17
august 1903 i publicat pe 16 octombrie 1903.
n iarna lui 1902/1903 ncepe construcia
aparatului, perfecionnd planurile originale la
care lucrase cu un an nainte la Lugoj.
n toamna lui 1904 ncepe s-i
construiasc i un motor, tot invenie personal.
l breveteaz n Marea Britanie. ntreaga parte
mecanic este terminat n februarie 1905.
Aparatul este gata de zbor n decembrie i
este numit Vuia I, poreclit Liliacul, din cauza
formei sale. Avea greutate total de 250 kg,
suprafa de susinere de 14 m i motorul de 20
CP. Primele experimente au nceput n 1905, ca
pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a
cpta experien n manevrarea lui.
Pe 18 martie 1906, la Montesson, lng
Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dat.
Dup o acceleraie pe o distan de 50 m,
aparatul s-a ridicat la o nlime de aproape un
metru, pe o distan de 12 m, dup care elicele
s-au oprit i avionul a aterizat.
Popescu Dan Vladimir, clasa a XII- a

Multe ziare din Frana, Statele Unite i
Marea Britanie au scris despre primul om care a
zburat cu un aparat mai greu dect aerul,
echipat cu sisteme proprii de decolare,
propulsie i aterizare. A fost evideniat i
propagat ideea c Vuia a reuit cu aparatul
su s decoleze de pe o suprafa plat,
folosind numai mijloace proprii, "la bord", fr
"ajutor extern" (pant, cale ferat, catapult,
etc.). Totui, au fost i mai exist multe
contradicii asupra definiiei de primul aeroplan.
Vuia a mai brevetat i construit un
generator cu abur n 1925 i dou elicoptere
ntre 1918 i 1922. La 3 septembrie 1950 se
stinge din via la Bucureti, fiind nhumat n
cimitirul Bellu. A fost ales membru de onoare al
Academiei Romne, pe 27 mai 1946.

AUREL VLAICU

S-a nascut la
19 noiembrie 1882, la
Binini (astzi Aurel
Vlaicu), lng Ortie,
judeul Hunedoara
A terminat Colegiul
Reformat al Liceului
Calvin din Ortie, (din
1919 a fost numit Liceul Aurel Vlaicu, lundu-i
bacalaureatul la Sibiu n 1902.
i-a continuat studiile inginereti la
Universitatea din Budapesta i la Ludwig-
Maximilians-Universitt Mnchen, n Germania,
obinndu-i diploma de inginer n 1907. Dup
aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel n
Rsselsheim.
n 1908 se ntoarce la Binini, unde
construiete un planor cu care efectueaz un
numr de zboruri n 1909. n toamna lui 1909 se
mut n Bucureti i ncepe construcia primului
su avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul
zboar fr modificri (lucru unic pentru
nceputurile aviaiei mondiale) n iunie 1910. n
anul 1911 construiete un al doilea avion, Vlaicu
II, cu care n 1912 a ctigat cinci premii
memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul
aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit
42 piloi din 7 ri, dintre care 17 din Austro-
Ungaria, 7 germani, 12 francezi, printre care si
Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un
rus, un belgian, un persan i romnul Vlaicu. n
cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse,
se gseau rnduri de admiraie despre zborurile
lui Vlaicu.
La 13 septembrie 1913, n timpul unei
ncercri de a traversa Munii Carpai cu avionul
su Vlaicu II, s-a prbuit n apropiere de
Cmpina, se pare, din cauza unui atac de cord.
n anul urmtor prietenii si Magnani i
Siliteanu finalizeaz construcia avionului
Vlaicu III, i cu ajutorul pilotului Petre Macavei
efectueaza cteva zboruri scurte. Autoritile
vremii interzic continuarea ncercrilor; n
toamna anului 1916, n timpul ocupaiei
germane, avionul este expediat la Berlin. A fost
vzut ultima dat n anul 1940.
Prof. Adelaida Ptr acu

HENRI COAND

Henri Coand s-a nscut
la Bucureti la 7 iunie 1886.
Tatl lui fusese generalul
Constantin Coand, fost
profesor de matematic la
coala naional de poduri i
osele din Bucureti i fost
prim-ministru n 1918. Mama sa, Aida Danet, de
origine franceza.
nc din copilrie era fascinat de miracolul
vntului, Henri Coand a fost mai nti elev la
coala Petrache Poenaru din Bucureti, apoi al
Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3
clase, dup care, a fost trimis, la Liceul Militar
din Iai n 1899. Termin liceul n 1903 i i
continu studiile la coala de Ofieri de Artilerie,
Geniu i Marin din Bucureti.
n 1904, este trimis la Technische
Hochschule din Berlin-Charlottenburg. ntre
1907 -1908 a urmat cursuri universitare n
Belgia, la Lige, i la Institutul tehnic
Montefiore. n 1908 se ntoarce n ar i e
ncadrat ofier activ n Regimentul 2 de artilerie.
Datorit firii sale, care nu se mpca cu disciplina
militar, el a obinut aprobarea de a prsi
armata.
Se nscrie n 1909, la coala superioar de
aeronautic i construcii, nou nfiinat la Paris,
al crei absolvent devine n anul 1910, ca ef al
primei promoii de ingineri aeronautici.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel i
savantului Paul Painlev, care l-au ajutat s
obin aprobrile necesare, Henri Coand a
efectuat experimentele necesare i a construit n
atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni
primul avion cu propulsie reactiv numit
Coand-1910 pe care l-a prezentat la al doilea
Salon internaional aeronautic de la Paris 1910.
n timpul unei ncercri de zbor din
decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-
Moulineaux de lng Paris, aparatul pilotat de
Henri Coand a scpat de sub control din cauza
lipsei lui de experien, s-a lovit de un zid de la
marginea terenului de decolare i a luat foc. Din
fericire, Coand s-a ales doar cu spaima i
cteva contuzii minore. ntre 1911-1914 Henri
Coand a lucrat ca director tehnic la Uzinele de
aviaie din Bristol, Anglia i a construit avioane
cu elice de mare performan, de concepie
proprie. n urmtorii ani se ntoarce n Frana,
unde a construit un avion de recunoatere
(1916), prima sanie-automobil propulsat cu
reacie, primul tren aerodinamic din lume etc.
n 1934 obine un brevet de invenie
francez pentru: Procedeu i dispozitiv pentru
devierea unui curent de fluid ce ptrunde
ntr-un alt fluid, care se refer la fenomenul
numit astzi Efectul Coand".
Henri Coand revine definitiv n ar n
1969 ca director al Institutului de Creaie
tiinific i Tehnic (INCREST), iar n anul
urmtor, 1970, devine membru al Academiei
Romne. Henri Coand moare la Bucureti, pe
data de 25 noiembrie 1972, la vrsta de 86 de
ani.
Vlad Butucea- student , Scoia

1
SCALED RADIO CONTROLLED PLATFORM

Mihai-Victor Pricop - INCAS, Numerical Simulation Laboratory, vpricop@incas.ro
Floriean Mihai - INCAS, Numerical Simulation Laboratory, floriean@incas.ro
Georges Craioveanu - INCAS, Aerodynamics Laboratory, gcraioveanu@incas.ro

Abstract
The paper presents building, preparing and testing of a scaled RC aerial platform, as a basis for future flight measurements. The
platform is a 1:6 scaled radio controlled model of AEROTAXI design in development. A number of nine test flights were performed in
order to validate the platform as reliable and suitable for dedicate instrumentation. Conclusions regarding the qualitative flight
characteristics, shortcomings and future improvements are included.


Introduction
The national funded research program AEROTAXI started
in 2004, with an ambitious target: to design a 10 passenger
commuter. In 2006 we had the idea to build and fly a 1:6 scale
model, to support, encourage and get a feeling of the flying
qualities of the full scale development aircraft. The model has
been built in the winter 2007-2008. The first configuration was
tested in April 2008 and then in May the first flyable one. In
2009 we made some improvements in terms of reliability and
safety and gained most of the flying experience, which we find
very interesting.
Characteristics
Geometry of the aircraft and further developments were
presented in [1], [2]. In order to have a very fast and
inexpensive manufacturing, we skipped some model design
steps and used elementary rapid prototyping techniques: hot
wire cut technique for wing and tail, plastic foam manual
shaping, using the talent and skills of our third colleague. The
foam cores of the wing and surfaces are balsa covered (1.5
mm) then an adhesive film was applied and ironing was used
to enhance the bond with the porous surfaces (balsa and plastic
foam).

Fig. 1 General view of the configuration

The fuselage has self sustained 20 mm thick plastic foam
walls, reinforced with frames and spares in order to attach the
landing gear, battery packs, etc. The landing gear is obviously
non retractable, having in mind the idea of fast prototyping.
The main landing gear fairing is missing. The wing has a spar
inserted in the root section, together with a glassing, using two
layers of satin fabric at 193 g/mp, with normal alignment.
However, the wing is supported by two struts, which are not
provided in the full-scale concept. The vertical stabilizer also
has a spar inserted, to better connect it to the corresponding
bulkhead. The control surfaces are not conforming to the full
scale concept with respect to the airfoil, but they have almost
the same planar contour and relative size. The most important
loss is the missing of the flap slot and corresponding hinge
line. Also the ailerons and elevator have the hinge lines on the
upper surface.

Fig. 2 Fuselage in the early stage


Fig. 3 The 3
rd
author is the main builder

The motor nacelles are made using general usage plywood. For
shaping the same plastic foam was used, as for the fuselage.
Accessories, like control horns, lading gear wheels, cables,
connectors, are standard in RC aero-modeling practice.


Fig. 4 The nacelles and the two types of brushless motors
considered

2
Propulsion and RC equipment
For the first
configuration we used
two small Jeti 28-26-10 motors (about 400W maximum
power), as a result of a debate and that proved not to be the
right decision. In principle, the thrust of two motors with the
right propellers should be enough to fly such a model (MTOW
about 8 Kg), but the power reserve is too small for our
purpose. A really good runway is required to take off. With a
similar motor, students managed to fly RC models with a
payload of about 7 Kg, in Air Cargo Challenge 2007 they
only need to make a runway tour. So, our first attempt to take
off this model, using a not so good field (Chitila RC flying
field, near Bucharest) was a failure, but the model escaped
undamaged. The next configuration is using different motors,
and will be detailed in Table 1Table 1 Propulsion and RC
components.
Motors 2 Roxxy 5065-09, 800W continuous
power, max. voltage 25V, max.
consumption 50A, max. propeller 17x10
in.
ESC electronic
speed controller
2 HiModel 100A Opto, max. voltage
corresponding to 6 LiPo cells; it needs 5-
6V supply for the signal
Servo 8 Futaba S3003, 3.2-4.1 Kgcm
2 ailerons, 2 flap, 2 elevators, 1
rudder, 1 nose landing gear
Propulsion packs 2 LiPo 6 cells 4400 mAh
Propellers APC Elektro 15x10 in
Receiver Graupner SMC16SCAN, 8 channel
SPCM 1024 bit modulation
Receiver & servo
power supply
Powerbox Proffesional 4024; 7 channel;
24 output ports; 5-6V power supply; 2
power input lines
Battery packs for
receiver/servo
2 packages of 5 cells NiMH, 4000mAh
Table 1 Propulsion and RC components

Length [mm] 1954
Span [mm] 2560
Table 2 Overall significant dimensions

Wing 3574
Fuselage 6283
Total 9857
Table 3 Mass of the global components [g].

The wing loading is 13.7 Kg/mp, quite large for a normal
RC model, but we have found in the literature models in the
same class with up to 30 Kg/mp.
The control setup is not the best, but we plan to
immediately upgrade it to a reasonable level. The main
shortcomings are: single channel ailerons, single channel flaps,
single channel elevators and rudder/nose landing gear. While
the last is not critical, we must control independently all the
control surfaces, in order to fine adjust their end points, neutral
positions, etc. Also we dont find useful separate control of the
motors. It doesnt add any significant improvement, but
complications and risk of operation errors.

Test flying
We have done the first test campaign in the spring of 2008.
We learned that the small motors were not practical and
changed them. Two good flights were performed at Clinceni
airfield. At the second landing, we damaged the nose landing
gear, due to a suddenly, cross runway landing. That was due to
the bad energy management the power packs were quite
small (half of what we use in 2009) and consumed. At that
time we used as a remote control a Futaba FF7, 35MHz and a 9
channel receiver with FM modulation. This configuration its
not safe enough, in the harsh radio environment, so we should
use a PCM receiver then not available. From those flights we
learned that the model requires a little bit longer runway to
take off and a little much longer runway than a normal model.
Typically, we need a run of about 30m for takeoff (1.5m
obstacle) and an approach and run of more than 150m for
landing (10m obstacle). The first flights were setup without
any kind of exponential law or mixing in the controls. The flap
benefits were not tested. We had only a pair of batteries for
two relatively short flights. It was quite obvious that in turns,
we need a lot of rudder, because of the strong roll-yaw
coupling.
In the summer of 2009, we changed the emitter and receiver
to a Graupner MC-22S and SMC16SCAN. Having partially
solved the RC safety issue, we used the PowerBox system to
have a reliable on board power supply. We kept the same
connection setup and performed seven successful flights. We
now had the time to play with the exponential weight in the
control law, pushed to about 40% for all the aerodynamic
channels. We tried to alleviate the roll-yaw effect by using an
aileron-rudder mixing from 20 to 35% with little effect. We
conclude that we have to fully separate every control surface.
The main reason for this strong coupling is the curvature and
general behavior of the GA(W)-2 wing airfoil.
The flap was tested both at landing and takeoff. It
significantly increases the lift, making the approach somehow
more delicate due to an important change in pitching moment.
We used the flap for 3 flights out of 7 and analyzing the
onboard movies, we discovered a malfunction for the left servo
flap see Fig. 5 That was the explanation for a quite difficult
landing.
Aileron efficiency is too high, but this is normal taking in
consideration their width of 40% of the wing chord. Elevator
and rudder control seem to be sufficiently good. Ground
control works also reasonably well and the nose servo is taking
a lot of wearing, being not protected with some damping
devices in the control rods.

