REVIST SEMESTRIAL.

SERIA A IV-A

NR. 77

ASTRONAUTICA
Revista Societii tehnico-tiinifice de la Colegiul Naional Constantin Carabella" Trgovite, Romnia Unica revist de astronautic i rachetomodelism din ar Fondat in 1968

Cuprins
Consiliul de redacie......2 Hwacha primul lansator multiplu de rachete..3 Towards The Electric Propulsion ....4-5 Savani romni cu preocupri n problema sateliilor artificiali.6 Exoschelete pentru astronaui..7 Salutul cosmonautului Vladimir Remek .....7 Salutul cosmonautului Ivan Bella.....7 Aderarea Romniei la Agenia Spaial European.....8 Satelii..8 Cosmonautul D. Prunariu la Trgovite......9 Neil Armstrong 9 Cercul stiinific studenesc multidiciplinar de astronautic...9 Rachetele sol - aer n Romnia (1959 1989)....10 Luminiozitatea emisiei de pulsar la stelele neutronice - astrofizic ....11 - 17 Planul rachetei Trailblazer - 2....18 Planul rachetei Trailblazer - 2......19 Ioan N. Radu a lansat Half century world space modelling ...20 The Interspace... Book of Space Travels....20 Racheta Trailblazer - 2 20 Racheta Hawk MIM 23....21 Dumitru Ion Mangeron.22 Participation of women competitors......23 - 24 Campionatul Naional de rachetomodele 201225 Tentativ de record nereuit.25 Gristian Craciunoiu 26 Cupa Mondial. Rezultatele finale pe 2012.26 Niu Cristopher Andrei ...26 Calendarul FAI la modelele spaiale - 2013 ..27 Campionatul Mondial de rachetomodele din Slovacia 201228 Micromodelitii juniori de la Pucioasa Campioni Mondiali......... 29 Modelarea n lume ...30 Rachetomodel S3A durat cu parauta30 Cei mai buni pe anul 2012..31 Autografe31 Biblioteca colar, provocare la studiu l creativitate.32 Cine tie astronautic rspunde. ntrebri32 Info-Astro. Probleme rezolvate. 33 Info-Astro. Probleme propuse .33 Probleme propuse.................................................................34 Probleme rezolvate........................................................34 Cine tie astronautic rspunde. Rspunsuri.....34 Cosmofilatelie ...35 Cosmomagazin.....35 Fototeca noastr ..................................................................36 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * ** * n atenia cititorului: pentru a obine un exemplar gratuit al revistei noastre scriei-ne la adresa de mai sus, introducnd n plic timbrele necesare expedierii. Adresm mulumiri clduroase pentru sprijinul moral i material acordat de. Ing. Bobeic Cristian i Asociaiei Carabella De asemenea, prof. Ionu Cristache i colectivului clasei a XII B pentru observaiile i interveniile filologice fcute n diferitele momente ale elaborrii revistei.

Redacia
,,ASOCIATIA CARABELLA" str. Prvan Popescu, nr. 58, cod 130078, Trgovite Telefon, fax: 0245.210785 e-mail: astronautica_targoviste@yahoo.com

Comitetul de consultan
Gral (r) prof. univ. dr. Florin Zgnescu Membru al Academiei Internaionale de Astronautic. Prof. univ. dr. H.C. Virgil Stanciu Decanul facultii Aerospaiale, I.P. Bucureti. Prof. univ. dr. Gheorghe Petre Brlea Membru al Academiei Americano-Romn. It. cdor. prof. univ. dr. Mircea Bocoianu Prof. dr. George Coand Membru al Academiei Americano-Romn Prof. univ. dr. Cristinel Mortici Prof. univ. dr.Vasile Loghin Conf. univ. dr. ing. Mihail-Florin Stan Conf. univ. Alin Pohoa Ing. Popa Alexandru Crngu Secretar general al Federaiei Romne de Modelism Director Colegiu - Prof. Rizea Aniela Luminia Director adjunct - Prof. Simionescu Nina Consilier Prof. Ivacu Daniela Coordonator: prof. loan N. Radu Str. Mihai Eminescu, bl. 9, ap. 6, telefon 0245.611422, Trgovite, Romnia

Colectivul de redacie
Redactor responsabil: Vlad Butucea Tehnoredactare: Diana Dscalescu, cls. a IX-a C Procesarea: Anghelescu Roxana, cls. XI F, Mircea-Marian Rileanu, Ioan Alexandru Radu - Liceul Moreni, Iamandi Cristian, cls. XIa E, Nicoara Maria bibliotecar,

I S S N 1224 - 8363
Revista este acreditat de Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior (CNCSIS), categoria D, cod 766. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate i redactarea materialelor aparine n exclusivitate autorilor. Se recomand ca procesarea materialelor sa fie realizat de autorii articolelor propuse spre publicare. Revista Astronautica" poate fi citit in format electronic pe adresele: Google, www.didactica.ro, www.euroacces- tgv.ro, www.forum.ro, pss.ro,www. astronautica-targoviste.blogsport.rom

Coperta: Echipa de juniori a Romniei pe podimul de premiere de la Campionatul Mondial de Modele Spaiale Slovacia, 2012.

HWACHA PRIMUL LANSATOR MULTIPLU DE RACHETE

Dr. Alexandru V. tefnescu
dispus producerea armei n numr mare, 90 de hwacha fiind atestate n timpul domniei sale. Urmaul su, regele Munjong (14501452), a ncurajat producerea i perfecionarea lor, fiind folosite cu succes contra triburilor de la grania de nord a regatului. Testul suprem al armei va fi fcut ns un secol i jumtate mai trziu, n timpul Rzboaielor Imjin (1592-1598), contra unui adversar redutabil. n 1592 daimyo Toyotomi Hideyoshi reuise s unifice toate faciunile politice japoneze sub autoritatea sa i hotr c sosise timpul ca peninsula Coreea i chiar China dinastiei Ming s treac sub stpnirea nipon. Era n primul rnd o ncercare de a-i legitima puterea (Hideyoshi nu provenea din casa shogunal Minamoto) i de a ine departe de ar turbulenii samurai. Ca urmare 158 000 de soldai niponi, bine antrenai i echipai (inclusiv cu numeroase arme de foc), hrii n numeroasele conflicte interne ale perioadei Sengoku i condui de faimoii samurai, au debarcat n peninsula Coreea. Regele coreean Sonjo a fost nevoit si prseasc capitala, dup ce oamenii si opuseser invadatorului o rezisten drz dar fr speran, i a cerut ajutor suzeranului su, mpratul Chinei. Intuind pericolul, acesta din urm a trimis 200 000 de soldai n Coreea oprind ofensiva japonez. Conflictul a trenat ani de zile, luptele fiind nsoite de numeroase tentative de negociere a pcii, n 1597 un al doilea val japonez (141 500 soldai) a fost debarcat n Coreea n ncercarea de a obine victoria. Dar n anul urmtor forele chineze i coreene au preluat iniiativa alungnd inamicul din majoritatea cetilor coreene. Pe mare, japonezii au pierdut majoritatea confruntrilor (unele n mod ruinos) n faa geniului amiralului coreean Yi Sun-Sin. La 18 septembrie 1598, bolnav i lipsit de sperana unei victorii, Hideyoshi ordona retragerea din Coreea. Alturi de alte arme unice n lume folosite de aprtorii coreeni, hwacha i-a adus contribuia la aprarea cu succes a rii. Dispuse de regul n ceti i puncte fortificate, lansatoarele se vor dovedi foarte eficiente contra armatelor nipone ce foloseau formaii de lupt dense. Poate cel mai celebru exemplu al eficienei armei este asediul fortreei Haengju (12 februarie 1593), cnd circa 3 000 de aprtori coreeni primesc atacul a peste 30 000 de soldai japonezi. Plasat pe un deal nalt, fortreaa dispunea de suficiente arme i 40 hwacha

Pentru pasionaii istoriei celui de-Al Doilea Rzboi Mondial i nu numai, termenul Katiua reprezint o noiune elementar, un nume arhicunoscut dat ca alint celei mai celebre serii de lansatoare multiple de rachete neghidate din istorie. Specialitii ar putea oferi spre completarea explicaiilor nume ca Nebelwerfer sau Calliope, cu care au fost botezate lansatoarele similare din dotarea armatelor german, respectiv american din perioada marii conflagraii. Doar foarte puini vor putea spune c celebra arm astzi n dotarea majoritii armatelor lumii i are originile n Coreea medieval, unde la fel ca i Katiua, a avut un rol important ntr-un rzboi de aprare desfurat pe mai muli ani. O nou arm este mai eficace atunci cnd este total necunoscut dumanului, iar China dinastiei Ming, dac nu a putut ine secret praful de puc, a ncercat cel puin s restricioneze exportarea sa. Cel mai afectat se va dovedi micul regat vecin Coreea, a crei aprare maritim depindea de armele de foc ce foloseau praful de puc chinezesc. Forai s gseasc soluii, nvaii coreeni (dintre care istoria a pstrat numele lui Choe Mu -seon) au reuit s produc necesarul compus, extrgnd nitratul de potasiu din sol n 1377. La scurt timp apreau juhwa primele rachete coreene, urmate de singijeon cea mai longeviv rachet produs n Coreea. Singijeon nu reprezenta un pas important nici pentru tehnologia construciei rachetelor, nici pentru sistemul de aprare coreean. Cele mai mari astfel de rachete erau lungi de 52 cm i, lansate individual, puteau atinge inte aflate la peste un kilometru distan. Explozia lor fceau daune considerabile, dar precizia lsa mult de dorit. Tipu rile mai mici de singijeon erau nite simple sgei, cu un mic tub de hrtie cu praf de puc ataat. Fr capaciti explozive, aceste mici rachete erau practic nite sgei propulsate de praful de puc, precizia fiind destul de sczut. Acest defect major a fcut ca acest tip de arm, cunoscut la momentul respectiv n mai multe ri asiatice i europene, s fie foarte puin apreciat. n Coreea geniul inventatorilor Yi Do i Choi Hae-san va face diferena. n 1409, cei doi nvai, alturi de ali colegi, vor grupa peste 100 de rachete singijeon ntr-un singur lansator: hwacha (carul de foc). Carul era o platform pe dou roi, manevrat manual, pe care era dispus o mas groas de lemn cu 100-200 de guri cilindrice de dimensiuni identice, ce serveau ca lansatoare pentru rachete. Aprinse de la un singur fitil, toate cele peste 100 de rachetele prseau carul n mai puin de 10 secunde i atingeau solul n vitez, dup ce traversau o distan de pn la 2 km. Problema preciziei era astfel rezolvat prin lansarea n acelai timp i pe aceiai direcie a unui numr mare de rachete ce cdeau ploaie pe o suprafa extins, putnd produce pierderi importante unui adversar ce nainta n formaie masiv i compact. ncntat, regele Sejong cel Mare a

(dispuse pe ziduri), iar fortificaiile sale fuseser completate n scurt timp cu o palisada nalt de trei metri. ncreztori n forele proprii, ce cuceriser anterior capitala Seoul, comandanii niponi au nconjurat dealul i au ordonat un asalt general pe trei direcii. Valuri de sgei, gloane de archebuz, proiectile de mortier i mai ales rachete trase de hwacha rresc rndurile strnse ale atacatorului i dei nou asalturi au fost lansate n acea zi, japonezii nu au reuit dect s cucereasc prima poziie defensiv, suferind pierderi enorme (peste 10 000 de oameni). Btlia a fost considerat una dintre cele mai importante victorii obinute de coreeni n acest rzboi, iar hwacha i-a ctigat locul n istoria tehnicii de lupt, fiind foarte apreciat de comandantul coreean victorios.

TOWARDS THE ELECTRIC PROPULSION

Mihai Victor Pricop INCAS Bucure;ti, vpricop@incas.ro
Abstract The paper presents benefits and drawbacks of the electric propulsion for the case of a ten seat commuter aircraft. An efficiency evaluation is made for an electric version of AEROTAXI, considered as a reference. The evaluation is projected to 2020, trying to meet the expected progresses in energy storage systems Introduction Regardless of the progresses made in combustion engines, their efficiency is at best about 45% (Diesel - Wikipedia), which is not acceptable in the long term. Very large investments are required to gain few points in the global efficiency, which seems to be locked or unsustainable to improve for decades. Brushless motors are currently known to be almost ideal from the point of view of efficiency. Starting from 10-15KW, their maximum is around 97-98%. In contrast to the American obsession for PAV (Personal Air Vehicle), we deal with a small commuter aircraft, insuring a more regularized, professional and manageable air traffic. We simply dont see a future with tens of millions PAV in the air. The future way of living, could largely use stay where you are and vehicles sharing paradigms, given the communication technologies we enjoy today.

Advantages of electric propulsion Small size small drag, largest known power/mass ratio for brushless motors (larger for superconductor drives); 300-600% power increase, for a short time; Easy, fast restart, if required multiple engine planes could loiter or taxi with some engines shut down; Energy recovery blade pitch reversal especially in steep descending planned as a noise reduction measure; Performance independent by altitude;

AEROTAXI ANALYSIS
Propulsion Mass: piston engines have the lowest power/weight ratio, in comparison to turboprops or brushless motors.
Producer Type Mass [Kg] Lycoming Continental IO 360 IGO-540B1C Double brushless 137 240 Power/Mass [CP/Kg] 1.53 1.45 4continuously 12 - 1 min. Nominal Power [CP] 210 350 Max. Power [CP] 210 350 604 1min.

Power scales very well, making multiple engine design feasible, especially for blowing flap - STOL operation; We dont see zero emissions as a crucial advantage, the price is what matters and also the future oil shortage; Reduced noise should be regarded only as a marginal, collateral effect. Attempts to reduce it for combustion engines are difficult, while here we have an intrinsic feature. Increasing props diameter/ decreasing prop speed is enabled by the elastic torque characteristic of the brushless motors. They can be optimally designed (number of poles & winding) to fit a certain propeller eventually less noisy.

Generic

50

200

Table 1 Comparison among candidate engines and motor Fuel availability: while electric power is largely spread, aviation gas availability in Romania is very limited. There is a single commercial provider, based only on two locations: The Baneasa airport (Bucharest) and The Tuzla airfield (The Black Sea littoral). Other operators, like the AFS (Air Force School), AR (Aeroclubul Romaniei) and RAR (Romanian Aviation Academy) have their own suppliers. Maintenance: Lycoming engines (supposed to be installed) were operated in the past by the AFS and AR, having a maintenance system. Nowadays, the closest representative is in Serbia - not far, but subject to custom taxation (non EU country). Brushless motors virtually dont need maintenance. They usually have only a rotor and two bearings as mechanical parts, subject to wearing, fatigue, etc. Structure The classical aluminum approach is the attribute of the old, yet unreformed (just cut) industry in Romania. It is proved that the local industrial players are not keen to be aircraft integrators, preferring to be suppliers or maintainers. This situation puts composite construction or all-metal construction on equal positions. Thus, there is no reason for not restarting AeroTaxi as a composite aircraft, should national funding be available again. Drawbacks of electric propulsion Invertors (ESC electronic speed controller, as the are called in aero modeling) are vulnerable to water, and voltage peaks [7]; they must be firmly insulated and very well cooled; short time overheating means a significant lifecycle loss. Usually, they have to be oversized, in order to sustain a long, trouble-free life-cycle; Possible electromagnetic interference as well as lightning issues; electromagnetic-pulse is anyway a major threat for any present vehicle.

An electric AeroTaxi Assuming a 2h long cruise only mission (too large for Romania), at 360Km/h, we have a very simple way to estimate the batteries (fuel cell) requirements, basically in terms of mass. If L/D=20 is foreseeable, then, even with the pessimistic performance of 0.5KWh/Kg for the 2020 fuel cell, we can have a good, realistic design.

Aerodynamics Clearly, untwisted, constant chord wing and horizontal plane are outdated. A more refined shaping of the fuselage/fairings is required. The cross section is too large for an economic design, at 1.85x1.8m.

1 4

MTOW [daN] 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000

L/D [-] 10 12 14 16 18 20 22

Eta [-] 0.70 0.70 0.70 0.70 0.70 0.70 0.70

Velocity [m/s] 100 100 100 100 100 100 100

Power [KW] 571 476 408 357 317 286 260

En [KWh] 1143 952 816 714 635 571 519

FC Mass [Kg] 2007 5714 4762 4082 3571 3175 2857 2597

8 Pessi mistic FC Mass [Kg] 2020 2286 1905 1633 1429 1270 1143 1039

9 Opti mistic FC Mass [Kg] 2020 1429 1190 1020 893 794 714 649

10

En Price [Euro] 2009 82 68 58 51 45 41 37

Possible improvements of Li rechargeable batteries, can offer very nice surprises, as in some 2008 announcements made by Toshiba, about their Super Charge Ion Battery (SCiB), having a 5000 cycles life and 10min recharging time. Usually, fast recharging means fast discharging, that is, high power peaks deliverable as needed in emergency situations. A more detailed parametric study is planned, involving both aerodynamic and structural design.

Table 2 Simplified parametric study: batteries mass vs technology vs L/D ratio 1st column maximum take-off weight 4000daN in comparison to 3500daN for AeroTaxi; 2nd column L/D ratio in a range from 10 to 22; 3rd column product of efficiencies of motor and propeller: 4th column flight velocity; 5th

propellermotor 0.7
computed as

MTOW [ N ] Velocity[m / s] Power[W ] propellermotor L D

column

required

power,

6th column required energy for a 2h mission at the consequent power rate; 7th column Fuel Cell mass with 2007 technology: 0.2KWh/Kg, as in [3] it roughly corresponds to the mass of Li-Ion batteries, available today; 8th and 9th columns - Fuel Cell mass with 2020, pessimistic predicted ratio: 0.5KWh/Kg and optimistic 0.8KWh/Kg, as in [3]; 10th column Energy price for the 2h flight mission, in Euro, corresponding to an averaged value as provided by the Romanian Department of Energy in [6]; Analyzing the last column of Table 2, we have an idea about the energy prices, which are very promising, in such a way that we dont have to make any calculation for combustion engines. And its not just the incomparable prices, is the uncertain availability of oil derived fuels. We only consider the filled cells in the table, as feasible configurations. Aerodynamic improvements - Availability of power to operate different types of aerodynamic actuators, with local electro-pumps due to the good motor performance scaling; - Energy can be converted in the descending phase to be restituted to flow actuators at landing, trying to have a large wing/loading for a more efficient cruise; - Landing speed reduction is a must, since there is no mass reduction for an electric aircraft. Very efficient high-lift systems are mandatory; - Landing noise contribution of the propulsion systems could be small, but high lift actuation can have a large contribution. It is proved that a very serious gain in

Fig. 1 An evolutionary process is currently considered

REFERENCES
[1] EXEMPLE DE UTILIZARE AVANSATA A SISTEMELOR CAD CU APLICATIE IN PROIECTUL AEROTAXI, CATALIN NAE, MIHAI VICTOR PRICOP, IULIAN STANCU, CONFERINTA AEROSPATIAL 2005, ISBN 973-0-03993-3 [2] AUTOMATIC INITIAL GEOMETRIC MODELING FOR TWO CLASSES OF AIRPLANES, MIHAI-VICTOR PRICOP, CATALIN NAE, CRISTIAN STANICA, THE 32ND INTERNATIONAL SCIENTIFIC CONFERENCE MODERN TECHNOLOGIES IN THE XXI CENTURY, BUCHAREST, 1-2 NOVEMBER 2007, ISBN 978-973640-127-5 [3] FUEL CELL ELECTRIC AIRCRAFT ENERGY CHALLENGE NEW ERA OF AVIATION, JAMES DUNN, ADVANCED TECHNOLOGY PRODUCTS WORCESTER, MA, ELECTRIC AIRCRAFT SYMPOSIUM SAN FRAN MAY 2007 [4] HIGH LIFT TECHNOLOGY, C.P. VAN DAM, WIND TURBINE TECHNOLOGY, ELECTRIC AIRCRAFT SYMPOSIUM MAY 23, 2007 [5] CAPABILITY-BASED ELECTRIC PERSONAL AIR VEHICLES, MARK D. MOORE, MAY 23RD 2007 ELECTRIC AIRCRAFT SYMPOSIUM [6] ORDIN NR. 103, AUTORITATEA NAIONAL DE REGLEMENTARE N DOMENIUL ENERGIEI, MONITORUL OFICIAL NR. 924 DIN 30 DECEMBRIE 2009 [7] PRACTICAL RELIABILITY IN MOTOR DRIVE ELECTRONICS, OTMAR EBENHOECH, PRESENTATION FOR 3RD ANNUAL ELECTRIC AIRCRAFT SYMPOSIUM, SAN CARLOS , CA APRIL 24, 2009

CLmax , of about 70% was obtained by

NASA with a largely modified A-6 Intruder carrier based attack aircraft, as in [4]. Blown leading and trailing edge devices are to be studied. Conclusions and future work Given the 5 years required by Romanian research/industry to have an incomplete wing/fuselage static test specimen, its very realistic to start at an affordable pace, with a full-composite, aerodynamically advanced design, able to meet the fuel-cell or other technologies expected around 2020.