3

Fig. 5 Difficult landing due to the malfunction of the left flap
servo

It is important to mention the quality of the runways
we used, in both terms of traffic or ground/obstacles.
The first two flights (2008, Clinceni airfield) were
performed on an average quality runway, under heavy aerial
traffic conditions. The model was getting airborne and landing
simultaneously with all kind of ULMs. We were positioned on
a grass road near the west end of the airfield.
The first 5 flights in 2009 were performed in the front of
Sirna airfield, around a grass road. We found difficult to
maintain the model on the road and we experienced heavy
deviations both on takeoff and landing.
The 6
th
flight happened on the beautiful, brand-new asphalt
runway of the Romanian Aviation Academy. Our concern was
to avoid damaging the new lights along the runway, as well as
the model. Some smaller RC models experienced a lot of
trouble trying to get airborne from the runway in cross wind
conditions. We were quite close to have impact with one light,
but eventually took off in good conditions. Landing wasnt an
issue.
The 7
th
and last flight was on the excellent grass runway
parallel with the asphalt one and was the smoothest. All the
airfields or runways have not permanent obstacles close
enough. Here the traffic was nearly stopped, but airfield access
is normally forbidden.
We learned in this 7 flights test campaign a series of lessons
and we must improve the model:
- More powerful rudder servo and control rod, since we
found it broken at the last flight;
- to replace the left flap servo or both with a more
powerful, possibly metal gear digital servos;
- to completely separate the control signal for all
aerodynamic control servos/channels;
- to find a better solution for receiver plugging as well
for the power connectors;
- to make access ports to easily replace the power packs
and the measurement equipments;
- to replace the current propeller with larger ones: from
15x10 to 17x10 in;
- to use a damper for the nose landing gear servo this
is almost generalized;
The relevant movie for the asymmetric flap deployment in
the landing configuration is here:
http://www.youtube.com/watch?v=SfgE8G2Uk2I
The test campaign was possible because of my two RC
aero-modeling counterparts: Eng. Florin Duta and Eng. Stefan
Mihailescu, my helper.


Fig. 6 Authors before the flight

Fig. 7 Model during a photo pass

Conclusions and future work
Having flown the RC scaled model in a quite successful test
campaign, we identified some weak points and we have the
chance to fix them. Even we have experienced a strong roll-
yaw coupling, we can cope with it, but this is not satisfactorily.
Separation of the controls and aileron->differential, flap-
>elevator and aileron->rudder mixings linear of nonlinear will
improve handling qualities and reliability of the model. After
this improvement stage we will instrument it with some
commercial off the shelf devices, like a Weatronic dual
receiver, provided with attitude sensors and GPS, or a more
complex EagleTree system including imagery, both as
inexpensive onboard packages.
Using a proper airfield/runway is an important issue, so a
good quality grass runway we think is the best solution.
Another usage for the model will be to test a new
configuration with radically different wing and tail surfaces,
see Fig. 8, preserving the fuselage. This time we should not use
a so rapid prototyping as we need a quite expensive mould,
but this is the kind of challenge we like.

4

Fig. 8 A new configuration with more advanced aerodynamics

REFERENCES
[1] EXEMPLE DE UTILIZARE AVANSATA A SISTEMELOR
CAD CU APLICATIE IN PROIECTUL AEROTAXI, CATALIN NAE,
MIHAI VICTOR PRICOP, IULIAN STANCU, CONFERINTA
AEROSPATIAL 2005, ISBN 973-0-03993-3
[2] AUTOMATIC INITIAL GEOMETRIC MODELING FOR
TWO CLASSES OF AIRPLANES, MIHAI-VICTOR PRICOP,
CATALIN NAE, CRISTIAN STANICA, THE 32ND INTERNATIONAL
SCIENTIFIC CONFERENCE MODERN TECHNOLOGIES IN
THE XXI CENTURY, BUCHAREST, 1-2 NOVEMBER 2007, ISBN
978-973-640-127-5

Asteroidul Romnia


Pe data de 6 mai 2012, Uniunea
Astronomic Internaional (UAI) (organismul
care se ocup cu denumirea anumitor corpuri i
fenomene cereti) a listat pentru prima dat
asteroidul cu numele de Romnia n numrul
71497 al Minor Planet Circular.
Decizia botezului a fost luata de Uniunea
Astronomica Internationala (UAI) - unde
Romania este unul dintre membrii fondatori - ca
urmare a propunerii a doi oameni de tiin
romnul Mirel Birlan, care lucreaz la Institutul
de Mecanic Cereasc i Calcul de Efemeride
din Paris, Frana i americanul Richard Binzel
profesor de tiine planetare de la MIT
(Massachusetts Institute of Technology).

Observarea asteroidul din Romnia

Mai 22, 2012 Ovidiu Tercu i Alex
Dumitriu, astronomi la Observatorul
Astronomic din Galai, au observat asteroidul
Romnia.
Este prima observaie a asteroidului fcut
de pe teritoriul Romniei. Ei au fcut determinri
ale poziiei i magnitudinii asteroidului.
Chiar dac ara noastr poart numele
unui asteroid, pn n prezent, niciun asteroid nu
a fost descoperit dintr-un observator de pe
teritoriul Romniei.
Asteroidul (7986) a fost descoperit la 1
martie 1981 de catre astronomul S.J. Bus de la
Observatorul Astronomic Siding Spring situat n
Australia i a fost botezat 1981 EG15.
Este doar unul din cei peste 590.000 de
asteroizi situai n Centura Principal de asteroizi
dintre Marte i Jupiter.
El are un diametru de 2-3 km i efectueaz
o rotaie n jurul Soarelui n 3.07 ani teretri
(aproximativ 1.121 zile). Cel mai aproape de
Pmnt ajunge la 0.83 uniti astronomice.
Asteroidul nu se ndreapt ns spre ara
noastr, nici spre Terra, ci doar a fost denumit
astfel de Uniunea Astronomic Internaional.
Conform celor publicate in revista noastr
nu este singurul asteroid cu nume ce face
referire la Romania. Exist i asteroidul 1381
Danubia, 100897 Piatra Neam, 1436 Salonta,
1537 Transylvania.
Muli asteroizi au ns nume de romni,
cum ar fi 2331 Prvulesco (dupa Constantin
Prvulescu), 4268 Grebenikov (dupa Eugeniu
Grebenikov), 6429 Brncui, 9493 Enescu, lista
putnd continua.
Exist i cratere denumite dup romni de
seam, cum ar fi Mihai Eminescu, dup care s-a
botezat un crater pe Mercur, dar i cratere cu
acelai specific pe alte corpuri cereti, cum ar fi
Venus, Marte sau Luna.
Prof. Carmen Stoicescu
PATRIOT MIM-104 A

MIM-104 Patriot este o rachet ghidat
folosit n sistemul mobil de suprafa
pentru rachete sol-aer utilizat de ctre
Armata Statelor Unite i mai multe naiuni
aliate.
Acesta a fost proiectat n 1969 de
Raytheon, Hughes i RCA. A fost produsa
n 1976 i este fabricat i n prezent de
Raytheon Company a Statelor Unite. A
intrat n serviciu n anul 1981 i sunt
folosite i n prezent. Numele deriv din
limba englez de la componenta de radar, de
la centrul sistemului cunoscut sub numele
de "radar de urmrire pe etape de
interceptare a intei" sau PATRIOT.
Sistemul Patriot a nlocuit sistemul
defensive dotat cu rachete Nike Hercules al
Armatei SUA i a nlocuit rachetele MIM-
23 Hawk pe termen mediu ca sistem tactic
de aprare aerian.
La nceput sistemul Patriot, a fost
folosit exclusiv ca o arm anti-aeronave, cu
nici o capacitate mpotriva rachetelor
balistice. Acest lucru a fost remediat n
timpul anilor 1980 cnd a primit rolul de a
distruge rachetele balistice tactice.
Patriot folosete o rachet de
interceptare avansat i sisteme de anten
radar de performan. A fost dezvoltat la
Redstone Arsenal n Huntsville, Alabama .
Patru rachete Patriot poat fi lansate de
pe platforma unui camion uor cu enile i
extrem de mobil de tipul TEL.
De-a lungul anilor, au aprut
urmtoarele variante: Standard, ASOJ /
SOJC, PAC-2, PAC-2 GEM, GEM-C,
GEM-T i PAC-3. Costul unitar varia ntre
1 i 6 milioane de dolari US;
Date tehnice: (PAC-1)
Greutate: 700 kg (1500 lb)
Lungime: 5800 mm (19 ft 0 in)
Diametru: 410 mm (16 in)
Anvergura: 920 mm (3 ft)
Propulsor: Combustibil Solid
Zborul altitudine: 79500 picioare (24200 m)
Vitez: 5 Mach
Focos greutate: 200 lb (90 kg)
Focos: explozie ( fragmentare cu doua
straturi de preformate i fragmente)
Operaional PAC - 1: 70 km
Scop: lansari mpotriva rachetelor balistice
i aeronave.
Planul racheteise afla la paginile 16 si 17.
Footgrafia colo r se gaseste la pagina 32.

Li Antonia-Cristina, cls. a XII a C

TIAI C ?

1. Universiatea Alexandru Ioan Cuza
din Iai a implinit 150 de ani de la nfiinare
i realizeaz transmisiuni Morse n toat
lumea, Olanda, Japonia, S.U.A., Rusia,
China, Belgia, Norvegia, Insulele Belise i
asteapt rspuns chiar i din spatiu?
1. 2. Iniiatorii acestui proiect sunt
radioamatorul Ioan Rebengea i profesorul
inginer Adrian Balanici?
2. 3. Exist o harta a entitilor
radioamatoare realizata de ei?
3. 4. Jules Verne i-a inspirat pe romnii
Nicolai Tesla, Henry Coand i Herman
Oberth s realizeze rachete de zbor i s
zboare in Univers?
4. 5. Nicolai Tesla a studiat semnalele
interplanetare timp de 50 de ani din cei 86
de ani ct a trit i a fost luat in deradere?
5. 6. Henry Coanda e supranumit tatl
farfuriilor zburatoare?
6. 7. Herman Oberth i-a construit primul
model de rachet inc din coala general?
7. 8. Herman Oberth a lucrat in calitate de
consultant tiinific la primul film din istorie
cu aciune care se desfura in spaiu:
Femeile de pe Lun? i c filmul a avut
un success enorm in popularizarea noii
tiine a rachetelor?
8. 9. In 1990 s-a infiinat la Bucureti
Muzeul Aviaiei?
9. 10. Mama lui Henry Coand a fost
franuzoaic?

Eliana Andreea RIZEA, cls. a IXa

Grafica
Andra Lecom, cls. a X-a B
Prof. Caibar Luiza


ASOCIAIA ROMN DE AERONAUTIC I COSMONAUTIC
PROGRAME DEZVOLTATE


Asociaia Romn de Aeronautic i Cosmonautic
(ARCA) este o organizaie non-guvernamental cu sediul n Vlcea,
Romnia, care promoveaz proiecte inovatoare aerospaiale.
Dou dintre cele mai inovatoare proiecte ARCA sunt
Demonstrator 2B i Stabilo. Racheta Demonstrator - 2B a fost
primul motor monopropelant reutilizabil din lume confecionat din
materiale composite.
A fost lansat cu succes n 9 septembrie 2004, de la Capul
Midia pe malul Marii Negre (site-ului Lansare Air Force).
Obiectivele organizaiei principale sunt de a ctiga
Concursul Google Lunar X Prize si de a trimite n spaiu prima
rachet romneasc, n msur s lanseze un cosmonaut.