2 5

SAVANI ROMNI CU PREOCUPRI N PROBLEMA SATELIILOR ARTIFICIALI

1940 - 1957
n ara noastr, n special dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, s-a remarcat c muli specialiti n matematici pure au activat n cadrul matematicii aplicate. Pentru perioada analizat, putem remarca personaliti de seam ale matematicii pure care au efectuat demonstraii n domeniul matematicilor aplicate (mecanica fluidelor, balistica etc.) cu trimiteri directe la posibilitatea ca un corp terestru s devin satelit artificial al Pmntului, problem ce era discutat din ce n ce mai serios n multe ri europene, n Uniunea Sovietic i S.U.A. n Romnia au existat preocupri teoretice n domeniul astronauticii cu trimitere direct la dinamica rachetelor i posibilitatea lansrii unui satelit artificial al Pmntului. Cercetnd istoria diferitelor domenii ale tiinei din Romnia, putem gsi numeroase exemple care s ateste contribuia oamenilor de tiin romni la gsirea modalitilor de explorare a spaiului cosmic. De exemplu, n perioada 1940-1957, perioad premergtoare lansrii de satelii artificiali ai Pmntului, existau preocupri n mecanica general (teoretic), unde micrile corpurilor rigide sunt considerate ca puncte materiale, ori un sistem de puncte materiale, invariabil legate ntre ele i care i pstreaz proprietile fizice. De nceput pentru lucrrile care au abordat direct sau indirect aceste teme, gsim articolul lui I. Plcineanu i V. Nadoischi, aprut n 1940, sub titlul Sur une nouvelle loi newtonienne", n Anuarul tiinific al Universitii din Iai, vol. 26, nr. 2, p. 397-400. n Buletinul Politehnicii din Bucureti, n 1941, a aprut articolul lui I. A. Stoenescu Sur le mouvement d'un solide dans un milieux rezistent", n care se menionau concluziile referitoare la formulele ce determinau viteza i alte mrimi fizice ce caracterizau micarea unui corp solid n mediu rezistent. Merit s reamintim, pentru tema n discuie i teza de doctorat a lui Victor Nadolshi, susinut la 30 iunie 1942, la Universitatea din lai, cu titlul Asupra unui nou caz integrabil n problema micrii unui corp rigid n jurul unui punct fix", n care dezbate varianta cnd corpul este lansat pe o traiectorie cimcumterestr i n stare de imponderabilitate. Astfel, Constantin Popovici a adus o contribuie important n domeniul astronauticii prin lucrarea Un proiectil issu d'un astre peut-il devenir satellite de cet astre?" Erau note de Constantin Popovici, prezentate de Jean Chazy i aprute n Comptes rendus de l'Academie des Sciences", t. 227, p. 300, la Paris, n anul 1948, lucrare n care C. Popovici a tratat despre condiiile necesare transformrii n satelii al Pmntului a corpunlor lansate de pe Pmnt (fig. xx). Dup cum rezult din cercetrile sale i a altor astronomi de renume mondial, acest lucru nar fi posibil dect dac mobilul ar avea mijloace de propulsiune proprii, pentru o parte din parcursul su, astfel nct el s depeasc zona atmosferei sensibile sau s-ar mai putea realiza cu ajutorul unui proiectilde-baz, care odat ieit din zona atmosferei sensibile, ar putea lansa un proiectil secundar, animat de o vitez suficient de mare i avnd o direcie care verific anumite condiii. n acest articol Constantin Popovici rspunde teoretic, fr demonstraii -matematice, la trei ntrebri. lat acele rspunsuri: 1. Rspuns negativ, dac proiectilul nu este autopropulsat i dac astrul este obscur, oricare ar fi legile de atracie i de distribuie ale structurilor atmosferice. 2. Rspunsul este afirmativ, dac astrul este luminos cu o lege de atracie i o atmosfer convenabil. 3. Un foton poate deveni satelit al unui astru obscur sau luminos, circulnd pe o orbit interioar a acestui astru. Cu astfel de rspunsuri, Constantin Popovici se implic n problemele tratate de francezii E. Esclangon i J. Chazy n analiza satelitului artificial. O alt mare personalitate n domeniul aerodinamicii, ale crui merite sunt recunoscute pe plan internaional este Caius lacob, care a fost preocupat de modalitile prin care un corp lansat de pe Pmnt se poate transforma n satelit artificial al planetei noastre. n acest sens, n anul 1949, la Bucureti, n numrul 5 al revistei Gazeta matematic", Caius lacob i dezvluie roadele studiului n expunerea Asupra unor condiii necesare transformrii n satelii artificiali ai Pmntului a corpurilor lansate de pe Pmnt".Caius lacob reuete prin acest articol, pentru prima dat la noi n ar, s demonstreze condiiile teoretice ce trebuiesc ndeplinite ca un mobil punctual lansat de pe Pmnt s devin satelit artificial al Pmntului. Un alt mare om de tiin romn, Victor Vlcovici, i expune, n, Buletinul tiinific al Academiei Romane, tom 1, nr. 6, Bucureti, 1949, lucrarea sa Dinamica corpurilor de mas variabil", ideile legate de dorina omului de a cunoate ceea ce se afl n naltul cerului prin lansarea de rachete. Prin lucrarea Racheta, mijloc de locomoie interplanetar", aprut n Gazeta matematic i fizic", seria A, nr.8, vol. III, Bucureti, 1951, V. Vlcovici i expune preocuprile n domeniul astronauticii, subliniind faptul c racheta este un vehicul care ar putea soluiona n viitor problema cltoriei interplanetare, sau chiar interastrale. Calculele fcute arat c viteza iniial a rachetei trebuie s fie foarte mare pentru ca aceasta s poat iei din sfera atraciei gravitaionale a Pmntului. Succesul lansrii unei rachete depinde de viteza de ardere a pulberii propulsante. O alt dificultate n problema lansrii rachetelor era nmagazinarea energiei necesare pentru locomoie. Cu mijloacele etapei respective, era nevoie de spaii mari pentru nmagazinarea ei, aa c racheta trebuia s porneasc de la origine cu o mas moart considerabil. Nici aceast dificultate nu prea de nenvins. Pe de o parte, energia atomic, pe de alta energia solar de care dispunem n spaiul interplanetar ne-ar putea duce la soluionarea problemei, dac aceste izvoare sunt puse n mod potrivit la contribuie". Aceste constatri aparin lui V. Vlcovici, care fr ndoial la acea vreme au adus o contribuie important n domeniul astronauticii. Reese c i n Romnia au existat oameni de tiin pe care i-a preocupat astronautica, i, chiar dac cercetrile lor nu au mbrcat forma practic pe teritoriul rii noastre, rmnnd doar la stadiul de preocupri teoretice, cu siguran c ele au fost de folos celorlali oameni de tiin, care le-au transpus planurile i ideile n realitate.
Bibliografie: - Andonie, t. George, - Istoria matematicii aplicate clasice din Romnia, Editura Academiei, Bucureti, 1971, - Ioan N. Radu, Istoria astronauticii in Romania, Ed. Bibliotheca, 2000.

Prof. Ioan N Radu

Exoschelete pentru astronaui

Astronauii care vor fi trimii n viitor n cele mai importante misiuni nu vor mai fi oameni, ci supra-oameni, datorit folosirii exoscheletului robotic care ncepe s se dezvolte tot mai bine. Exoscheletul este un schelet extern, ntlnit, n special, la nevertebrate. Este, de fapt, un tegument ngroat i durificat. Compoziia acestuia variaz n funcie de tipul animalului. La insecte acesta conine mai mult chitin. La crustaceee mari acesta conine calciu, devenind mai dur. Dac pn acum exoscheletul robotic era folosit pentru a ajuta persoanele cu probleme la coloan s se recupereze, de acum ncolo acesta va fi folosit i de oamenii n vrst, de cosmonaui, soldai etc. pentu a obine puteri de neimaginat. Numele acestui exoschelet, la NASA, este X-1, un dispozitiv de 25 de kilograme fixat de picioarele, abdomenul, coloana i umerii astronautului, care il transform pe acesta intr-un om cu adevarate super puteri n picioare. n spaiu, acest costum va fi folosit de astronaui s fac exerciii, n timp ce pe Pmnt va fi folosit n continuare n scopuri medicale. Costumul de astronaut care va oferi "puteri supraomeneti", este bazat pe proiectul Robonaut - 2, primul robot umanoid conceput pentru Staia Spaial Internaional i proiectat s participe n misiuni mult prea periculoase pentru astronaui. Pentru moment, costumul de la NASA arat mai mult ca o salopet high-tech i are ca principal scop meninerea n form a astronauilor n misiunile in care vor fi obligai s fac deplasri prea lungi, precum cele pe un asteroid sau pe Marte. Principalul su avantaj va fi greutatea mult sub cea a exoscheleilor aparui pn acum. X-1 este controlat cu ajutorul unui computer localizat in rucsacul astronautilor, cu un dispozitiv de control la indemana acestora. El are i zece articulaii - patru articulaii motorizate la olduri i genunchi i ase articulaii pasive care permit paii n lateral, ntoarcerea i artarea, precum i flexarea piciorului. Are i capacitatea de a msura, nregistra i transmite medicilor pe Pmnt informaii despre starea fizic a astronauilor. Exoscheletul va putea fi alimentat in doua feluri, de la Statia Spatiala Internationala sau de la baterii regenerabile. Surse: Business Insider, Google.

SALUTUL COSMONAUTULUI VLADIMIR REMEK

adresat modelitilor romni i cititorilor revistei Astronautica

SALUTUL COSMONAUTULUI IVAN BELLA

adresat modelitilor romni i cititorilor revistei Astronautica
Primul cosmonaut slovac, Ivan Bella este un ofier de aviatie. n anul 2004, Bella a fost numit atasat militar pentru Slovacia la Moscova..