PROGRAMELE DEZVOLTATE LA ARCA

- Racheta Demonstrator 2B, echipat cu primul motor din
lume, din materiale compozite, reutilizabil, care a fost lansat cu
succes, la data de 9 Septembrie 2004, de pe rmul Mrii Negre.
- Sistemul Stabilo care a executat dou zboruri pn n
prezent. Misiunea 1, lansat la o altitudine de 14.700 m, n
stratosfer i Misiunea 2 lansat n 2007 la o altitudine de 12.000 m,
deasupra Mrii Negre.
- Racheta suborbital Helen, demonstrator tehnologic
pentru competiia Google Lunar X Prize.
Zborul de test pentru Helen a fost amnat de dou ori, n
2009 (Misiunea 3) i 2010 (Misiunea 4), din cauza dificultilor
ntmpinate n lansarea balonului purttor.
Pentru a testa avionica rachetei Helen, ARCA a lansat de
la Snpetru, la nceputul anului 2010, Misiunea 5, la altitudinea de
5000 m.
- Lansarea cu succes, a primei rachete spaiale
romneti, Helen 2, a avut loc la 1 octombrie, 2010, din largul Mrii
Negre, n cadrul Misiunii 4B i a atins altitudinea
de 40km.
-Haas este o rachet spaial n trei trepte pentru
competiia de 30 milioane $ Google Lunar X Prize.
Vehiculul Helen are trei etape denumite asfel: Demonstrator
- 2, Demonstrator - 2B i Demonstrator - 2C.
Primele dou au fost create ntre 2003-2004 n timpul
concursului Ansari X Prize. Demonstrator - 2C este o rachet
construit n 2009.
Principalul obiectiv al programului este lansarea sondei
lunare European Lunar Explorer i ctigarea competiiei.
- Pentru transportul rachetei Haas I I la altitudinea de
lansare, ARCA dezvolt avionul supersonic de transport IAR-111.
Acesta va deveni primul avion supersonic romnesc care va fi
utilizat i pentru dezvoltarea tehnologiilor pentru turismul spaial.

RACHETA ORBITAL HAAS 2

(ARCA) a prezentat n perioada 1-3 iunie 2012, n Piaa
Victoriei din Bucureti, racheta orbitala Haas 2C, o variant mai
mare cu 30% ca a celei transportate de avionul supersonic IAR-111.
Haas 2C va fi lansat de la sol n primvara anului 2013,
n cadrul Misiunii 7 i va avea drept obiectiv testarea la zbor a
motorului Executor i atingerea orbitei, devenind primul satelit
realizat integral n Romnia, n greutate de peste o jumtate de ton.
Misiunea 7 va constitui i o repetiie final pentru lansarea
ctre Lun a sondei European Lunar Explorer, din cadrul competiiei
americane de 30 milioane $ Google Lunar X Prize.
n cadrul Misiunii 7 , racheta Haas 2C va fi lansat ntr-o
singur treapt, fiind pentru prima oar cnd se ncearc lansarea
unui satelit cu o rachet ntr-o singur treapt. Acest lucru este
posibil datorit tehnologiei de construcie a rezervoarelor rachetei,
din materiale compozite, care sunt extrem de uoare.
Eforturile Asociaiei Romne de Aeronautic i
Cosmonautic ARCA, din cadrul Programului Spaial al Romniei,
sunt o iniiativ privat.

Caracteristicile tehnice ale rachetei Haas 2C sunt:

- lungime: 18 m
- greutate goal: 510 kg
- greutate maxim la start: 16 tone
- combustibil: oxigen lichid + kerosen
- consum: 85 kg/sec
- traciunea maxim a motorului: 23 tone

Prof. Cornel Stoicescu



CINE TIE ASTRONAUTIC RSPUNDE

ntrebri.
1. Este posibil s trecei dincolo de cmpul gravitaional al
Pmntului dac v ndeprtai destul de mult de Pmnt?
2. Sputnik I, primul satelit artificial al Pmntului, a czut
napoi pe Pmnt, deoarece a fost incetinit de frecarea cu partea
exterioar a atmosferei terestre. Ce s-a observat cnd Sputnik se
nvrtea n spiral, din ce in ce mai aproape de Pmnt?
3. Att specialitii sovietici ct i cei americani organizeaz
pentru cosmonaui programe de antrenament cu teste greu de
suportat. Enumerai cteva dintre ele.
4. Cum se aleg cosmonauii n funcie de tolerana la
acceleraii i deceleraii?
Prof. Simionescu Nina
SISTEME STELARE I MATERIA DIFUZ

Prof. Puan Emilia
Liceul Teoretic "Tudor Vladimirescu"
Bucureti

n unele pri ale cerului se vd, prin telescop
sau chiar cu ochiul liber, stele grupate la un loc n
numr foarte mare, alctuind ceea ce se numete o
ngrmdire de stele, ngrmdirile sunt de dou
feluri: ngrmdiri (roiuri) deschise i ngrmdiri
(roiuri) globulare.
ngrmdirile deschise conin cteva zeci sau
sute de stele, distribuite neregulat pe o poriune
mic a cerului.
ngrmdirile globulare conin sute de mii de
stele, a cror concentrare crete spre centrul
ngrmdirii, care are form de sfer. Dimensiunile roiurilor globulare sunt de multe ori
mai mari dect acelea ale roiurilor deschise, dar, fiind mult mai ndeprtate, structura lor
nu poate fi observat dect printr-un telescop puternic.
Studiul distribuiei stelelor n spaiu a artat c totalitatea stelelor vizibile cu ochiul
liber i care fac parte din Calea lactee formeaz un singur sistem stelar gigantic, numit
Galaxia n total, Galaxia este alctuit din mai mult de o suta de miliarde de stele - dintre
care una este Soarele nostru. Forma Galaxiei se aseamn cu aceea a unei lentile
biconvexe sau a unui bob de linte.
Sistemul nostru solar este situat n interiorul Galaxiei, n apropierea planului ei de
simetrie. De aceea, privirea noastr ntlnete n direcia acestui plan(n direcia ntinderii
maxime a Galaxiei) mult mai multe stele dect n orice alt direcie.
Privirea noastr ntlnete aici numeroase stele deprtate, care par foarte slabe i cu
ochiul liber se vd contopite ntr-o band ceoas continu - Calea lactee. Trebuie precizat
c Galaxia nu are marginile bine conturate. ntreaga Galaxie efectueaz o micare de
rotaie n jurul unei axe ce trece prin centrul ei, care este perpendicular pe planul ei de
simetrie. Galaxia se nvrtete n jurul centrului de greutate al ntregului sistem stelar.
S-a stabilit c sistemul nostru stelar, Galaxia, nu este singurul. Exist n univers o
mulime de alte sisteme stelare asemntoare, denumite galaxii. Una din cele mai
apropiate galaxii este nebuloasa spiral din constelaia Andromeda. Privit cu ochiul liber
i chiar prin telescop, ea are aspectul unei pete ceoase. Fotografiile fcute cu telescoape
puternice arat c n realitate ea este o ngrmdire enorm de stele. O alt galaxie
asemntoare este cea din constelaia Cinilor de Vntoare.
Galaxia din Andromeda - una din cele mai apropiate de noi - se afl la o distan de
Pmnt de aproximativ 2 milioane de ani lumin. Cele mai ndeprtate dintre galaxii, se
afl la o deprtare de noi de aproximativ 2 miliarde de ani lumin. Dimensiunile i
numrul stelelor care compun aceste galaxii sunt aproximativ aceleai ca i ale Galaxiei
noastre, dei aceasta este una dintre cele mai mari din sistemul stelar. Fiecare din aceste
galaxii, ca si Galaxia noastr, are o micare de rotaie n jurul axei proprii.
n afar de pete ceoase, care n realitate sunt sisteme stelare foarte ndeprtate de noi,
exist pe cer i pete ceoase luminoase, alctuite din substane gazoase cu densitate extrem
de mic, denumite nebuloase.
Astfel de nebuloase se mpart dup forma lor n : difuze (fr o anumit form) i
planetare (mici, de form circular). n centrul nebuloaselor planetare se afl mereu o stea
alb, iar nebuloasa nsi are adesea forma unui cercule sau a unui inel.
Nebuloasele planetare n-au nimic comun cu planetele; ele au cptat aceast denumire
pentru c, privite prin telescop, au o form care amintete un disc de planet.
n lumina strlucitoare a Lunii, nebuloasele nu se pot vedea. Structura lor se
evideniaz cel mai bine pe fotografii.
Spaiul dintre planete, stele, nebuloase i galaxii nu este un vid absolut. n el se mic
corpuri i particule de meteori, corpuscule mici de praf, molecule, atomi i electroni.
Densitatea acestui mediu difuz este extrem de mic. Orict de mic ar fi densitatea
spaiului interstelar, acest mediu difuz absoarbe lumina stelelor celor mai ndeprtate.
Astronomii in seama de faptul c n spaiul cosmic lumina este parial absorbit i iau
n consideraie aceast absorbire cnd studiaz stelele ndeprtate. Materia din spaiul
interstelar, ca i nebuloasele , se concentreaz spre planul galaxiei. Nebuloasele gazoase i
gazele din spaiul interstelar emit unde radio; studiul lor ne ajut s cunoatem natura i
poziia lor, chiar i n locurile unde ele nu sunt luminate (nu lumineaz).
Pe msura mririi puterii telescoapelor i desvririi metodelor de cercetare, se
descoper lumi din ce n ce mai ndeprtate i astfel ne convingem c universul nu are
margini, este infinit. n orice direcie ne-am ndeprta, nu ajungem la o limit a
universului, ci ntlnim mereu alte lumi, care se afl n stare continu de micare i
schimbare.

POPULARIZAREA
MODELELOR ZBURTOARE N
PRESA ANILOR 1930 1940.

n aceast perioad, popularizarea
modelismului s-a fcut prin articole ce
susineau construcia modelelor zburtoare,
desfurarea concursurilor, rezultatele
obinute, planuri de modele performante etc.
ce apreau n publicaiile vremii:

- Romnia aerian, 1927 1948, organ
al Aviaiei civile, apariie lunar;
- Aripi, 1931 1932, bilunar, Aeroclubul
Regal Romn;
- Aripa Oltean, 1934 1937,
Aeroclubul Oltenia, Craiova etc.;
- Revista aeronauticii i marinei, 1937-
1941, lunar, Ministerul de resort.

Amintim o parte dintre articolele
aprute n Romnia aerian, din anii 1930-
1937:

La ce servesc modelele sburtoare?
- ing. G.V. Belmoni;
Rolul modelelor sburtoare n
dezvoltarea aviaiei, ing. N. Codreanu;
Pentru o aviaie a tineretului, semnat
Romnia aerian;
Concursul de modele zburtoare ale
revistei Romnia aerian, 1934;
Regulamentul concursului de modele
zburtoare, aprilie 1934;
Cteva ndrumri pentru construirea
unui model zburtor, aprilie, 1934;
Concursul de modele zburtoare de
la ARPA - Cmpina, iunie 1938;
Concursul naional de aeromodele de
la Sn Petru-Braov, mai 1939;
Modele reduse de aeroplane, cu
subpunctele:
- Cum se calculeaz, se construiete i
se zboar, semnat GVB, mai 1939.
Se constat c n acea perioad existau
personaliti care cutau s transmit
modelitilor din ar experiena lor, privind,
mai nti, proiectarea, construirea i lansarea
modelelor i, apoi, istoricul acestei activiti.

Bibliografie:
Revista Romnia aerian, nr. 1-12, din anul
1934, 1935, 1936, 1937.

Prof. Ioan N. Radu
Racheta A-90 fabricat n Romnia
Racheta A-90 a fost prima arm de aviaie ghidat fabricat n
serie n Romnia, dup tehnologia anilor 60 (precedesoarea ei,
racheta sovietic RS-2US a fost omologata si introdusa in dotare in
anul 1960 i scoasa din dotare la sfritul anilor70 in URSS).
Era destinat pentru interceptarea bombardierelor i a rachetelor de
croazier. Racheta a intrat in dotarea avioanelor MiG. 21 (care la
acea dat existau in dotare), fiind dirijat de radiolocatorul de bord
RP-21 Safir. (v. fig. Mig. 21 cu A-90 sub planuri)
A fost produs de ntreprinderea
Electromecanica Ploieti (fosta
ntreprindere de producie i
reparaii a tehnicii de rachete),
fiind omologat n anul 1984.
Racheta a fost produs pentru
necesitile proprii, iar mai apoi a
fost oferit i la export, fiind expus
la Expoziia permanent de tehnic
militar de la Clinceni.

Caracteristicile tehnico -
tactice ale rachetei A-90 sunt :
- lungime 2,5 m
- diametrul fuselajului 0,2 m
- anvergura 0,654 m
- masa totala 83 kg
- ncrctura exploziva 15 kg
- distanta de tragere 2 7 km
- complexul radar-racheta
funciona in condiii optime pentru
inte evolund la nlimi cuprinse
intre 5-20 km, cu viteza intre 800-
1600 km/h.