Campionatul Mondial de Modele Spaiale din Slovacia, a fost onorat cu prezena cosmonauilor Vladimir Remec (Cehia) si Ivan Bella (Slovacia) care au animat competiia. Prezent la aceast concurs, prof. Ioan N Radu, a solicitat cosmonautilor prezeni la Campionatul Mondial cte un autograf pentru cititorii revistei Astronautica i rachetomodelitilor romni

VLADIMIR REMEK Primul cosmonaut ceh,

este un om politic ceh, membru al Parlamentului European n perioada 20042009 din partea Cehiei. S-a nscut la 25 mai 1964 n Brezno, Slovacia. Bella a nceput formarea ca astronaut pe 25 martie 1998. El a completat cu succes formarea sa, la Centrul de Instruire Gagarin a Cosmonautilor. n luna august a aceluiai an Bella a participat la zborul comun ruso-francezslovac fiind lansat, mpreun cu comandantul de misiunea Viktor Afanasiev i inginerul Jean-Pierre Haigner cu racheta Soyuz, pe 20 februarie 1999 si au ajuns la statia Mir pe 22 februarie. La bordul staiei Bella a efectuat diverse experimente tiinifice. Bella a petrecut doar o sptmn n spaiu i s-a ntors pe Pmnt pe 28 februarie la bordul Soyuz TM-28, mpreun cu colegul de echipaj Ghenadi Padalka.

S-a nscut la 26 septembrie 1948, n oraul Ceske-Budciovice. A absolvit coala Superioar de Aviaie i a activat ntr-o unitate militar ca pilotclasa a doua. n anul 1972 a fost trimis la studii n Uniunea Sovietic, la Academia de Aviaie. Dup absolvirea acestor cursuri i-a reluat activitatea ntr-o unitate de aviaie. n anul 1976, fiind cpitan, a fost selecionat pentru grupul de cosmonaui Intercosmos. A participat la misiunea cu nava Soyuz 2 (2 - 10 martie 1978), alturi de Aleksei Gubarev, comandant, cu activiti pe staia orbital Saliut 6, echipaj de baz fiind luri Romanenko i Gheorghi Greciko.

Mircea Marian Raileanu

Foto: Cosmonauult Ivan Bella, Prof. Ioan N. Radu, Cosmonauult VladimirRemek i Directorul campionatului Lubomir Jurek

Prof. Ilinca I. Radu

ADERAREA ROMNIEI LA AGENIA SPAIAL EUROPEAN

Agenia Spaial Romn - ROSA a semnat acordul de aderare la Agenia Spaial European - ESA. pe 20 ianuarie 2011, iar pe 22 decembrie, dup ratificarea lui, a devenit membru deplin al Agenie- ESA. Romnia are un program stabilit cu Agenia Spaial European - ESA pentru perioada 2012-2018, iar scopurile sunt dezvoltarea de capabiliti la nivel naional, un program naional de precalificare i stabilirea de nie tiinifice ale Romniei - "zone n care vom fi selectionati cei mai bun specialist i" Aderarea Romniei la Agenia Spaial European vine i cu nite costuri, care ns vor fi returnate integral. Contribuia Romniei n perioada 2005-2007, pe care ROSA trebuie s o plteasc n prezent, este de 5,7 milioane de euro. Pe anul 2012 contribuia va fi mult mai ridicat pentru c venitul net la nivel naional s-a dublat, 7,4 milioane de euro. Romnia mai are dou proiecte alturi de Agenia Spaial European - ESA, n afar de satelitul GOLIAT: - misiunea EUCLID i - construcia spectometrului magnetic ALPHA, care a fost deja lansat n spaiu i montat pe Staia Spaial Internaional cu penultimul zbor al navetelor spaiale americane. Primul experiment romnesc de pe Staia Spaial Internaional Experiment romnesc Creterea i supravieuirea fungilor colorai n spaiu , n valoare de 460.000 de euro, este dezvoltat cu sprijinul ESA i a avut loc in ianuarie 2011. Cu puin nainte s devin pies de muzeu, naveta american Discovery a transportat pe Staia Spaial Internaional (SSI) un pachet special din Romnia. Era vorba despre primul experiment romnesc de pe SSI, care urmrea dezvoltarea unei specii de ciuperci n condiii de radiaii cosmice i microgravitaie. Aceast reuit a grbit acceptarea Romniei ca membru al Ageniei Spaiale Europene (ESA) mai repede dect Ungaria, Polonia sau Cehia. Optimismul cercettorilor romni. n faa attor evenimente importante, anul 2012 i gsete optimiti pe cercettorii romni, chiar dac lucreaz n ar european care primete cei mai puini bani pentru proiecte spaiale (0,3 euro, fa de media european de 22 euro). Au nvat s nu se mai bazeze pe fondurile publice i s-au fcut obsevai n comunitatea tiinific european prin proiecte care au ctigat detaat n faa altora. Marius Piso directorul ROSA, confirm: La nivel european, Romnia este n top zece din punct de vedere spaial. Ce ar putea ngreuna aceast evoluie? Pe de-o parte, repetarea unui episod nefast, asemeni celui de acum doi ani, cnd Guvernul a alocat doar 20% din ct promisese pentru finanarea participrii Romniei la proiecte spaiale internaionale, iar pe de alt parte, scepticismul investitorilor fa de acest domeniu. Sper ca actorii privai s nceap s se implice pe partea de tehnologie. M refer la firme care ar putea s fie productori de componente sau chiar de aparate . Exist multe beneficii practice ale cercetrii spaiale, cum ar fi monitorizarea n timp real a zonelor afectate de calamiti naturale cu ajutorul sateliilor, spune directorul ROSA. Prin Agenia Spaial Romn (ROSA), ara noastr a participat la un program de preaderare la ESA, numit PECS, pentru care a pltit, n perioada 2007-2010, circa opt milioane de euro. Romnia a devenit simultan proprietar i cofinanator al ESA, n cel mai avantajos mod. Spre deosebire de comunitatea european, aici funcioneaz principiul rambursrii totale, adic fiecare ar primete fix ct a cotizat, n proiecte,

SATELIII
SATELITII NATURALI
In astronomie, satelitii naturali se definesc ca fiind corpuri cereti secundare care executa o micare de rotatie in jurul unei planete sau stele. Cel mai cunoscut satelit este cel al Terrei, Luna dei cele doua sunt destul de apropiate ca marime pentru a fi considerate un sistem. Luna este singurul satelit natural al Pmntului i al cincilea ca mrime din Sistemul Solar. Este, totodat, cel mai mare satelit natural al unei planete din Sistemul Solar raportat la mrimile dintre acesta i planeta Pmnt, avnd un sfert din diametrul Pmntului i 1/81 din mas. Luna este al doilea satelit ca densitate dup Io, unul dintre sateliii lui Jupiter. n rotaia sa sincron n jurul Pmntului, Luna prezint aceeai fa a sa, cu mici schimbri. Privelitea selenar cuprinde conuri vulcanice ntunecate, zone de pmnt i cratere de impact. Luna mai este i al doilea obiect ca luminozitate de pe cerul nstelat, dup Soare, n ciuda faptelor c suprafaa sa este n totalitate neagr; Luna se vede strlucitoare datorit faptului c reflect lumina primit de la Soare. Schimbarea Lunii n multitudinea de faze i de forme semicirculare a adus mari influene, nc din cele mai vechi timpuri, n dezvoltarea limbilor, calendarelor, artei i a mitologiei. Date despre Lun.Luna are o raz medie de 1.737 km, de 4 ori mai mic dect a Pmntului, i orbiteaz n jurul acestuia la o distan medie de 384.403 km; pentru a ajunge pe Pmnt lumina Lunii are nevoie de ceva mai mult dect o secund. Viteza medie pe orbit este de 3.700km/h. Atracia gravitaional la suprafaa Lunii este de 6 ori mai slab dect cea terestr. Luna realizeaz o rotaie n jurul Pamantului n aproximativ 4 sptmni, aceasta fiind luna pmnteasc (27 zile, 7 ore, 43 min i 11,6 sec). n acest interval fazele Lunii sunt: Lun nou, primul ptrar, Lun plin, ultimul ptrar; ele se repet n 29 zile 12 h 44 min 2,8 s (durat numit o lun lunar). Masa satelitului nostru este de 7,35 1022kg, de 81 de ori mai mic dect masa Pmntului, densitatea medie este de 3.400 kg/m3, iar excentricitatea orbital este de 0,0549. Perioada de rotaie a Lunii este egal cu cea de revoluie n jurul Pmntului, astfel nct Luna ne arat mereu aceeai fa. Mai exact ns, dac se iau n considerare fluctuaiile orbitei lunare i posibilitatea de a observa acest satelit din diferite locaii de pe Pmnt, suprafaa vizibil este ceva mai mare dect jumtate, i anume de 59%. Luna este al doilea obiect ceresc ca strlucire (magnitudine aparent), dup Soare. De asemenea, Luna i Soarele au aproximativ acelai diametru angular, lucru ce face posibile eclipsele solare totale.Luna se ndeprteaz de Pmnt cu 3,78 cm pe an.

SATELITII ARTIFICIALI
Sateliii artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate n spaiu i orbiteaz un corp ceresc. Orbita lor trebuie s fie relativ stabil pe o perioad mai mare de timp pentru ca sensul de "satelit" s se pstreze.n marea lor majoritate, sateli ii artificiali sunt nave robotice folosite pentru comunicaii, supraveghere, i orbiteaz n jurul Pmntului. Primul satelit artificial al Pmntului a fost Sputnik, lansat n 1957 de ctre URSS. Astzi cea mai mare construcie aflat n spaiu este Staia Spaial Internaional, care este permanent locuit de 3 astronaui i orbiteaz Pamantului la o altitudine de circa 350 km. Alte nave spaiale au devenit satelii artificiali dup ce au ajuns la destinaie (sondele de tipul MRO, aflate n orbita marian, sonda Cassini (Saturn), Galileo (pn n 2003 a orbitat sistemul jovian) etc.La momentul actual pe orbita Pmntului sunt plasai 975 satelii artificiali funcionali sau nefuncionali.