Componente
In primul compartiment al
rachetei se gsea focosul de
proximitate (1), iar in al doilea
ncrctura exploziv (2) cu corp
prefragmentat. In al treilea se aflau
servomecanismele de acionare (4)
ale suprafeelor anterioare (3) de
comand de tip canard, care erau
conectate mecanic prin cabluri cu
suprafeele de comand posterioare,
cablurile trecnd prin carenajul de
sub corpul rachetei. In al patrulea compartiment, n centrul de
greutate, se gsea motorul reactiv cu combustibil solid (6) pe baza
de nitroglicerin, avnd ajutajele (7) plasate n lateralul fuselajului.
S-a ales aceasta soluie constructiv din cauza necesitii rezervrii
spaiului din spate pentru electronica de recepie i pentru
meninerea centrajului rachetei pe msura consumrii ncrcturii de
propulsie. In al cincilea compartiment se gsea bateria (8), urmat de
sistemul de giroscoape i pilotul automat (11) cu 3 canale, care
asigura dirijarea i stabilizarea (12) n planurile de dirijare, ct i
micarea n jurul axei proprii.

Descoperire intei
Racheta a fost conceput spre a fi utilizat in toate condiiile
meteo ( zi, noapte, cer
senin sau nori, etc ),
dirijarea sa fcndu-se
in fascicul de
radiolocaie. Realizarea
unei intercepii se fcea
pe o frecven de 8-10
GHz.
inta era detectat
de sistemul de radare cu baza la sol iar nterceptorul era dirijat de
staiile de control terestre pn in apropierea sa, de preferin in
spatele intei. Aici avionul MiG 21 ncepea scanarea spaiului aerian
din fa sa cu radarul de bord.
Distana de descoperire a intei era 17 km pentru un avion de
mrimea lui IL-28. Pilotul trebuia s manevreze avionul de aa
maniera nct spotul intei s se gseasc in centrul ecranului
radarului de bord. In continuare, comuta radiolocatorul in regim de
urmrire automat a intei (care se putea face ncepnd de la
distana 8 km practic, iar la atingerea distanei de tragere (2 km
minim, 6 km maxim ) i comanda de lansarea. De aici si pana in
momentul lovirii intei era necesar s menin spotul intei in mira
ecranului radiolocatorului. ncrctura exploziv (2) asigura
distrugerea rezervoarelor prin explozia la o distan de 10 m fa de
int, a cozii la 4 m i a aripii la 0,5 m. Pentru distrugerea unui
bombardier strategic se aprecia ca erau necesare 4 rachete care s
loveasc inta. Lansatorul era de tip PU-12-40.

Dirijarea
Pe toata durata dirijrii radarul realiza 2 funcii distincte:
scanarea in continuare a zonei frontale pentru detectarea
schimbrilor de direcie ale intei i dirijarea rachetei prin crearea
unui sistem de coordonate cu ajutorul unor impulsuri codificate
modulate in 2 planuri perpendiculare, orizontal si vertical .
Meninnd spotul intei in mira ecranului radiolocatorului
pe parcursul intercepiei urmrind micrile intei, pilotul muta de
fapt in mod gradat sistemul de referin astfel nct s se gseasc in
permanen cu zona de semnal continuu pe direcia intei.

Tragerea
In cazul in care nu se dorea utilizarea radarului pentru
urmrirea intei, sau cnd acelai sistem era utilizat mpreun cu
racheta H-66 mpotriva intelor terestre (masa 290 kg, ncrctura
exploziv 103 kg, btaie 8-10 km ) se utiliza vizorul optic ASP 5
NV care furniza coreciile de deplasare a intei in locul radarului.

Aprecieri
Asimilarea in producie a acestei rachete a fost umbrit de
faptul ca era o tehnica destul de nvechit, ce urma a fi utilizat de
un avion ce urma a fi modernizat sau scos din uz n anii urmtori.
Dar ca aspecte pozitive se pot meniona experiena
valoroas ctigat n urma asimilrii rachetei, economisirea de
valut ce urma a fi aruncat pe aceeai rachet nvechit dar
importat, precum i intrarea in dotare a unui sistem de arme care
putea fi utilizat cu oarecare succes mpotriva unor inte statice dar
care erau deosebit de discrete in emisiile demascatoare (nveliuri
absorbante radar, emisie deosebit de sczut in IR ) cum ar fi
rachete de croaziera, UAV, mpotriva crora rachetele cu dirijare
semi-activ radar sau auto-dirijate in infrarou erau ineficiente,
rmnnd doar opiunea tunului de bord. Trebuie reinut
ntmplarea cu avionului F-117 dobort de srbi dup descoperirea
cu o staie radar veche despre care nici nu se credea ca se mai afl in
dotare. Ar trebui s fie un exemplu in domeniul reevalurii
materialului existent, a modernizri acestuia etc..

S-au utilizat urmtoarele surse de informare:
-http://www.elmec.ro (ntreprinderea Electromecanica Ploieti,)
-http://www.afas.ro (coala de maitri militari a Forelor aeriene )
-http://www.airwar.ru
-Wikipedia; Observatorul Militar; Internet.
- Doru Davidovici, Aripi de argint, Editura militara, Bucureti, 1983
Prof. Ioan N Radu
50TH ANNIVERSARY OF SPACEMODELLING IN THE FAI

In celebration of the 50TH ANNIVERSARY OF SPACEMODELLING IN
THE FAI, organisations and individuals that have greatly contributed to the
development of this activity have been awarded the "50th Anniversary of
Spacemodelling in the FAI Diploma".
The Awards Ceremony took place on Friday 20 April 2012 in
Lausanne, Switzerland, in the presence of FAI President John Grubbstrm
who had the pleasure of distributing the diplomas to the recipients,
together with CIAM Space Modelling Chairman Srdjan Pelagic.
Recipients of the 50th Anniversary of Spacemodelling in the FAI Diploma

- Organisations

National Association of Rocketry (NAR) - USA This organisation
established spacemodelling and adopted the first competition rules that
became guidelines for all similar activities in the world. It has also been the
organiser of two FAI World Space Modelling Championships in 1980 and
1992.
Zvaz Modelarov Slovenska (ZMOS) - Slovakia Organiser of the
first ever official FAI Spacemodelling international event "Dubnicki Maj" in
1966, the FAI World Space Modelling Championships in 1974 and 2000
and the FAI European Space Modelling Championships in 1995 and 2007.
Vazduhoplovni savez Srbije (VSS) Serbia Organiser of the first
ever FAI World Space Modelling Championship in 1972, the FAI World
Space Modelling Championships in 1987 and 2010 and the FAI European
Space Modelling Championships in 2003 and 2009.
Federatia Romana de Modelism (FRMD) Romania Organiser
of the FAI World Space Modelling Championship in 1998 and of five
European Space Modelling Championships in 2011, 2005, 1993, 1988
and 1981 also the organiser of the largest number of FAI Space
Modelling Championships.
Federation of Spacemodelling Sport of Russia (FRMS)
Organiser of the greatest ever World Space Modelling Championships in
Baikonur in 2006 with the participation of 25 countries where new standards
in organisation of such events were set up ("tents town", opening and
closing ceremonies at the city stadium in front of more than 10000
spectators, numerous spectators at the flying field).
Aeroklub Polski - Poland Organiser of the first ever Junior World
Space Modelling Championships in 1994 and of three FAI World Space
Modelling Championships in 1983, 1994 and 2004. Also known for the
continuous development of spacemodelling activity.
Real Federacion Aeronautica Espanola Organiser of the first ever
European Space Modelling Championships in 1994 and the FAI World
Space Modelling Championships in 2008 . It constantly promotes and
develops Spacemodellling in West European countries.
Association of Light Aviation of the Republic of Kazakhstan
Organiser of the first ever Open Asian SM Championships in 2007and the
Korkyt Ata Space Modelling World Cup for years, which is the only Space
Modelling World Cup in an Asian country.
ARK "Vladimir Komarov" Ljubljana Slovenia Organiser for 34
years of the "Ljubljana Cup", the oldest continuously organised
spacemodelling international event, which has been for almost 20 years the
final event in the Space Models World Cup series and which gathers
sportsmen of 10 -12 countries every year a miniature "European
Championship". Several world records have been broken during this event.
It was also the executive organiser of the 11th FAI World Space Modelling
Championship in 1996.

- Individuals

Alexander "Sandy" Pimenoff Finland legendary CIAM President
(1968-2007) who heartily supported all spacemodelling activities. He
contributed enormously to the evolution of spacemodelling from a simple
technical sporting activity to a developed and widespread air sport around
the world. Thanks to Sandy, Spacemodelling became a part of the 1st
World Air Games in 1997and is constantly progressing with World and
Continental Championships and World Cup series as pillars of this air sport
favoured by all generations of athletes.


Max BishopJohn "Max" Bishop Switzerland retired FAI
Secretary General,
who served in this
position for 17 years
(from 1994 to 2010);
During all his service
at the FAI, he, with
the help of his staff,
enthusiastically
supported and helped
spacemodelling in
conducting all
spacemodelling
programs and plans. Thanks to his help, understanding and support,
spacemodelling overcame many problems to achieve the desired level of
development of Spacemodelling as an air sport. Foto.
George Harry Stine USA (posthumously) known as the "Father
of Spacemodelling", a man who established Spacemodelling and
introduced it into the FAI in 1962 and who served as the first CIAM Space
Models Subcommittee Chairman 11 years from 1962 to 1972.
Otakar Saffek Czech Republic the second CIAM Space Models
Subcommittee Chairman (7 years from 1973 to 1978 and 1996), one of the
best spacemodellers of "sixties" in the world.
Col. Howard R. Kuhn USA (posthumously) the third CIAM Space
Models Subcommittee Chairman (17 years from 1979 to 1995), a man who
made spacemodelling popular all over the world.
Ing. Srdjan D. Pelagic Serbia the fourth CIAM Space Models
Subcommittee Chairman (15 years from
1997 until present day), a man who
launched the Sapphire Space Models
Development Program in 1997, who
continuously encouraged the organisation
of Space Models contests of all levels all
over the world and whose contribution to
spacemodelling World Cups helped it
become the most effective tool in
popularising Spacemodelling. Foto.
Ing. Marian Jorik Slovakia Space Models World Cup coordinator
(15 years from 1993 to 2007) and organiser of the 1995 FAI Junior & Senior
European Space Modelling Championships and the 13th FAI World Space
Modelling Championship in 2000. During his service, Space Models Word
Cup competitions increased from one to five classes. He provided
challenge trophies for all classes and made this kind of competition very
popular and attractive.
Vernon and Gleda Estes USA founders and owners of "Estes
Industries" that made possible the mass production of space models
engines in 1958 and greatly contributed to spreading spacemodelling all
over the world through their continued production over many decades.
Prof. Ioan N. Radu Romania the first ever spacemodelling
World Champion in 1972, one of the best promoters of
spacemodelling and author of "World Space Modelling" the first
comprehensive history of spacemodelling. He is also publisher of
"Astronautica", a magazine on spacemodelling, rocketry and
astronautics.
Gradimir B. Rancin Serbia the general manager of the first ever
World Space Modelling Championship in Vrsac (ex-Yugoslavia now Serbia)
in 1972 and a man who greatly contributed to the modernisation of the
Spacemodelling rules adopted in 1970 and to their adaptation to the CIAM
principles of competition.
Mihail Zanciu Romania former Secretary General of the
Romanian Modelling Federation who was the chief organiser of the
12th World Aeromodelling Championships for space modelling in
Romania in 1998 and the FAI European Space Modelling
Championships in 2005, 1993, 1988 and 1981; he has organised the
largest number of FAI Space Modelling Championships.FAI to boost air
sports promotion and events with new marketing and events company
Ing. Srdjan D. Pelagic Serbia
50TH ANNI VERSARY OF SPACEMODELLI NG I N THE FAI

La celebrarea a 50 de ani de activitate a
SPACEMODELLING in cadrul Federatiei
Aeronautice Internationale, organizaii i
persoane fizice care au contribuit n mare
msur la dezvoltarea acestei activiti a fost
acordata Diploma "50 de ani de Spacemodelling
n FAI". Ceremonia de premiere a avut loc vineri,
20 aprilie 2012 la Lausanne, Elveia, n prezena
preedintelui FAI Grubbstrm John, mpreun
cu Srdjan Pelagic seful Sub-comitetului
Modelelor Spatiale CIAM.
Beneficiarii romani ai acestei Diploma au fost:

Federaia Romn de Modelism

Federaia Romn
de Modelism - F.R.Md s-
a nfiinat n 1968 n
cadrul fostului Consiliu
Naional pentru Educaie
Fizic i Sport i a
funcionat ca federaie
sportiv naional subordonat diferitelor
Ministere..
Federaia Romn de Modelism, n urma
hotrrii Adunrii Generale din data de 18
noiembrie 2001, devine Organizaie de interes
public, non profit, de reprezentare naional,
persoan juridic de drept privat, de utilitate
public, autonom, neguvernamental, apolitic i
fr scop lucrativ, subordonat Ageniei Naionale
pentru Sport, n conformitate cu Legea Educaiei
Fizice i Sportului nr. 69/2000, a O.G. 26/2000
privind Asociaiile i Fundaiile.
Adunarea General a aprobat, i a adoptat
Statutul federaiei romne de modelism,
elaborat n conformitate cu Regulamentul de
punere n aplicare al acesteia i cu prevederile
legale n vigoare privind persoanele juridice, avnd
emblem proprie, cu durat de funcionare
nedeterminat. Conducerea structurat in
conformitate cu ramurile sportive de modelism
subordonate astfel: Preedinte - ing. Berceanu
Radu, Secretar general -Zanciu Mihail, iar Secretar
federal - Conu Marius.
Este autorizat s organizeze, coordoneze
i s controleze toate activitile sportive de
modelism i anume aeromodelismul,
navomodelismul, automodelismul i
rachetomodelismul, aa cum sunt prevzute i
descrise n regulamentele federaiilor internaionale.
Recunoate i aplic n activitatea sa
statutele i regulamentele urmtoarelor federaii
internaionale la care este membr pentru ramurile
sportive de modelism subordonate:
Federaia Aeronautic Internaional F.A.I.,
Comisia Internaional de Aeromodelism-C.I.A.M.
pentru aeromodelism i rachetomodelism.
Organizaia Mondial N.A.V.I.G.A., pentru
navomodelism. Federaiilor Europeane E.F.R.A. i
F.E.M.A. pentru automodelism.
Federaia Romn de Modelism este
constituit prin unirea cluburilor care au cel puin o
secie de modelism i a asociaiilor judeene i a
Municipiului Bucureti de modelism afiliate i
recunoscute de ea, n condiiile legii.
Federaia garanteaz ramurilor sportive
componente (care sunt conduse de un
vicepreedinte) autonomia tehnic n conformitate
cu regulamentele federaiilor internaionale la care
F.R.Md. este membr


Mihail Zanciu

S-a nscut n 1947, la Rmnicul Vlcea.
Profesor de fizic-chimie gradul I, absolvent al
Facultii de Fizic-chimie din Institutul Pedagogic
Bucureti, promoia 1971. n perioada 1971-1980 a
funcionat n nvmnt, la coli din jud. Dmbovia
i din Bucureti, unde a organizat i condus
numeroase cercuri de aero- i rachetomodele
pentru elevi, multe dintre acetia remarcndu-se
prin realizri valoroase.
ntre 1980-1985, i-a desfurat
activitatea la Consiliul Municipal Bucureti al
Organizaiei Pionierilor, ca instructor i ca ef al
seciei nvmnt, tiin i tehnic. A avut n
rspundere i activitatea de modelism de la Casele
pionierilor i din colile din Bucureti, contribuind la
realizarea unor rezultate deosebite n concursurile
organizate la nivel naional.
Ca urmare a experienei acumulate, din 1985 a
fost ales secretar general al FRMd, funcie n care a
reuit s determine o mbuntire substanial a
activitii federaiei i a unor centre de modelism din
ar. A acordat o atenie special formrii unor noi
generaii de antrenori, atragerii, pregtirii i
organizrii ntrecerilor la nivelul juniorilor, precum i
participrii acestora la Campionatele Mondiale i
Europene unde au fost obinute rezultate deosebite.
Romnia a devenit o for la aero-, navo- i
rachetomodele, din cele 286 de medalii cucerite la
CM i CE pn la 1 noiembrie 1998, un numr de
248 (34 de aur, 78 de argint i 136 de bronz) au
fost nregistrate dup 1985. Tot n perioada 1985-
1999, au fost acordate 86 de titluri de maetri ai
sportului, 16 de maetri emerii ai sportului i 15
titluri de antrenori emerii. Din 1986 pn n 2000,
au fost organizate n Romnia 8 CM i 11 CE,
Mihail Zanciu fiind unul dintre organizatori ai
acestora.
A fcut parte din numeroase jurii internaionale
la CM i CE. A desfurat o intens activitate n
cadrul CIAM (Comisia Internaional de
Aeromodelism) din Federaia Aeronautic
Internaional (FAI), fiind membru delegat din 1987,
iar din 1991 i la NAVIGA (Federaia Mondial
pentru Construcia i Sportul cu Navomodele). A
fost unul dintre promotorii organizrii CM i CE
pentru juniori din 1992 la aeromodele i din 1994 la
rachetomodele.
n anul 1993, a primit din partea FAI - Diploma
Paul Tissandier, pentru servicii deosebite n
dezvoltarea modelismului n lume. Pentru
rezultatele obinute, n anul 2000 i s-a conferit
Medalia naional Pentru Merit clasa I, iar in 2004
medalia Meritul Sportiv clasa a II-a.
Bibliografie: MTS, Enciclopedia educatiei fizice i
a sportului din Romnia, Editura Aramis, , 2002,
p.738.
George I Radu

Rachetomodelismul
dmboviean,
recunoscut n Elveia

Unul din cei doi romani distinsi
cu Diploma aniversar de Federaia
Internaional de Astronautic este
profesorul trgovitean Ioan N. Radu, de la
Colegiul Naional C. Carabella
Dasclul pasionat de astronautic a
publicat singura carte de istorie World
Space Modelling, este singurul din
Romnia care public revista colar
Astronautica i a fost campion mondial
de aeromodelism La aniversarea a 50 de
ani de aero i rachetomodelism, profesorul
Radu a strlucit sub lumina reflectoarelor
la Lausanne, n Elveia, fiind ambasadorul
Trgovitei i al Romniei la evenimentul
de talie internaional
La sfritul lunii martie al acestui an,
la Lausanne, n Elveia, profesorul trgovi
tean Ioan N. Radu, coordonator al
Societii Astronautica din cadrul
Colegiului Naional Constantin Carabella
din Trgovite, a strlucit sub lumina
reflectoarelor la manifestarea privind
aniversarea a 50 de ani de aeromodelism i
rachetomodelism. Profesorul Ioan N. Radu
a primit din partea Federaiei Internaionale
de Astronautic diploma aniversar 50 de
ani de activitate n domeniul modelelor
spaiale 1962-2012, diploma a fost oferit
doar unui numr de 9 ri din lume,
respectiv: SUA, Slovenia, Serbia, Romnia,
Rusia, Polonia, Spania, Kazahstan i
Slovakia i unui numr de 11 persoane
printre care i profesorul trgovitean Ioan
N. Radu.

Am primit aceast recunoatere
pentru faptul c am fost campion mondial
de aeromodelism n anul 1972, am publicat
singura carte de istorie World Space
Modelling i pentru c sunt singurul n
Romnia care public revista colar
Astronautica, iar acest lucru se ntmpl
la Trgovite, ne-a mrturisit prof. Ioan N.
Radu. Revista are apariie bianual cu
specific astronautic i rachetomodele.

Virgil Voinescu
| virgil.voinescu@artpress.ro
ELVETIA RECUNOASTE VALOAREA
PROF. IOAN N. RADU

Mircea COTR , 3 Mai, 2012, Dambovita

In perioada 20-21 aprilie, la Lausane,
in Elvetia, la Hotelul Movenpick, a avut loc
aniversarea a 50 de ani de Spacemodelling.
La Ceremonia au fost invitate numeroase
personalitati ale acestui sport, printre care
si targovisteanul Ion N. Radu. Pentru a
marca importanta acestor 50 de ani
aniversari ai sportului cunoscut in Romania
sub denumirea de rachetomodelism,
Spacemodelling in engleza, trebuie sa
mentionam ca au fost premiate o serie de
persoane care, prin activitatea lor de o
viata, au marcat evolutia acestui sport,
impunandu-l atat la nivel european, cat si
mondial.

Pe scurt, ii vom prezenta pe cei
prezenti la aceasta manifestare: Alexander
Sandy Pimenoff (Finlanda), cel care a
fost primul presedinte al CIAM in perioada
1968-2007; John Max Bishop (Elvetia),
care, timp de 17 ani, in perioada 1994-2010,
a fost primul secretar general al CIAM;
George Harry Stine (SUA), fiind primul
care a oficializat rachetomodelismul ca
sport, el fiind si cel care, in 1965, a impus
regulamentul acestui sport, regulament care
este considerat biblia CIAM; Otakar Saffek
(Cehia), care a fost al doilea presedinte
CIAM intre anii 1973-1978; Col. Howard
R. Kuhn (SUA), care a fost al treilea
presedinte al CIAM intre 1979-1995; ing.
Marian J orik (Slovacia), care a fost
coordonator al organizarii Cupei Mondiale a
Rachetomodelismului in perioada 1993-
2007, fiind si cel care a introdus acordarea
cupei pentru performantele sportive;
Vernon si Gleda Estes (SUA), cei doi soti
fiind primii care, in 1958, au impus
producerea in masa a motoarelor cu reactie
pentru rachetomodele; prof. I oan N. Radu
(Romania), care, in 1972, a fost primul
campion mondial la rachetomodele, avand
si meritul de a fi unicul fondator si promotor
al singurei reviste de astronautica din
Romania; Gradimir B. Rancin (Serbia),
care, in 1972, a fost primul presedinte al
Campionatului Mondial la Rachetomodele
si Mihail Zanciu (Romania), care, in
perioada 1993, 1988-1981, a organizat un
campionat mondial si patru campionate
europene.

Participarea prof. Ioan N. Radu la
aceasta manifestare este o recunoastere a
meritelor sale, asa cum am mentionat, el
fiind primul campion mondial la
rachetomodele, dar fiind si singurul care, la
nivel national, a conceput, editat si difuzat
singura revista de astronautica din Romania,
fiind si in prezent, aceasta aparitie editoriala
unica considerata o performanta pe care
niciun roman nu a reusit nici cel putin sa o
egaleze ca v a l o a r e .
Targovisteni i , mai ales elevii liceului
Carabella, cunosc aceasta revista, care a fost
realizata de Ioan N. Radu cu sprijinul
entuziasmat al liceenilor. Desi a conceput si
a editat aceasta revista unica in conditii
dificile, deoarece nu l-a spijinit oficial
nimeni, Ioan N. Radu este acea persoana
care nu a abandonat niciodata, dimpotriva,
s-a luptat cu toate greutatile, chiar si de
ordin financiar, deoarece, la vremea
respectiva, astronautica, ca forma de
manifestare stiintifica si sociala, reprezenta
un pas inainte esential in cunoasterea acelei
lumi care a fost si este spatiul cosmic, o
lume, in ultima instanta, a echilibrului
intelectual si sufletesc. Prin revista sa, pe
care a transformat- o, metaforic vorbind,
intr-o faclie a cunoasterii, prof. Ioan. N.
Radu a intretinut permanent vie acea dorinta
de a patrunde in spatii ce atrageau si
captivau atat prin latura de inefabil, cat si de
mister, ceea ce este de fapt pana la urma
spatiul cosmic. Revista prof. Ioan N. Radu,
asa cum a fost ea conceputa, asa cum a fost
editata, in conditii, putem spune, de
pionierat, in acest domeniu editorial a
insemnat, in plan spiritual, si o conectare la
evolutia mondiala a unui domeniu care in
Romania nu era nici cel putin la primul pas.
Revista domnului profesor a insemnat si
anularea granitelor, largirea spatiului de
cunoastere atat a prezentului, cat si a unui
presupus viitor al omenirii. In incheiere,
reafirmam ca invitarea domnului profesor
Ioan N. Radu la aniversarea celor 50 de ani
de Spacemodelling a insemnat
recunosaterea valorica a unui om care nu a
renuntat niciodata la scopul si idealul sau de
o viata: rachetomodelismul. Ioan N. Radu
este una dintre putinele personalitati
targovistene care trebuie stimata cel putin
pentru faptul ca, in Elvetia, la Lausane, i s-
au recunoscut merite in activitatea sa de o
viata, merite cu valente mondiale. Acest
lucru, Targovistea viitoare nu trebuie sa-l
dea uitarii.