Prof. Simona Erhan

Anghelescu Roxana,11 F

NEIL ARMSTRONG
S-a nscut la 5 august 1930 la Wapakoneta, n statul Ohio. A urmat cursuri de pilotaj i-a obinut brevetul de pilot la 16 ani. n 1949, a fost chemat s slujeasc n rzboiul din Coreea, unde a efectuat 78 de misiuni. A studiat ingineria aeronautic la Universitatea din Purdue (Indiana)i a obinut masteratul la Universitatea din California de Sud. n 1955 a devenit pilot de teste i a efectuat zboruri pe 50 de tipuri diferite de avioane. Dup apte ani a fost selecionat de NASA pentru a deveni astronaut. n 1966, a efectuat un zbor mpreun cu David Scott pe nava Gemini 8, unde a executat prima conectare a dou nave spaiale,

UNIVERSITATEA VALAHIA CERCUL TIINIFIC STUDENESC MULTIDISCIPLINAR DE STUDII SPAIALE

COSMONAUTUL DUMITRU PRUNARIU LA TRGOVITE

In data de 27 septembrie 1952, la Braov, s-a nscut Dumitru Dorin Prunariu, primul astronaut roman care a participat la misiunea "Soyuz 40" din cadrul programului Intercosmos" alturi de ucraineanul Leonid Popov din 14 mai 1981. Dumitru Prunariu a absolvit Liceul de Matematic-Fizic nr.l din oraul natal, n anul 1971. Tatl su era de profesie inginer, iar mama lui, cadru didactic la o coal generala. Este de profesie inginer aeronautic, ocupnd pe rnd diferite funcii in cadrul militar. A debutat ca ofier inginer in cadrul Comandamentului Aviaiei Militare, preedinte al Ageniei Spaiale Romane, ambasador al Romniei in Federaia Rusa si incheiand ca preedinte al Consiliului de nemilitarizare a spaiului cosmic din cadrul ONU. Inca din copilrie, pasiunea lui pentru zborul cu avioane sau nave cosmice a fost deosebita dup cum declara intr-un interviu: De mic copil mi-am dorit s zbor. nchideam ochii i simeam c plutesc peste muni, vi, descopeream lumi noi. Mau fascinat ntotdeauna abisul albastru, nlimile infinite. In final, am ajuns s zbor n Cosmos." Recent, la Universitatea Valahia din Targoviste, in data de 16 decembrie 2012, sa organiza simpozionul cu tema muzica si spaiu", avandu-l ca invitat de onoare pe celebrul cosmonaut roman Dumitru Dorin Prunariu. Partea muzicala a simpozionului a fost una culta, fiind asigurata de fiecare membru al familiei Morosanu: doamna a cntat la pian iar domnul la violoncel. La aceasta conferina, au participat de asemenea, diferite clase sociale precum studeni, cadre didactice si invitai din ora. Pe tot parcursul acestui eveniment s-au rulat diapozitive pe ecrane mari cu activitile spaiale ale lui Dumitru D. Prunariu.

ASTRONAUTICA
Pe data de 12 decembrie 2012 sdesfurat ncadrul Facutii de Inginerie edina de constituire a Cercului tiinific studenesc multidisciplinar de studii spaiale Astronautica. La edin au luat parte studenii Clara Popescu, Rare Teofil, Adelina Dumitra, Liviu Gherghina, prof. Ioan N Radu, ing. George I Radu i prof. univ. dr. Gabriela Teodorescu. Ordinea de zi a fost urmtoarea: 1. Prezentarea modului regulamentar de costituire a cercului - prof. univ. dr. Gabriela Teodorescu. 2. Planul de activitate cu obiectivele generale pe primele ase luni ale anului 2013 prof. Ioan N Radu. 3. Declararea membrilor fondatori ai cercului. 4. Discuii. Din coninutul planului de activitate a reieit c studenii sunt invitai s participe voluntar la o serie de activiti. 1. Editarea revistei Astronautica: - propuneri de articole, planuri tehnice, probleme propuse sau rezolvate etc. - procesare, tehnoredactere etc. 2. Construirea de rachetomodele -modele de rachete lansate n scopuri sportive, - modele de rachete lansate pentru verificarea unor experimente, - modele de rachete copi a celor cu caracter istorice, 3. Cercetare tiinific teoretic sau practic. - privind istoria astronauticii, romneti, - construirea de aparatur electronic, mecanic etc. 4. Activitatea anual coala i Cosmosul - simpozioane, expoziii, concursuri tiinifice sau sportive etc. Activitaiile au loc sptmnal, miercurea, ntre orele 16 18, n cladirea B1 Facultatea de inginerie, la primul etaj, camera 106.

Apoi a fost comandantul primei misiuni lunare americane la bordul capsulei Apollo 11 cu Buzz Aldrin i Michael Collins. A alunizat mpreun cu Buzz Aldrin pe Lun la bordul modulului lunar Eagle n 20 iulie 1969, petrecnd 2,5 ore cu explorarea acesteia, asigurndu-i un loc sigur n istorie declarnd de pe solul lunar: Este un pas mic pentru om, dar un salt uria pentru Omenire. Misiunea Apollo 11 a fost i ultimul zbor n spaiu al lui Armstrong. n anul urmtor a fost ncadrat la departamentul de cercetare avansat i tehnologie de la NASA. A testat mai multe aeronave de mare vitez, inclusiv X-15, care putea atinge o vitez maxim de 4.000 de mile pe or. Neil Armstrong a reuit s rmn cu picioarele pe pmnt dup ce s-a ntors de pe Lun trind zeci de ani ntr-o ferm izolat din statul Ohio. Spre deosebire de colegul su de modul selenar, Buzz Aldrin, pe care faima l-a mpins n patima ctre alcool, Dei s-a ferit ntotdeauna de pres i de apariiile publice, Neil a acceptat n mai 2012 s acorde un interviu pe tema misiunii Apollo 11, El a artat "Cu o lun nainte, consideram c aveam 90% anse de a ne ntoarce n siguran pe Terra, ns doar 50% anse de a aseleniza cu succes. Existau foarte multe necunoscute legate de coborrea de pe orbita selenar, astfel nct existau anse mari ca s fi scpat ceva din vedere", i-a amintit Neil. Cnd a fost ntrebat cum se simte tiind c urmele lsate de paii lui vor rmne pe suprafaa Lunii probabil pentru multi de ani, el a rspuns: "Eu sper c cineva va merge pn acolo zilele astea s le curee". Se pare c Armstrong n-a putut nelege niciodat de ce paii si pe Lun au atras att de mult atenie.

Iamandi Cristian, clasa XI a E

Clara Popescu, student-UVT

Prof. Daniela Ivacu

RACHETELE SOL - AER N ROMNIA

1959 - 1989
Organizarea militar antiaerian romna, n perioada 1950 1990, a fost transformat n structuri de tragere cu rachete sol-aer prin introducerea treptat n compunerea ei de lupt a unor mecanisme i instalaii care s permit integrarea ntr-un proces unitar a tragerilor antiaeriene asupra intelor. Existau constituite uniti militare antiaeriene omogene ca structur i nzestrare cu tunuri, mitraliere etc. n raport de calibru, model i an de fabricaie care erau ntrebuinate pentru aprarea obiectivelor importante de pe teritoriu. n perioada la care ne referim, artileria antiaerian romn era organizat astfel: a teritoriului, a trupelor i a marinei navale. Treptat, au aprut i uniti militare antiaeriene mixte, formate din armamentul tradiional i rachetele sol-aer, pentru aprarea. Aceste uniti mixte, au fost introduse n serviciul de lupt permanent n dispozitive deja organizate cu scopul s reduc baremele de trecere dintr-o stare de pregtire n alta i de acionare a sistemului n caz de necesitate. Au fost nlocuite, tunurile i mitralierele antiaeriene, aparatura i instalaiile aferente tradiionale, depite fizic i din punct de vedere al performanelor cu tehnologie nou n msur a anula decalajul existent ntre posibilitile de atac ale aviaiei i cele de combatere ale artileriei antiaeriene. Baza aprrii teritoriului rii cu mijloace antiaeriene a fost preluat de ctre unitile de rachete solaer. n aceast perioad, s- a organizat o instituie de nvmnt i antrenament cu funcionare permanent, care s asigure necesarul de cadre, dar i un nivel corespunztor de pregatire profesional impus de noua form specific de aprare a rii. 1959. Pe 11 mai s-a primit de la furnizorul Sovietic documentaia n legatur cu amplasarea complexelor, construciilor necesare i a condiiilor de funcionarea a acestora. n acest timp, o serie de cadre au urmat cursuri de pregtire n domeniul rachetelor antiaeriene n U.R.S.S. ntre 21- 27 noiembrie Comandamentul Aprrii Antiaeriene a Teritorului a primit si recepionat tehnica necesar pentru dou divizioane. 1960 La 6 ianuarie, in garnizoana Mihi Bravu, se nfineaz prima unitate militar de rachete, redefinit apoi de antiaerian, sub titulatura de Regimentul 27 Artilerie Antiaerian Mixt, avnd n funcia de Comandant pe Miclu Vasile. - 13-21 octombrie - n premier, Regimentul 27 Artilerie Antiaerian Mixt a executat trageri de lupt cu rachete radiodirijate n poligonul ASULUK din U.R.S.S. la care au obinut rezultate foarte bune. - Se organizeaz Cursurile de pregtire pentru complexul de rachete sovietic de tip S-75. 1961 - S-au nfinat: - comandamentele Diviziilor 16 i 34 Aprare Antiaerian a Teritoriului, - Centrul de Instrucie al Artileriei Antiaeriene - n garnizoana Mihai Bravu, subordonat C.A.A.T., prin transformarea Cursului de pregtire pentru complexul de rachete tip S-75; - regimentul 50 Artilerie Antiaerian Mixt n garnizoana Bucureti care suplinete de fapt transformarea Regimentului 18 Artilerie Antiaerian n unitate de rachete antiaeriene. 1 august 1961- S-au reorganizat Regimentele 18 i 19 Artilerie Antiaerian, care au devenit Regimentele 18 i 19 Artilerie Antiaerian Mixte, subordinate Diviziei 16 Aprare Antiaerian a Teritoriului 1963 - procesul de reorganizare a artileriei i rachetelor antiaeriene din C.A.A.T. (Comandamentul artileriei antiaeriene a teritoriului) s-a apropiat de final (comandant era generalul maior Laureniu Cupa). Foto. 1963-1969 - s-a nfiinat statul major al comandamentului trupelor de artilerie i rachete antiaeriene din C.A.A.T. constituit din: Secia de pregtire tactic i ntrebuinare n lupt i Secia pregtire de lupt. - s-a nfiinat Centrul de Instrucie al Artileriei i Rachetelor Antiaeriene subordonat C.A.A.T. 1972 - s-a trecut la scoaterea succesiv n Tabra de Instrucie i Poligonul de Trageri Antiaeriene i a unitilor i subunitilor de rachete antiaeriene n scopul antrenrii i verificrii nivelului de pregtire. 1973, 1 august - a fost nfiinat prima Brigad de rachete antiaeriene din armata romn prin reorganizarea Regimentelor 18 i 19 Artilerie Antiaerian Mixte. Brigada 1 Rachete Antiaeriene a primit n nzestrare complexul automatizat pentru conducerea tragerilor antiaeriene tip ASURK-1M de mare unitate, cu o capacitate de cuprindere pentru 8 divizioane de rachete antiaeriene cu btaie medie. 1976, 25 septembrie - prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 0021/15.01.1976, a fost nfiinat prima unitate de rachete antiaeriene din aprarea antiaerian a trupelor de uscat Divizionul 48 Rachete Antiaeriene din compunerea Armatei a 2-a, nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene cu btaie mic de tip KUB. 1980 - Divizionul 48 Rachete Antiaeriene s-a transformat n Regimentul 48 Rachete Antiaeriene, prin nfiinarea a nc dou baterii de rachete antiaeriene. Aciunea a continuat cu nfiinarea Regimentului 51 Rachete Antiaeriene, n subordinea Armatei a 3-a, i a Regimentului 53 Rachete Antiaeriene, n Staia de dirijare a rachetelor din cadrul complexului Volhov M3 (foto) organica Armatei a 2-a. Complexul de rachete antiaeriene KUB 203. 1984 - s-a nfiinat Regimentul 17 Rachete Antiaeriene nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-75M3 (foto), n garnizoana Reia. - 30 iunie - s-a nfiinat Regimentul 52 Rachete Antiaeriene Tropaeum Traiani. 1986 - s-au nfiinat: Regimentul 19 Rachete Antiaeriene nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-125M1A n garnizoana Bucureti (Cernica) i Regimentul 12 Rachete Antiaeriene nzestrat cu complexe de rachete antiaeriene tip S-75M3 n garnizoana Galai. 1989 - s-a nfiinat un Regiment de Artilerie Antiaerian Mixt n garnizoana Feteti. Centrul de Instrucie i-a schimbat denumirea n Centrul de Perfecionare a Pregtirii Cadrelor (C.P.P.C.). - 30 iunie - s-a nfiinat Regimentul 50 Rachete Antiaeriene Andrei Mureianu, subordonat comandamentului Armatei a 4 -a i nzestrat cu complexul de rachete antiaeriene OSA-AKM

Prof. Ioan N Radu

Bibliografie: 1. Eugen Teodorescu, Vissarion Neagoe, Istoria artileriei i rachetelor antiaeriene romne, vol. II, Editura Modelism, 1997, p 149-160. 2. Ioan N. Radu, Istoria astronauticii n Romnia, Editura Bibliotheca, 2006.

3.Google.

10

ASTROFIZIC

LUMINIOZITATEA EMISIEI DE PULSAR LA STELELE NEUTRONICE

- test fundamental in existena gravitonului cu sarcin electric - TEG /[ n.a.1]/
In memoriam - fizicienilor romni tefan Procopiu i Alexandru Proca
1. PRECIZARI IMPORTANTE : Articolul continua ipoteza TEG,(-vezi [n.a.1] ), prin care teoria afirma primatul racordarii stelelor si fara exceptie la campul fundamental, in resursa imediata pentru generarea de energie in miezuri, indiferent de masele acestora . Aici, si in contratestul acestei ipotezei, sta modelul de stea neutronica dezvoltat in TEG, un model net diferit fata de cel standard din astrofizica, si care raspunde consecvent tuturor datelor de observatie . Acest lucru este realizat printr-o extensie formala asupra ipotezei de baza, asa cum va fi aratat explicit mai departe . Surpriza acestei modelari este aceea ca ea nu presupune existenta unei "stari hiperneutronice" ce este fixata in canonul cuanticii actuale sub titulatura de " stare hiperonica ". In fapt : un exces de zel al cuanticii ingemanate cu astrofizica, unul care nu rezista la o analiza detaliata . Atata vreme cat se poate demonstra, -pe alte cai,- faptul ca steaua neutronica tipica este cu totul altceva decat spune standardul in astrofizica, iar acel altceva poate fi si sustinut sub aspect formal in toate articulatiile modelarii, atunci "ipoteza hiperonica" ramane ceea ce este . Respectiv, o simpla ipoteza . Una in care starea supradensa a materiei cu densitati ce excede densitatea materialului nuclear : D = 9.7 x 1012 (kg/m3) nu este sustinuta de observatii. Valoarea de cca. 1013 (kg/m3) a densitatii este intalnita in cuprinsul volumului sferic al protonului si neutronului, respectiv in interiorul particulelor fundamentale si al fractalilor lor cinematici , aici pozitronul si electronul, si este considerata in TEG una de nedepasit in structura materiei, oricare organizarea ei . Aici, stelele neutronice, - o limita fizica si un exemplu de test, - pentru astrofizica si fizica cuantica. Simultan. stea neutronica in astrofizica este una care isi propune sa raspunda atat cerintelor astrofizicii, cat si celor ale cuanticii marilor densitati, astfel incat sa fie evitata ipoteza racordarii neutronicelor la sursa energetica gravitationala reprezentata de campul fundamental . Modelul de stea neutronica actual din astrofizica este tributar direct acestei intentii neexplicite dar efective, oricum, vizibila ea . Aceea prin care se perpetueaza schema de generare a energiei stelelor strict in cuprinsul unui ciclu de fuziune, cel clasic, proton-proton sau similar, cand adevarul este un altul. Simultan cu interpretarea in sensul "ipotezei starii hiperonice" (supradense) a datelor de observatie legate de luminiozitatea in optic si X a pulsarilor, a gradientilor de incetinire a perioadelor de rotatie ale stelelor neutronice asociate, si , daca este posibil, a domeniului valorilor perioadelor de rotatie observate la pulsari precum si a intensitatii campurilor lor magnetice. Acestia din urma fiind stele neutronice tipice, aflate in rotatie subcritica , una in care se asigura portanta impotriva divergentei gravitationale a masei prin fragmentatie sub efect centrifug . Doar ca, aceeasi teorie standard, uita sa aduca in vedere si incongruentele unui astfel de model, unul care este departe de a fi controlat complet sub aspect fizic, asa cum se doreste , in vedere . In cazul stelelor neutronice, pe domeniul restrans al maselor, se considera ca este valabila o relatie masa-raza de forma (1), una care arata ca densitatea medie de masa in interiorul configuratiei excede valoarea densitatii nucleare cu 5 pina la 6 ordine de marime ! (1) ( R / Ro ) = 1.8 x 10-5 /( m / mo )1/3 (o) (-vezi [n.a.2])/ Ea arata clar ca masura razei este cu atat mai mica cu cat masa este mai mare . Masa critica, " limita maxima " a unei neutronice este astfel : (2) ( mcr /mo ) = [ 0.9 x 10-5. ( Ro ) . c2 / ( G . mo ) ]3/4 (o) Pentru parametri solari : mo = 2 x 1030 (kg) si Ro = 6.96 x 108 (m), rezulta valoarea cautata a acestei limite, si cunoscuta sub numele de " masa Oppenheimer - Volkoff ". Ea este, teoretic de ( mcr / mo ) = 2.947.(mo),( mase solare ). Pentru o configuratie neutronica limita a carei masa ar tinde catre limita O -V ,( cea de 2.95 mo), -masura razei ar tinde catre valoarea masurii razei gravitationale (Rg ), iar steaua neutronica s-ar transforma necesar intr-un gol negru de tip stelar, cel cu masa caracteristica minima. Acestei valori de balans, de divergenta intre domeniul neutronicelor si cel al gaurilor negre de tip stelar ai corespunde si densitatea maxima , cea a starii hiperonice limita",(maxima), in acord cu (3): (3) max ( DH ) = (3/(32.)).c6 /( G3 . mcr2 ) = ( DH )cr (kg/m3 ) pentru care max ( DH ) = 2.10 x 1018 (kg/m3 ), o valoare practic de 2.2 x 106 ori mai mare decat densitatea de masa a neutronului ! Trebuie reamintit ca valoarea respectiva este doar una virtuala, si doar pur teoretica, una ce ar corespunde limitei critice de masa pentru neutronice asa cum a fost definita mai sus. Ea nu este sustinuta independent prin date de observatie, dar poate fi interpretata in acest sens in cadrul modelului stardard de stea neutronica din astrofizica. Limita respectiva face un inel fizic impreuna cu ecuatia masa-raza, astfel incat "luminiozitatea de incetinire" a pulsarilor, cea observata, sa corespunda acestui model teoretic si ipotezei "starii hiperonice" . Practic, sa corespunda unei idealizari simultane ce leaga astrofizica de fizica cuantica in mod direct si efectiv prin "starea supradensa" sau "hiperonica" a materiei . Starea hiperonica ramane inca doar una ipotetica, una care ar definii o stare cu mult mai densa decat cea proprie particulelor fundamentale si fractalilor asociati in interiorul lor . Dar nimic nu justifica o astfel de situatie . Mai departe, in articolele viitoare, se va arata ca exact impunerea acetei stari "suplimentare" in domeniul infinitului mic, nu corespunde datului initial asupra perioadelor de

2. MODELUL DE STEA NEUTRONICA CONSACRAT IN

ASTROFIZICA, SI IPOTEZA STARII HIPERONICA : Actual in astrofizica se considera ca domeniul maselor caracteristice al stelelor neutronice este centrat in cuprinsul valoriilor (1.2 ... 1.5). m o , (mase solare) , dar pentru care nu exista o unanimitate de pareri . Dovada este faptul ca, teoretic, se admite existenta stelelor neutronice cu mase tipice de subpitica, respectiv sub valoarea de 0.6 mase solare chiar daca nu se afirma si explicit acest lucru . Astfel, exista unele modelari si estimari mai optimiste, -in sensul in care domeniul enuntat este largit spre mase mai mici care pot atinge si valoarea de 0.5.m o (mase solare ). Interesul aici este deosebit, pentru ca modelul de stea neutronica reprezinta in sine o punte de legatura intre astrofizica si cuantica. Mai precis, starea degenerata caracteristica a neutronicelor reprezinta un test la scara 1 : 1 pentru ipoteze relative la starea hiperdensa a materiei, aici asociate starii hiperonice, - una care ramane inca prezumtiva,- si nu este o certitudine in sens fizic strict. Practic elaborarea modelului de

11

rotatie axiala ale stelelor pre-supernova, sursa genetica a neutronicelor; -una dintre ele. Este incongruenta cea mai suparatoare si nu singura de acest fel in ceea ce priveste modelul standard la vedere, asupra stelelor neutronice. Acelasi model considera ca masa unei neutronice tipice, (cea mediana in reprezentarea curenta cea mai adecvata ), ar trebuii sa se plaseze in preajma " limitei Chandrasekhar ", cea de cca. 1.44. (m o) , in timp ce majoritatea stelelor neutronice ar avea mase tipice in jurul valorii de 1. (m o), (mase solare), si ceva mai jos spre 0.5 (m o ), (mase solare), - dar inca nesigur . Pentru limita inferioara a "starii hiperonice" la 1. (mo), se testeaza densitatea medie de masa folosind aceeasi relatie masa raza pentru neutronice,( 1). Rezulta (Rmax) = 1.8 x 10-5.Ro = 1.253 x 104 (m),ceea ce ar corespunde unei densitati de masa, (minime aici), de cca. 2.4 x 1017 (kg/m3 ). Acesta este, doar in cateva linii de definitie, modelul de stea neutronica in astrofizica actuala. Este doar un model, si nu o teorie cu demonstratie incheiata .