Grafica
Onicescu Cristian, cls a IX-a B
Prof. Caibar Luiza
nfiinarea Comisiei de
Modelele sburtoare n
Romnia

Trecerea de la practicarea
aeromodelismului n mod izolat pn la faza
cnd acesta devine sport de mase, ndrgit
de tinerii din ntreaga ar, s-a fcut intr-un
timp relativ scurt. Oficialitile neleg
destul de trziu rostul educativ al modelelor
zburtoare i ncurajate de iniiative locale,
organizeaz pimele competiii
n anul 1936, s-au concretizat primele
iniiative, prin nfiinarea a dou cercuri de
constructori de modele zburtoare la
Asociaia aviatic CFR Bucureti
(coordonator ing. N. Codreanu) i Uzinele
IAR Braov. n activitatea acestor dou
cercuri s-au asigurat cursuri teoretice,
construcii i lansri de modele zburtoare,
n cadrul Jamboreei din Braov, unde au
participat cca. 200 de tineri.
Primul concurs de modele zburtoare
din Romnia a avut loc n ziua de 25 august
1936. Au fost prezentate 36 de modele de
diferite tipuri i dimensiuni.
n luna octombrie 1936, n Bucureti
funcionau cinci cercuri de constructori pe
lng liceele Aurel Vlaicu, Mihai
Viteazul, Dimitrie Cantemir i la ambele
coli de meserii ale CFR-ului.
Romnia s-a nscris printre rile cele
mai avansate pe planul performanelor, n
domeniul aeromodelismului, alturi de
Anglia, Frana, Germania, Italia. n aceast
situaie, Federaia Aeronautic Regal
Romn are meritul c a neles
nsemntatea modelismului, nscriindu-l n
activitile sale.
Are loc nfiinarea Comisiei de modele
zburtoare, sub conducerea ing. Gheorghe
Negruzzi, care devine primul diriguitor al
activitilor desfurate cu modelele
zburtoare aeronautice din Romnia.
Neavnd informaii despre viaa, studiile,
profesia, publicaiile i activitatea sa,
rmne ca o recomandare obinerea
acestora.
Prof. univ. Nicolae Hangea a fost numit
n funcia de preedinte al Comisiei de
modele zburtoare n anul 1937, fiind un
mare susintor al activitii modelistice din
patria noastr n aceast perioad.
n edina Comitetului de Direcie din
13 februarie 1937, a fost aprobat
Regulamentul de nfiinare i
funcionare a Cercurilor constructorilor de
modele zburtoare. Avea 4 pagini i
reprezenta nceputul legiferrii
modelismului n ar.
Se elaboreaz prima lucrare din
domeniul modelismului, sub forma unei
brouri intitulate Modelul sburtor, pe
care o recomand tinerilor din ar.
(continuare in pagina urmatoare)
nfiinarea Comisiei de Modelele
sburtoare n Romnia

(urmare din pagina anterioara)
Funcioneaz cu succes primul Centru
Naional de Aeromodele, unde se organizau
cursuri teoretice i practice, se elaborau
planuri de modele, cri modelistice, se
instruiau serii de tineri pasionai etc., avnd
ca ef de laborator pe Ion Bobocel.
Prima competiie internaional de
modele zburtoare aeronautice este
considerat Ceferiada Balcanic din
1939, organizat de Asociaia Aviatic
C.F.R., la care au participat sportivi din
Bulgaria, Grecia, Turcia, Iugoslavia,
modelitii romni situndu-se printre
protagonitii competiiei.
Problema recordurilor naionale i
internaionale o gsim tratat n revista
Romnia aerian din lunile martie-aprilie
1939, unde, n articolul Recorduri
internaionale, se trateaz: definiii,
clasificri, reguli etc. referitoare la stabilirea
i doborrea de recorduri naionale i
mondiale.
n vara anului 1938, aeromodelitii
aeroclubului Braov au organizat la
Snpetru un concurs de zbor liber la pant,
reuind s realizeze cu modelele lor
nlimea de 800 m i o durat de zbor de 3
min. i 27 s., ceea ce nsemna un mare
succes n acea vreme.
Primul articol ce relateaz despre
doborrea unui record l gsim n revista
Romnia aerian din lunile iulie 1939,
intitulat Record mondial de distan
realizat cu un aeromodel romnesc,
semnat de Neaga Nicolae, membru al
asociaiei A.R.P.A., filiala Piteti. n ziua de
9 iulie 1939 n afara unui concurs, a lansat
modelul su la Cluj-Someeni, atingnd
1000 m nlime, n 62 min. de zbor. Cu
patru minute nainte de a egala recordul
mondial de durat, acesta a disprut n nori
fiind recuperat n oraul Dej.
n vara anului 1939, tinerii braoveni
din cercul de aeromodelism, condus de
comandorul aviator Andrei Popovici, au
participat la concursul Naional de la
Snpetru, unde au ctigat Cupa Federaiei
Aeronautice Regale Romne i alte 8
premii. Unul dintre premii a fost atribuit
pentru realizarea unui model cu motor cu
benzin. Printre concurenii braoveni se
numrau i aviatorii de mai trziu: fraii
Gheorghe i Constantin Gosman, Bucur
Secaciu, Radu Burduloiu.
n cadrul acestui concurs s-au realizat
dou recorduri naionale de durata (540 s),
stabilit cu un model construit la cercul de
distan (900 m), realizat cu aeromodelist din
cadrul Asociaiei A.R.P.A. din Bucureti. n
anul 1939, Centrul de aeromodelism de la
Bucureti, avnd subcentre la Braov, Cluj,
Suceava i Cernui, conducea activitatea a
196 uniti de aeromodelism cu 5000 membri
n principalele orae ale rii. Preluare din
lucrarea Rachetomodelismul n Romnia,
scrisa de Ioan N. Radu, Editura Bibliotheca,
Trgovite, 2012.

Pamparau Andrei, clasa a XII-a
CUPA ROMNIEI
26 - 27 Mai 2012

Spectacol pe cerul localiti Costesti
din apropierea Municipiului Buzau, care a
fost brazdat de o mulime de minirachete,
creaiile modelitilor venii din toat ra,
s se ntreac la Cupa Romniei.
Spectacolul a fost savurat de zeci de copii
venii s vad creaiile participanilor.
La aceast ediie a Cupei Romniei
au fost prezenti 31 de spo..rtivi (20
seniori, juniori 11) ai celor mai
importante cluburi de modelism din ar,
care au fost: Aerostar Bacu, cu 2 sportivi,
CSM Buzu - 7, Voina Buzau - 3, Palatul
Copiilor Buzu - 1, CSTA Bucureti - 2,
CSTA Suceava - 3, Chimia Buzu - 8,
SCM Bacu - 1, Aeroclub H. Coanda
Piteti 4.
Juriul a fost format din: Ion Guzu
ef, Neculai Maxim i Botuan Ioan
membrii.
Arbitrii judectori de la S5 i S7 au fost:
Dan Popa - ef, Drago Oelea i Florica
ercianu. Comisar de start: Ionut Brinz
i Director de concurs: Lucian ercianu.
Ctigtorii au intrat in vizorul
antrenorilor pentru lotul naional care va
reprezenta Romnia la Campionatul
Mondial din Slovacia, septembrie- 2012.


CLASAMENTE

CLASA: S4A
SENIORI
1. Nica Alexandru CSM Buzau 339
2. Nica Gabriel CSM Buzau 256
3. Constantinescu Gica Chimia Buzau 180
4. Limbutu Calin Vointa Buzau 178
5. Constantinescu Gabriel Chimia Buzau 147
6. Anghel Adrian CSM Buzau 2 120
Echipe: 1. CSM Buzau 2. Chimia
Buzau 3. Vointa Buzau
JUNIORI
1. Manolache Daniel CSM Buzau 475
2. Necula Stefan Chimia Buzau 211
3. Nitu Andrei CSM Buzau 120
Echipe: 1. CSM Buzau 2. Chimia Buzau

CLASA: S6A
SENIORI
1. Krause Marian CSTA Bucuresti 452
2. Radu Nicolaie Aeroclub Pitesti 382
3. Botusan Liviu CSTA Suceava 358
4. Mereuta Valentina Vointa Buzau 272
5. Torodoc Dorin CSTA Suceava 272
6. Nica Gabriel CSM Buzau 260
Echipe: 1. CSTA Suceava 2. CSM Buzau,
3. CSTA Bucuresti
JUNIORI
1. Vasile Andreea Chimia Buzau 1 295
2. Lazar Valentin P. C. Buzau 272
3. Nitu Andrei CSM Buzau209
4. Necula Stefan Chimia Buzau 1 204
5. Manolache Daniel CSM Buzau 181
6. Caloian Alexandru Chimia Buzau 1 180
Echipe: 1.Chimia Buzau 1 2. CSM Buzau
3. Chimia Buzau 2
CLASA: S7
SENIORI 1.
Constantinescu Gica Chimia Buzau 844
2. Constantinescu Gabriel Chimia Buzau 816
3. Mereuta Valentina Vointa Buzau 597
4. Nica Ovidiu CSM Buzau 557
Echipe: 1. Chimia Buzau, 2. Vointa Buzau,
3. CSM Buzau.
Machetele folosite in ordinea clasamentului
au fost: 1. Ariane 3, 2. Ariane 44 LP, , 3. Taurus
Tomahawk, 4. Dragon 3
JUNIORI
1. Necula Stefan Chimia Buzau 813
2. Lazar Valentin P. C. Buzau 729
Machetele folosite in ordinea clasamentului
au fost: 1. Ariane 3, la scara 1:50, 2. Ariane 1,
la scara 1:40
CLASA: S8E/P
SENIORI
1. Pricop Victor Aerostar Bacau 3000
2. Lom Ionut Aerostar Bacau 2639
3. Botusan Liviu CSTA Suceava 2623
4. Panaite Dumitru SCM Bacau 2371
5. Nica Alexandru CSM Buzau 1839
Echipe: 1. Aerostar Bacau, 2. CSTA
Suceava, 3. SCM Bacau
CLASA: S9A
SENIORI
1. Torodoc Dorin CSTA Suceava 517
2. Catargiu Ioan CSTA Suceava 464
3. Sercaianu Florica CSM Buzau 463
4. Botusan Liviu CSTA Suceava 440
5. Constantinescu Gabriel Chimia Buzau 350
6. Nica Alexandru CSM Buzau 297
Echipe: 1. CSTA Suceava, 2. CSM Buzau,
3. Vointa Buzau
JUNIORI
1. Manolache Daniel CSM Buzau 356
2. Pamparau Andrei Aeroclub Pitesti 274
3. Nitu Andrei CSM Buzau 264
Echipe: 1. CSM Buzau, 2. Aeroclub H.
Coanda Pitesti, 3. Chimia Buzau

Popa Crngu Alexandru,
Secretar
general,
F.R.Md.

Foto:
1. Valentina
Mereu;
2. Doua
generaii
pregatesc o
lansare.
BUZAU CUP 2012

Federatia Aeronautica Internationala a aniversat in acest an 50
de ani de activitate rachetomodelistica (1962 2012).
Cu acest prilej s-a desfasurat la Buzau, in perioada 25-27 mai,
o etapa a Cupei Mondiale organizata de Federatia Romana de
Modelism si Clubul Sportiv Municipal Buzau. Au participat sportivi
din tarile: Serbia, Russia, Bulgaria si Romania.
Juriul FAI a fost format din: Ion Guzu, Romania - presediente
si Rumiana Lekova, Bulgaria si Neculai Maxim, Romania -
membri. Directorul concursului: Lucian Sercaianu, Romania si
S.R.O. - Ionut Brinza, Romania. Judecatorii la proba S 7 au fost:
Dan Popa, Romania - sef , Florina Sercaianu si Dragos Otelea din
Romania membri. La clasa S8E/P comisari: Gennady Poltavets,
Rusia si S.R.O: Ionut Brinza, Romania.
Perioada de desfasurare a unei runde a fost de 50 de minute la
S4A, S6A, S9A, de 1 ora si 30 min la S7 si de 17 min. la S8E/P.
Vremea a fost favorabila desfasurarii concursului.
Foto: Katanic Radojica, Poltavet Gennady si Ion Guzu

CLASAMENTE
Class: S4A ( au concurat 24 de sportivi)
1. Manolache Daniel RomaniaCSMBuzau 475
2. Savov Valentin Bulgaria-SK Modelist 470
3 Poltavet Gennady Rusia 457
4. Katanic Zoran Serbia AK Mitrovica 454
5. Katanic Radojica SRB AK Mitrovica 443
6. Savova Mariyana Bulgaria - SK Modelist 406
Class: S6A ( au concurat 31 de sportivi)
1. Katanic Zoran Serbia AK Mitrovica 457
2. Krause Marian Romania - CSTA Bucuresti 452
3. Radu Nicolaie Aeroclub Pitesti 382
4. Botusan Liviu Romania - CSTA Suceava 358
5. Yordanov Plamen Bulgaria 298
6. Mereuta Valentina Vointa Buzau 272
Clasa S7 ( au concurat 10 de sportivi)
1. Josipovic Zivan Serbia Zemun 871
2. Constantinescu Gica Romania Chimia Buzau 844
3. Constantinescu Gabriel Romania - Chimia Buzau 816
4. Necula Stefan Romania - Chimia Buzau 813
5. Lazar Valentin Romania - P. C. Buzau 729
6. Katanic Zoran Serbia AK Mitrovica 614
Machetele folosite in ordinea clasarii au fost: 1. Saturn 1B, 2. Ariane 3, 3.
Ariane 44LP, 4. Ariane 3, 5. Ariane 1, 6. Nike Tomahawk
Class: S8E/P ( au concurat 9 de sportivi)
1. Pricop Victor Rou - Aerostar Bacau 3961
2. Cipcic Vladimir SRB AK Kikinda 3933
3. Todorov Angel Bulgaria 3887
4. Savov Valentin Bulgaria - SK Modelist 2879
5. Lom Ionut Romania - Aerostar Bacau 2639
6. Peycev Nikulay Bulgaria 2629
Class: S9A ( au concurat 30 de sportivi)
1. Poltavets Gennady Rusia 540 228
2. Savov Valentin Bulgaria - SK Modelist 540 146
3. Torodoc Dorin Romania - CSTA Suceava 517
4. Lekov Boris Bulgaria 504
5. Katanic Zoran Serbia AK Mitrovica 500
6. Catargiu Ioan Romania - CSTA Suceava 464

Ion Guzu - Seful Comisiei tehnice a F.RMd.
MODELITI ROMNI PREMIAI

de Comisia Internaional de Aeromodelism
din cadrul Federaiei Aeronautice Internaionale
Comisia Internationala de Aeromodelism din cadrul
Federaia Aeronautic Internaional - CIAM - FAI a oferit medalii
i diplome ca recunoatere public a celor care au adus contribuii
remarcabile n modelism, n special n domeniul sportiv al
modelelor spaiale. Ele sunt decernate n fiecare an, la Ceremonia de
deschidere a Conferinei Generale anuale CIAM FAI. Muli dintre
premiai au avut numele lor asociate cu istoria i evoluia
modelismului internaional.


Medalia Andrei Tupolev
Popa AUREL (Romania - 2006)

Aceast Medalie a fost nfiinat n 1989.
Este donat anual de ctre CNA a Rusiei i se
acord pe baza recomandrii Comisie
Internaionale de Aeromodele pentru orice
modelist care, n acelai an devine Campion
Mondial i Naional la aceeai clas de modele.



Diploma Frank V Ehling
Otto HINTS (Romania - 2006)

Aceast Diploma este donat de ctre
Academia de Modele Aeronautice din SUA
i recompenseaz activitatea desfurat de
modelistul american Ehling Frank V ale
cror desene sau modele au fost folosite cu
succes pe trei continente. Se acord anual o
singur Diplom, pentru activitatea
desfurat, de o organizaie sau individ, n
domeniul promovrii aviaiei prin utilizarea
de modele care zboar.

Diploma Alphonse Penaud
Marian POPESCU (Romania - 2007 )


Aceast Diplom a fost adoptat de FAI n 1979 i modificat
n 1980. Diploma se atribuie odat pe an la
recomandarea CIAM - FAI pentru orice
modelist membru FAI care:
a) a obinut cel puin de trei ori
consecutiv titlul de Campion National;
b) a obinut cel puin o dat titlul de
Campion Mondial;
c) a stabilit cel puin trei recorduri
mondiale;
d) prezint alte realizri remarcabile sportive.

Diploma Antonov
Daniel PETCU (Romania - 2006)

Diploma Antonov a fost introdus de FAI n anul 1987 i poate
fi acordat anual, de ctre CIAM - FAI unei persoane al unui stat
membru al FAI pentru inovaii tehnice n modelismul spaial.
Diploma este donat de ctre CNA a Rusiei la FAI i poate fi
acordat de mai multe ori aceeai persoane pentru inovaii tehnice
diferite, realizate n ani diferii.
Prof. Ioan N Radu
S1B - Rachetomodel de altitudine n doua trepte CONSTRUII MACHETE DE AVION

Descriere tehnic














Prezentam descrierea tehnica a modelului

A doua treapt
1 Conul. Se realizeaz din lemn de balza.
2 - Legtura dintre suspanta panglicii cu
conul.
3 Sistemul de recuperare este fcut dintr-o
panglic de plastic argintiu cu dimensiunile de
40x600 mm.
4 Corpul rachetei. Se face din hrtie dublu
roluit.
5 Pistonul de evacuare a sistemului de
recuperare.
6 - Panou inelar pentru fixarea motorului. Este
fcut din balza de 2 mm.
7 - Propulsia se realizeaz cu un motor cu
impulsul de maxim 3,5 N.s, cu diametrul de 10
mm.
8 Sistemul direcional este format din patru
aripioare confectionate din lemn de balsa,
foliat, cu grosimea de 0,5 mm.
9 Doua panouri inelare executate din lemn
de balza de 2 mm pentru fixarea motorului n
partea inferioara a treptei a doua i partea
superioar a primei trepte.

Prima treapt
10 Portmotorul. Este un tub de hrtie in care
se introduce motorul treptei a doua pentru o
mai bun fixare cu treapta nti.
11 Panou inelar din lemn de balza ce
limiteaz introducerea motorului.i susine
tubul port- motor.
12 Trecerea tronconica a celor doua trepte se
execut din hrtie dublu roluit.
13 Ajutajul motorului treptei a doua.
14 Panou inelar de balza
15 - Tubul de transfer al focului de la treapta
ntni la treapta a doua
16 Corpul rachetei. Se execut din hrtie
dublu roluit.
17 Portmotorul. Este
fcut din hrtie dublu
roluit.
18 Sitemul stabilizator
este format din trei
aripioare, executate din
lemn de balza foliat cu
grosimea de 0.8 mm.,
dispuse la 120.
19 Dou panouri
inelare de balza de 2
mm. grosime. Cel de la
partea superioar are
rolul de a fixa tubul de
transfer al focului i de a
limita introducerea
motorului i a port
motorului. Cel din partea
inferioar fixeaz
portmotorul i permite
introducerea motorului.
20 Motorul, cu
diametrul de 10 mm. va
avea impulsul de maxim
1,5 N.s.
21 Sistemul de
recuperare este realizat
dintr-o panglic de
plastic argintiu cu dimensiunile de 40 x 2500
mm.
Marius IVAN - absolvent

Literatura aeromodelistic romneasc
ne prezint planul unei rachete cu coad
n cartea aeromodelistului Tiberiu
Constantinescu, intitulat Construii
machete de avion, aprut n Editura
Tineretului, n anul 1968.
Era o lucrare de 260 de pagini, cu 133

de figuri executate de autor pentru
susinerea textului.
Volumul se adresa, n mod deosebit,
acelora care aveau interes i atracie pentru
construirea de machete aeronautice.
Pentru noi prezint importan
prezentarea, ntre paginile 225 i 231, a
capitolului S construim macheta unei
rachete zburtoare i a unui satelit, care
devine primul material din literatura
modelistic romneasc ce d posibilitatea
realizrii n mod concret a unei rachete cu
coad direcional, caracteristic decadei
anilor 1950 1960, capabil s zboare n
siguran.
Era prevzut cu un motor cu
combustibil solid, unde confecionarea
acestora din film de celuloid, se fcea
detaliat i cu recomandrile necesare
execuiei.
Prezentarea detaliat a planului unei
rachete cu coad ntro lucrare aprut in
1968, ne poate duce la concluzia c astfel
de minirachete ce funcionau cu
combustibil solid - role de film - au fost
lansate cu muli ani naite.

Bibliografie:
- Tiberiu Constantinescu, Construii
machete de avion, Editura
Tineretului, 1968.

Ioan N Radu
ROLUL BIBLIOTECII COLARE N DEZVOLTAREA INTELECTUAL
A ELEVILOR PRIN COLABORAREA PROFESOR-BIBLIOTECAR

Pornind de la ideea c bibliotecile nu nseamn doar cri
i cldiri, ci i oameni care le "construiesc", le confer ordine i
funcionalitate, s-a contientizat i se analizeaz funcia pe care o au
n societatea contemporan.
Biblioteca s-a nscut odat cu cartea, prin carte
nelegnd toate fazele pe care le-a strbtut de-a lungul timpului, de
la tbliele de lut, sulurile de papirus sau textele imprimate pe
pergament, la cartea zilelor noastre.
Astzi mai mult dect oricnd, n contextul exploziei
informaionale i al diversificrii suporturilor informaiei, al noilor
tehnologii ale informrii i comunicrii, n lumea bibliotecilor se
discut tot mai mult despre rolul i locul lecturii n viaa social i
educaional.
Pe acest segment al informrii i comunicrii, trebuie
recunoscute trsturile i funciile specifice ale bibliotecii colare:
funcia social, funcia instructiv - educativ, funcia cultural,
funcia de cercetare i documentare si funcia de informare.
n zilele noastre, biblioteca colar dobndete noi
atribuii, noi dimensiuni, se reconfigureaz ca spaiu al informrii i
al comunicrii, n raport cu noile tehnologii.
Cartea utilizat concomitent cu mijloacele moderne de
lucru constituie o premis esenial a unei nvri eficiente i se
nscrie n ansamblul mijloacelor tradiionale i moderne puse la
dispoziie de societate tuturor categoriilor de utilizatori, indiferent
de sex, vrst, situaie social i profesional.
S nu uitm, totui, c lectura este n declin, iar accesul la
Internet, la informaia electronic, la mijloacele de informare n
mas este n cretere. n acest context, biblioteca colar este
chemat s joace un rol substanial.
Biblioteca este partenerul cel mai apropiat al profesorilor
de Limba i literatura romn i al ntregului colectiv de cadre
didactice, ncercnd permanent s contribuie la recomandarea
lecturii elevilor, la combaterea eecului colar, la orientarea
profesional, la dezvoltarea personalitii copilului i s asigure
ndrumarea de specialitate a activitii comune.
Profesorilor de literatur, susinui de bibliotecar, le
revine sarcina ndrumrii elevilor ctre lectur, stimularea apetitului
pentru citit, astfel nct ei s ctige competene de lectur, pentru a
deveni cititori avizai, capabili s practice lectura cu plcere i n
mod autorizat pe ntreg parcursul vieii.
Gustul pentru lectur nu vine de la sine, ci se formeaz
printr-o activitate susinut ce presupune rbdare, perseveren,
continuitate si voin. Acest proces ncepe i se desfoar ntr-o
bun parte din familie, apoi continu n grdini i coal,
recunoscnd rolul esenial al profesorilor i al bibliotecii, n
progresul educaional i importana contribuiei lor la dezvoltarea
omului i societii moderne.
Profesorul de Limba i literatura romn, mpreun cu
bibliotecarul, semnaleaz prezena crii n instituia de nvmnt,
prin diferite metode i mijloace atractive, prin produse i servicii de



bun calitate, lectura fiind principalul factor de modelare a
personalitii.
Rolul dasclului, n general, al profesorului de literatur n
special, i deopotriv al celui care face educaie de la pupitrul din
bibliotec, este definitoriu n formarea apetenei pentru carte,
transformnd lectura din curiozitate, din plictiseal, ntr-o lectur a
crilor care ne ndeamn fr tirea noastr la gndire, la examen, la
reflecie personal (Mircea Eliade). Elevul trebuie s depeasc faza
de tehnic simpl a lecturii, pentru a ajunge la arta lecturii, ceea ce se
bazeaz, inevitabil, pe o anume experien i presupune capacitatea
de discernere a valorilor: "Este cu desvrire inutil s citim acele
sute de cri mediocre care nu ne spun nimic, care nu ne
emoioneaz, nici nu ne mbogesc, acele sute de cri mediocre,
seci i uneori duntoare. Asemenea cri se recunosc repede, dup
zece sau douzeci de pagini. n locul acestor cri care cost i bani
i timp, s-ar putea reciti crile bune sau s-ar putea descoperi cri
uitate. Lectura nu ajunge o art dect n clipa cnd tie s prevad
valorile i s disting emoiile estetice. Ca i orice alt activitate a
spiritului omenesc i arta lecturii nu ajunge o art nobil dect prin
puterea de a prevedea erorile i mediocritile i prin virtutea de a
economisi timpul. Gustul format prin lectura clasicilor, prin recitirea
crilor mari i a crilor favorite este cel mai sigur mijloc de a evita
experienele inutile. Un om care tie s citeasc nu nseamn numai
omul care recunoate i cultiv crile bune, ci mai ales nseamn
omul care tie s recunoasc i s evite crile mediocre i lecturile
inutile.(Dumitru Psat, Gndirea filozofico - bibliologic a lui
Mircea Eliade).
Profesorul i bibliotecarul sunt n aceeai msur
mediatorii lungului drum ntre carte i utilizatorii ei, sunt lideri din
umbr ai comunitii n sfera vieii culturale, sunt
inovatori, au dragoste de oameni, rbdare, echilibru, control al
comunicrii verbale. Ambii deschid ferestre spre lumea ntreag, fie
ea real sau spiritual.
Ora de limba i literatura romn este o continuare a
spaiului bibliotecii i viceversa, este, de fapt, o interfa ntre carte
i semnificaiile ei ascunse.
Profesorul le dezvluie elevilor existena unor cri de care
nu aveau cunotin pn atunci, autori necunoscui care vor deveni
pentru unii repere spirituale de-a lungul vieii. La rndul ei,
biblioteca reprezint nceputul drumului de formare a caracterului i
al personalitii lor, lectura fiind un esenial instrument de educare.
n acelai timp, ntregul corp profesoral al colii
frecventeaz biblioteca, se informeaz i se documenteaz, iar n
colaborare cu bibliotecarul, prinii, comunitatea i ali factori
educaionali organizeaz i desfoar activiti educative, proiecte,
programe i concursuri cu i pentru elevi, la nivel local, naional i
internaional.
Un model de dascl care slujete cu druire i pasiune
interesele colii noastre este domnul profesor loan N. Radu, care,
dei pensionar, viziteaz aproape zilnic biblioteca colii i se implic
n desfurarea unor activiti educative. Fondator i coordonator al
Societii Tehnico - tiinifice de Astronautica i al revistei colare
cu acelai nume organizeaz cu pricepere aciuni pe teme de
astronautica, lefuiete tinere talente i le promoveaz n ar i
strintate. n ciuda unor dificulti domnul profesor elaboreaz
revista "Astronautica" cu sprijinul instituiilor comunitii locale,
al conducerii colegiului, al cadrelor didactice, al bibliotecii i al
elevilor i ne reprezint cu cinste n ar i n afara granielor rii,
prin participarea la concursuri naionale i internaionale.
De aceea, biblioteca este i trebuie s fie nu numai un
spaiu al minunatei ntlniri cu cartea, ci i o punte de legtur ntre
trecut, prezent i viitor, n care elevii s se ncadreze unei culturi a
dialogului....s se integreze unui orizont al multiculturalitii....s se
armonizeze cu lumea, cu universul, pentru c universul nsui este o
imens Carte.
Bibliotecar, Nicoar Maria
INFO - ASTRO

Probleme de astronautic rezolvate
in limbajul de programare C++

Enunul problemei.
Cunoscnd raza orbitei
Pmntului presupus
circular R
1
=150*10
8
km, raza
soarelui R
2
=6*10
5
km i
perioada de revoluie T=1 an a
Pmntului in jurul Soarelui,
s se calculeze acceleraia n
cderea liber a corpurilor pe
Soare.