3. STELELE NEUTRONICE IN TEG - IPOTEZE SI MODEL (a). Modelul de stea neutronica in TEG -ipoteze :
a. -stelele neutronice reprezinta stadii degenerate in structuri stelare rezultate in urma criticelor de supernova ; (-in TEG exista un singur tip de supernova, unul care corespunde unui singur mecanism de producere ; -de la un caz la altul difera doar masa stelei presupernova intrata in colaps ) ; b. - mecanismul de supernova nu este limitat de catre valoarea masei initiale a stelei pre-supernova din care ia nastere steaua neutronica in urma colapsului gravitational ; - in corolar, domeniul maselor stelelor neutronice se largeste astfel in mod considerabil spre limita subpiticelor pina spre 0.1 mase solare; (necesita o discutie separata, int-un numar viitor ) ; c. - masa confinata in structura degenerata corespunde intotdeauna unei fractiuni stricte din masa stelara initiala intrata in prabusirea dinamica ; -ea parcurge in intregime criticul de supernova prin colapsul gravitational spre centrul de masa si de gravitatie al stelei initiale ; fractiunea critica = ct. = 0.0945 ( - teorie supernove/TEG) ; - poate suporta fractari cu formarea de sisteme de stele neutronice duble ; /(- ipoteza de baza)/; d. -densitatea medie de masa in interiorul configuratiei neutronice rezultate din criticul de supernova nu depaseste niciodata densitatea medie de masa a neutronului : Dk = Dn = 9.72 x 1012 (kg/m3) ; /( -ipoteza prima )/ e. -configuratia neutronica conserva masa initiala a miezului stelar colapsat , practic, prin aceeasi fractiune () indiferent de masa stelei initiale ; -colapsul miezului stelar initial al stelei presupernova conserva momentul cinetic si energia cinetica de rotatie in parametrii dinamici ai neutronicei ; f. - configuratia neutronica rezultata in criticul de supernova este racordata la campul fundamental, perfect similar stadiului initial al stelei pre-supernova din care a rezultat ; - racordarea la camp justifica unic emisia caracteristica de pulsar in EM (optic , radio, X, gamma) ; - in TEG pierderea de moment cinetic si energie cinetica de rotatie se face exclusiv prin retrotorsiune magnetica cu accelerarea anvelopei RSN (resturi de supernova) inscrisa in expansiune, fara a interveni aici vreun mecanism de conversie energetica de tipul : (energie cinetica de rotatie ) ---> (energie EM emisa) ; g. -fluxul energetic emis de catre neutronica reprezinta un flux polarizat rezultat din conversia de energie gravito-magnetica (GM) in energie (EM ),in optic, radio si X , (eventual si gamma la pulsarii puternici), in proportie de cca. (1/10) din energia fluxului incident de gravitoni, flux absorbit din campul fundamental / ( - ipoteza secunda a modelului TEG pentru neutronice ) /; h. - absorbtia de gravitoni din campul fundamental este una continua, (fara salturi), monotona, (cu gradient monoton, fara inflexiuni), si se realizeaza izotrop respectiv sferico - simetric direct din campul fundamental ; - emisia se realizeaza la echilibru energetic, polarizat (dupa directia axului magnetic), in doua componente asimetrice suprapuse: cca. (1/2 3) in optic , radio X si (sau) gamma (fractiunea energetica convertita in interiorul

materialului nuclear), si cca. ( 1 - 1/23) sub forma de flux de gravitoni (- fractiunea energetica neconvertita care se recupereaza integral in campul fundamental) ; /( - ipoteza terta )/; Modelul si ipotezele enuntate au permis precizarea unei functionale prin care sa se poate evalua luminiozitatea emisiei EM a stelei neutronice (pulsarului), cumulat, (in optic, in radio, X si/sau gamma a pulsarului asociat), - si rezultata strict din conversia GM --> EM ce se realizeaza in interiorul stelei neutronice; /(-vezi pct. 4)/, -o functionala cu rezultate remarcabile in raport cu observatia, asa cum o arata si testele . Ulterior a interesat rafinarea modelului pentru obtinerea unei coerente interne maxime in toate articulatiile lui, astfel incat sa sa fie posibila precizarea directa a unei relatii masa-raza in cazul neutronicelor, aici o alta decat cea standard din astrofizica, si limitat la ipotezele proprii de model . Mai apoi, s-a impus precizarea perioadei de rotatie initiale, ( t = 0 ), a pulsarului asociat, pentru teste directe in raport cu observatia . Si imediat apoi, in pasul urmator, evaluarea intensitatii si inductiei campului magnetic propriu al pulsarului asociat stelei neutronice . Cel mai important lucru este acela ca, inca din start se face limitarea dramatica a densitatii de masa in interiorul configuratiei . Respectiv se reconsidera primatul "modelului hiperonic". S-a luat astfel in calcul densitatea nucleara ca limita maxima, Dn = D* = 9.72 x 1012 (kg/m3), una care este cu cca. 5 - 6 ordine de marime mai mica decat cea presupusa "mediului hiperonic" al neutronicelor din reprezentarea standard actuala a astrofizicii . Se obtine imediat o relatie masa-raza R = f (m,D) in cazul neutronicelor, una in care densitatea acestora este constanta si limitata la valoarea enuntata. Pentru doua stele neutronice de masa (m*) si (m), normalizarea conduce la functionalele : (1) R / R* = ( m / m* )1/3 (o) (2) R* / Ro = ( m* /mo )1/3 / ( D* / Do ) (o) - pentru care reperul normalizarii este dat de masa ( mo ) a Soarelui , masura razei geometrice a Soarelui (Ro), si de catre valoarea densitatii medii de masa in interiorul Soarelui ,( Do ). Aici, steaua cu parametri limita, cea de calibrare este steaua (m*,R*). Doar pe baza acestui model care admite, ca si in cazul general stelar faptul ca stelele neutronicele realizeaza absorbtia de energie gravitationala din continuumul fundamental,- se obtin luminiozitati EM teoretice de ordinul a 1029 - 1031(W),- asa cum arata observatiile asupra pulsarilor. Prin aceasta congruenta deosebita in observatie, modelul poate fi considerat ca fiind adecvat si corect in limita ipotezelor ; aspectul respectiv a fost deja atins ./(-vezi pct. 4 si testul )/. Acest lucru inseamna imediat ca modelul de "stare hiperonica", - starea supradensa a materiei, - cel asociat stelelor neutronice in reprezentarile actuale din astrofizica, revine a fi unul superfluu in raport cu observatia; - de unde si necesitatea renuntarii la modelarea stelei neutronice cu condensare centrala si cu densitati de masa extrem de mari, de ordinul a DH = 1017 - 1018 (kg/m3). Oricum, el este si acum unul inadecvat pentru ca pe baza lui se obtin perioade de rotatie axiala initiala in stelele pre-supernova, - (din care au rezultat configuratiile neutronice), - excesiv de mari ; - practic de ordinul anilor si zecilor de ani, ceea ce este inacceptabil . Supernovele au in suport configuratii stelare, in general , stele variabile pulsante de tip R R Lyrae, stele pitice si subgigante de tipul cefeidelor, cu m < 6 mase solare, respectiv stele ce au rotatie rapida inainte de intrarea in colaps, asa cum o arata analizele spectrale, si nu stele fara spin sau spin neglijabil, cum arata "modelul hiperonic de neutronica. Mai direct, starea asa zis "hiperonica" a materiei ,- una cu densitati de masa mai mari decat cea nucleara, - nu ar mai avea in acest fel si in mod necesar o contingenta cu realitatea fizica prin intermediul stelelor neutronice,si ar fi doar o modelare fizica abstracta, si doar in posiblitate, nu si excluziva sub aspectul primatului. Ipoteza respectiva reuseste sa obtureze explicatia asupra emisiei tipice de pulsar, cea reala . Corectia pe care o propune TEG aici este una efectiva si care are drept suport racordarea stelei neutronice la campul fundamental, cu solutie adecvata si pentru perioada initiala de rotatie care in acest caz este de ordinul zecilor de ore pina la zeci de zile, specifica steleor R R Lyrae si cefeidelor. In suplimentar, se precizeaza in mod