Rezolvare.
Acceleraia centripet a Pmntului este egal cu
2
1
2
1
1
1
2
4
2
T
R
R
T
R
R
v
a
n
t
t
=
|
.
|

\
|
= =

Pe de alt parte, notnd cu G
0
acceleraia n cderea liber
pe suprafaa Soarelui, avem
2
1 2
2
2 0
) ( R R
R G
a
n
+
=
Din (1) si (2) se obine
0 2 2 5
2 6 5 6
2 2
2
2
1 2 1
0
27
) 86400 25 , 365 ( ) 10 6 (
) 10 150 10 6 ( 10 150 4 ) ( 4
g
T R
R R R
G =

+
=
+
=
t t

unde g
0
este acceleraia gravitaiei pe Pmnt.

Rezolvare in limbaj C++:
#include<iostream.h>
#include<math.h>
void main()
{ long double R1,R2,T,G0,PI=3.14;
cout<<"Raza orbitei Pamantului (in km): ";
cin>>R1;
cout<<" Raza Soarelui (in km): ";
cin>>R2;
cout<<"Perioada de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui
(in ani): ";
cin>>T;
T=T*(365.25*86400);
G0=4*PI*PI*R1*pow(R2+R1,2)/(pow(R2,2)*pow(T,2));
cout<<"Acceleratia in cadere libera a corpurilor pe Soare:
"<<G0<<" m/s^2";}

Oprea Mihai Alexandru, clasa a IX-a B

Enunul problemei.
S se calculeze greutatea unui corp cu masa de
1 kg, aezat pe suprafaa primului satelit artificial
lansat de U.R.S.S. Masa i raza satelitului este :
M = 83,6 kg, R = 0,29 m. Se va neglija
influena Pmntului.

Rezolvare:
Greutatea corpului se poate determina cu formula:
2
R
Mm
k G = ;
2
2
11
10 67 , 6
kg
Nm
k =
nlocuind numeric se obine:
( )
N
8
2
11
10 7
29 , 0
1 6 , 83 10 67 , 6
= G

=



Rezolvare in limbajul C++:

#include<iostream.h>
#include<math.h>
void main()
{ long double k,G,M,r,m;
k=6.67*pow(10,-11);
cout<<"Masa satelitului artificial: ";
cin>>M;
cout<<"Raza satelitului: ";
cin>>r;
cout<<"Masa corpului: ";
cin>>m;
G=k*(M*m)/pow(r,2);
cout<<"Greutatea corpului este "<<G<<" N"; }

Oprea Mihai Alexandru, clasa a IX-a B


Enunul problemei.
Valoarea medie a vitezei unghiulare a micrii
Pmntului n jurul Soarelui este de n 24 ore.
Distana de la Soare la Pmnt este de 1,5* km. S
se determine masa Soarelui.

Rezolvare:
Fora de atracie dintre Pmnt i Soare o for de
tipul forei centripete:


=>
tone

Rezolvare C++:

#include<iostream.h>
#include<math.h>
using namespace std;
int main()
{ float v,d,k,a, Ms;
cout<<"Introduceti valoarea vitezei unghiulare=";
cin>>v;
cout<<"Introduceti distanta de la Pamant la
Soare="; cin>>d;
cout<<"Introduceti k="; cin>>k;
a=pow(a,2);
b=pow(d,3);
Ms=(a*b)/k;
cout<<"Masa soarelui este egala cu "; cout<<Ms;
cout<<" tone"; }
Laura Dumitru, clasa a XI-a C

PROBLEM REZOLVAT

ntr-un satelit artificial circular al
Pmntului se afl un corp cu masa de
0,100 kg suspendat de un resort n satelit.
tiind c resortul s-ar alungi la acea
altitudine de patru ori mai puin dect
atunci cnd se afl pe Pmnt, se cere:
a) Valoarea forei centrifuge care
acioneaz asupra corpului;
b) nlimea satelitului deasupra
Pmntulu;
c) Viteza satelitului pe orbit;
d) Numrul de rotaii efectuat de satelit
n 24 ore;

R e z o l v a r e ,
Dac m - este masa corpului,
g
o
- acceleraia gravitaiei pe Pmnt,
K - coeficientul de elasticitate al resortului,
lo - alungirea resortului pe Pmnt,
g - acceleraia gravitaiei la nlimea la care
se afl satelitul i
l - alungirea resortului la aceast nlime,
a) Se pot scrie relaiile:
m g
0
= k l
0 ,
, m g= k l, De unde
g = ( l / lo) go = 1/4 go = 2,5 m/s
La nlimea respectiv, fora
centrifug i greutatea i fac echilibru, deci:
Fc = mg = 0,100 2,5 = 0,25 N.
b) Din relaia: g / g
0
= R / (R + h),
avem R / ( R + h) = 1 / 2 . D eunde
h = 2R - R = R = 6400 km.
c) Din condiia meninerii pe orbit
avem: Fc = mv / (R+h) = mg rezult
v = (2Rg)

= 1/ 2 . 64 . 10
v = 5600 m/s = 20160 km/h.
d) Din egalitile:
v = (R + h) i = 2 / T , rezult
T =4 R / v = 4. 3,14 . 64. 10
5
/ 56. 10 =
14324 s.
Numrul de rotaii efectuat n 24 ore este:
N = 24 . 3600 / 14324 = 6 rotaii.

(R.F.Ch., nr. 9/1964)

GRAFIC
Mircea Simona, cls. aIX a A

PROBLEME
PROPUSE

1. Un satelit artificial circular al
Pmntului (consisderat de form sferic) a
fost lansat la nlimea h.
S se determine:
a) aria calotei de pe Pmnt vizibil
din satelit;
b) diametrul calotei.

Eugen ALICIU

2. De cte ori trebuie s se
roteasc Pmntul mai repede pentru ca un
corp aflat la Ecuator s aib aceeai
greutate ca pe Lun ?

Prof. Adelaida PTRCU

3. tiind c un satelit artificial
circular efectueaz o rotaie complet
n jurul Pmntului n T minute, s se
calculeze raza orbitei lui.

Prof. Ion STOICA

4. Un pendul bate secunda la suprafaa
Pmntalui. S se calculeze lungimea lui.
Acelai pendul se gsete ntr-o rachet ce
decoleaz vertical avnd o acceleraie de 0,5
m/s.
S se calculeze perioada de oscilaii la
H = 1.000 m i atunci cnd racheta a
devenit satelit al Pmntuiui.

Prof. Ioan N. RADU

5. Se lanseaz doi satelii artificiali
circulari: unul la nlimea h
1
, iar al
doilea la nlimea h
2
.
S se afle raportul energiilor lor cinetice
n urmtoarele situaii:

l) Cnd h
1
este diferit de h
2
;
2) Cnd h
l
= 0 i h
2
= h km.

Elisabeta MATEESCU

6. Se lanseaz doi satelii artificiali
circulari ai Pmntului la nlimea h
1
i
h
2
. S se afle raportul energiilor poteniale a
celor doi satelii n situaiile:

1) Cnd h
1
e diferit de h
2
;
2) Cnd h
1
= 0 i h
2
= h km.

Elisabeta MATEESCU

7. S se arate c rezultatele de la
precedentele dou problemele sunt egale.

Elisabeta MATEESCU'


Problemele au fost selecionate de:
Valy Honciu

CINE TIE ASTRONAUTIC
RSPUNDE

1. Nu, nu putei trece dincolo de
sfera de influen a Pmntului.
Newton consider c "liniile de
flux" se ntind n afara Pmntului, n
spaiu. Ele niciodat nu se termin. Dar
cnd ajung departe, n spaiu ele se
mprtie din ce n ce mai mult, astfel nct
fora de gravitaie pe care o produc devine
din ce n ce mai slab, dar niciodat nu
dispare complet.
n jurul fiecrei particule de
materie, n Univers, exist un cmp
gravitaional. Fiecare om este materie i este
nconjurat de propriul lui cmp
gravitaional. Ct de departe ajunge el?
Pn la ndeprtatele margini ale
Universului.

2. S-a observat, spre surprinderea
celor mai muli, n 1958, faptul c viteza
satelitului crete, dei se tia c frecarea cu
atmosfera ncetinete satelitul. Explicaia a
fost urmtoarea: la orice nlime deasupra
suprafeei Pmntului exist o vitez critic.
Aceasta este maxim lng suprafaa
Pmntului i scade progresiv ctre
altitudini mai mari. Dac viteza navei
spaiale la o altitudine oarecare este mai
mic dect viteza critic, ea ajunge mai
aproape de Pmnt i, astfel, i mrete
viteza. Dar, din cauza frecrii cu atmosfera,
nava nu ctig destul vitez pentru a
ajunge la viteza necesar parcurgerii unei
orbite mai apropiate de Pmnt. Viteza e
ctigat prea trziu i este totdeauna prea
mic.

3. - Centrifuga;
- "camera surd";
- podiumul oscilant cu trei grade de
libertate;
- scaunul rotitor;
- covorul rulant cu vitez cresctoare;

4. Experiena sovieticilor si a
celor de la NASA a demonstrat c cea mai
bun toleran la acceleraii proprii
sistemului de lansare a cabinelor cosmice cu
rachete balistice o au subiecii avnd
vrstele cuprinse ntre 30-40 ani.
Tot acetia se dovedesc a fi mai
rezisteni la efectele izolrii. Se acord mai
puin importan vrstei cronologice fa
de cea fiziologic.

Prof. Simionescu Nina
ASTROPOEZII

I NSTRUMENTAL

Subit subiectul sub
Ac n-are msur la cntare.
l iau, l pun - ora se mut
i l iau, i-l pun mai linge un
cerc.
S l iau? S l pun?
i hrnesc minile
cu gura cntecelor mele
prin srma unui cer prea jos.

M. Viinescu

EXI L
Lumina s-a tiat n iarb
i m deir visnd c are trup
cad plas.
M. Viinescu

ORAUL STELELOR

Ultima staie cu trenul stelar
Cobor i pesc pe covorul pufos
Inspir, m minunez i respir
Fericirea, Lumina i Zmbetul prietenos
DIN MINE i DIN TOT CE E SUS i
JOS.

Stele jucue i sori strlucitori
Danseaz , cnt i vorbesc nemuritori
Cine ar fi crezut i cine ar fi spus
C toate acestea sunt aievea i de
neptruns?

Tu vezi Lumina i auzi MUZICA
Tuturor sferelor i sufletelor ?
Eu sunt TU, Tu eti Eu, Noi suntem EA
MUZICA,VIAA !

Prof. Aniela Luminita RIZEA

LUMI NA DI N PUSTI U
O mare anost de intuneric i pustiu
E luminat-ndat grijuliu
Cu mici sclipiri de argint viu
D-un mare soare ce pzete
Un dar primit dumnezeiete
Romnul nostru cutnd
Misterul vieii pe acest pmnt
Neimpcat cu aceast amoreal
Ce domina aceast ar.

Radu Stefan RIZEA-Clasa-XI-a E

Grafica

Dinu Alina Maria, cls. a X-a A
Prof. Caibar Luiza
ZMBETE SPAIALE - Retro


Ajutai Astronautica!

Oare s fie adevrate bazaconiile cu farfuriile zburtoare?
Luigi Ionescu, anul III M



FOTOTECA NOASTRA
























Foto, stnga:
1. Racheta Vega, lansatoarea satelitului romnesc Goliat.
2. Nanosatelitul romnesc Goliat.
3. Racheta americana Patriot MIM 104.

La celebrarea a 50 de ani de activitate a SPACEMODELLING in cadrul
Federatiei Aeronautice Internationale, organizaii i persoane fizice romnrti care au
contribuit n mare msur la dezvoltarea acestei activiti, au fost apreciai cu
Diploma aniversar. Ceremonia de premiere a avut loc pe 20 aprilie 2012 la
Lausanne, Elveia.
Foto, dreapta:
1.Profesorul Mihail Zanciu,
2. Ing. Popa Alexandru Crngu,
3. Profesorul Ioan N Radu.

Pagin realizata de Pamparu Marcel, clasa a VII- a