12 11

cu totul adecvat natura emisiei de pulsar, una prin care se ruleaza radiatie gravitationala la nivel stelar, aici radiatie gravitationala convertita in E M . Trebuie spus deschis ca modelul de interior stelar actual din astrofizica in cazul neutronicelor, - respectiv configuratia supradensa de tip hiperonic, - nu reuseste sa precizeze marimea perioadelor ( P ) observate la pulsari, chiar daca ar putea fi formulate teste simple in sensul mentionat . Sa o explice genetic ; de ce anume si in ce fel un pulsar anume are perioada de rotatie cuprinsa intre 1 (ms) pina la cca. 8 (s). Fapt pentru care TEG neaga acest model pentru ca al considera inadecvat in raport cu totalitatea observatiilor carora ne le face fata, (imediat si implicatiile lui directe care sant semnificative), si fara ca prin aceasta sa se aduca vreo atingere autorilor lui sau sustinatorilor. Este doar o dezbatere deschisa de idei, si atat . TEG a reusit sa arate ca ipoteza " stadiului slab neutronic " pentru neutronice, ( " neutronic weak stage " ), - si nu ipoteza asupra existentei " starii hiperonice ", este cea adecvata stelelor neutronice si pulsarilor pentru ca a reusit sa precizeze teoretic perioada caracteristica medie a majoritatii pulsarilor folosind (1) ; (2). Pentru mase pre-supernova plasate dincolo de limita O-V, (2.95 mase solare), si pina cca. 6. mase solare, -s-au obtinut valori plasate in domediul 0.6 - 1. (s) pentru perioadele de spin ale miezurilor care se regasesc in configuratia neutronica degenerata la capatul colapsului, si proprii imediat neutronicelor si pulsarilor asociati. Respectiv exact acolo unde se inregistreaza maximul de reprezentare statistica a pulsarilor, adica in domeniul valoric de la cca. 0.8 (s) si pina la 1.2 (s) . Se poate trage astfel concluzia ca majoritatea stelelor care intra in critice de supernova sant stele subgigante si gigante de masa mica de 3 pina la cca. 6 mase solare. In contratest, in cazul modelului hiperonic, chiar daca poate justifica perioada minima, - cea de 0.7 ms, - pentru ca asa a fost construita functionala masa-raza ca sa raspunda nevoilor de observatie, - nu se pot explica in schimb perioadele de 1 secunda, si nici cele mai mari, care ajung pina la 10 secunde , simultan in cadrul aceluiasi model cu domeniul 0.7 (ms) - 1 (s) . (b) . Mecanismul de supernova in TEG : TEG afirma posibilitatea ca o configuratie de stea neutronica sa poata fi atinsa in alte doua cazuri decat in criticul de supernova "clasic", - cel bazat pe instabilitatea gravitationala a miezului stelar la pre-supernove, - dar tot in expresia finala de critic de supernova . I. - Primul caz corespunde situatiei in care un condensat prestelar intrat in rampa hidrodinamica nu reuseste sa-si stabilizeze parametrii fizici la capatul epuizarii rampei, respectiv in cazul in care colapsul condensatului continua dincolo de starea potentiala de echilibru cu (m, R, L) - stabilizate. Acest lucru poate intervenii atunci cand , la strabaterea rampei, materialul stelar nu isi dreneaza eficace spre exterior sarcina electrica rezultata din ionizarea hidrogenului . In situatia comuna, mecanismul se consuma , (teoretic), prin amorsarea unei unde emergente din stea, un fulger sferic de natura pur electronica . In cazul in care nu se consuma acest episod, unda respectiva poate disparea printr-o absorbtie interna intr-un proces de neutronizare completa a masei condensatului stelar, sub soc mecanic, si doar in ultima faza a colapsului, in apropierea configuratiei de neutronica. In minima logica, este de asteptat ca acest lucru sa se intample in cazul maselor stelare semnificative de stele gigante si supragigante, cum la fel, si foarte probabil, poate fi propriu chiar si pentru subgigante cu mase imediat mai mari decat limita O-V, sau chiar mai mici . Astfel, materialul perfect neutru electric, (pur neutronic), al masei intrate in colaps continua prabusirea dinamica pina la

atingerea statusului de gol negru stelar (teoretic !), sau de configuratie neutronica , (cu mare probabilitate). Excederea limitei O - V in valoarea masei unei neutronice pare a fi posibila daca se considera ca steaua initiala, pre-supernova, este angajata deja in rotatie axiala la intrarea in rampa hidrodinamica de la nivelul de condensat pre-stelar. Aspectul nebuloasei "Ochi de pisica" pare a fi foarte sugestiv in acest sens, chiar daca steaua respectiva este o nova recurenta si nu o stea neutronica . Astfel, limitarea masei unei configuratii neutronice la valoarea data de limita Oppenheimer-Volkoff, respectiv la 2.95 mase solare, ar fi functional corecta doar atunci cand colapsul condensatului prestelar pe toata durata parcurgerii rampei hidrodinamice s-ar consuma riguros radial simetric, respectiv cu moment cinetic zero . Ceea ce este si greu de presupus, tinind seama ca in momentul amorsarii rampei hidrodinamice condensatul prstelar este deja in cuplaj mareic cu Galaxia si in miscare de revolutie kepleriana , una cu perioada finita de revolutie . Din acest motiv ipoteza limitei maxime de 2,95 mase solare pentru masa unei configuratii neutronice este discutabila si pare a fi depasita de realitatea fizica, una ceva mai complexa in acest caz, in reprezentarea TEG . II. - A doua situatie in care se poate obtine acelasi rezultat, aici - configuratia neutronica,- este aceea conform careia, o stea oarecare, chiar si cu o masa mai mica decat limita OppenheimerVolkoff, ar devenii supraconductoare in axul magnetic, ca urmare a absorbtiei unui soc electric din exterior, unul venit din depozitul energetic al axului magnetic galactic . Situatia respectiva este una potentiala ce ar fi asociata supernovelor galactice de tipul III, si sar consuma in posibilitate oarecum similar cu un dren extrem de eficace al sarcinii electrice totale, - ( rezultate din ionizarea hidrogenului in rampa hidrodinamica), - prin axul magnetic stelar . Drenul respectiv ar avea loc dupa doua directii contrare suprapuse axului magnetic, si s-ar petrece simultan cu neutronizarea partiala a masei stelare, urmata de o explozie stelara, de tip supernova . La capatul colapsului gravitational care urmeaza in mod necesar, materialul pur neutronizat al miezului nu ar avea decat alternativa confinarii intr-o configuratie neutronica la densitatea neutronului spre unul, sau doua centre de gravitatie, daca apare si fragmentatia centrifuga . S-ar explica astfel, in posibilitate si foarte simplu, existenta sistemelor binare neutronice respectiv a pulsarilor dubli, aflati in tandem gravitational. Acest lucru ar fi posibil prin absorbtia in protonii zonei centrale a electronilor eliberati din cca. 0.1 din masa totala a stelei . Masa neutronizata ar fi dubla, respectiv spre 0.2 din masa stelei pre-supernova . Mai precis, - sub 2.() pentru o stea alcatuita 100% din hidrogen . Steaua ar fi adusa in situatia de dezechilibru hidrostatic urmat de explozia tipica de supernova, urmare a absorbtiei unui soc electric deosebit in miezul stelar si imediat in lungul axei magnetice, un soc deosebit de intens in venit in lungul axului magnetic, direct din cimpul magnetic galactic, cel mai probabil, prin tunelare SGM. Mecanismul imaginat ar corespunde perfect unor observatii asupra supernovelor care arata o divergenta mecanica cu doi lobi care se dezvolta antagonic dinspre un acelasi centru de masa , semn ca steaua a fost supusa uni soc puternic din exterior si autoechilibrat in limita in interiorul miezului, acolo uncepe si divergenta mecanica sau fragmentatia stelei . Rezulta astfel, in posibilitate, ca o configuratie de stea neutronica se poate obtine, si dupa mecanismele paralele de mai sus, chiar pentru o masa plasata sub valoarea limitei O-V, pina in domeniul piticelor rosii la 0.1 ... 0.5 mase solare . Cum, la fel de bine, nimic nu ar contravenii faptului ca mecanismul socului electric galactic sa se intalneasca si in cazul maselor stelare mari, dincolo de limita de 2.95 mase solare . Cele doua mecanisme suprapuse arata ca este foarte probabil, ca orice masa stelara si neconditionat de limita OppenheimerVolkoff, sa poata trece, in posibilitate, prin starea de supraconductibilitate a miezului si mai apoi a integii configuratii stelare, si sa se transforme in stea neutronica in urma unei explozii de supernova . Ar fi situatia tipica a unui critic stelar, unul controlat strict de catre intregul ansamblu galactic prin campul magnetic al intregii Galaxii, si exclusiv. Steaua doar ar fi predispusa sa preia supracurentul din axul galactic. Astfel, modelul de interior stelar ar fi practic irelevant ; - nu atingerea sintezei fierului in miez ar cauza

13

dezechilibrul de supernova, ci supracurentul din axul galactic indus de catre miscarea kepleriana a tuturor stelelor din Galaxie . Aici, un supracurent depus necesar si unic in campul magnetic galactic . Daca mecanismele imaginate mai sus sant si efective, atunci ele nu pot fi asociate in mod absolut si necesar cu densitati hiperonice in miezuri colapsate. Astfel, stelele neutronice pot ramane configuratii strict neutronice cu densitate de masa limitata la densitatea materialului nuclear, (" neutronic weak stage "). Rezultatul cuplajului respectiv de posibilitati, ar fi obtinerea de configuratii neutronice pentru valori diverse ale maselor stelare pre-supernova, de la 0.1 pina la cca 40.(mo), si neconditionat de acestea . S-ar preciza astfel si practic domeniul de masa al neutronicelor, unul care s-ar intinde de la mai putin de 0.1 mase solare, si pina la masa limita data de teorie, aici : (3) m* = max(mn) = . max (ms) = 3.8 (mase solare) / (TEG)/ -pentru care : (4) max (ms) 40.mo (mase solare) Limitarea domeniului caracteristic de masa al neutronicelor in acest caz ar fi rezultatul direct al limitarii domeniului de masa propriu stelelor la valoarea de cca. 40 de mase solare. Dincolo de 40 de mase solare apare divergenta fizica si geometrica a condensatelor stelare aflate in colapsul rampei hidrodinamice, spre configuratia multipla de roi stelar deschis . Concluzionind, TEG realizeaza un domeniu de masa mult mai extins asociat neutronicelor decat actual in modelul standard din astrofizica , si nu oricum, ci in configuratii limitate la densitatea neutronului, cea de 9.7 x 10 12 (kg/m3) . Cu acest model s-au obtinut : -si luminiozitatile caracteristice ale pulsarilor (cumulat pe domeniul EM), si perioade de spin in stelele pre- supernova de ordinul zecilor de zile, respectiv corespunzatoare cefeidelor, si intensitati ale campurilor magnetice compatibilie cu observatiile .Practic, intreaga gama de date de observatie accesibile actual si relative la pulsari este acoperita in noua modelare, pe care TEG o propune aici, si mai departe. In contratest se citeaza structura stelara a Soarelui la nivel de microstructura, una de tip cristalin. Soarele insusi are o structura interna in cub ("H"), una de cristal de hidrogen care ai justifica perfect masura razei geometrice observate, dincolo de orice model de interior stelar bazat exclusiv (!) pe portanta hidrostatica cu suport in fuziunea nucleara din miez . Astfel, se afirma in contratest si corect, faptul ca stelele realizeaza o secventa largita a lantului proton-proton, mai cuprinzatoare, - una in urma careia se converteste energie gravito-magnetica absorbita din camp direct in energie electro-magnetica emisa spre exterior. Printrun mecanism unic de producere de energie in interiorul miezurilor stelare ,si anume, -prin conversia energiei gravitationale rulate din campul fundamental, - in energie EM emisa spre exterior . Foarte important este faptul ca modelul de neutronica pus aici in discutie, este unul care sustine perfect acest mecanism de evidentiere a energiei gravitationale din campul fundamental in luminiozitatea stelara "clasica", din astrofizica in cazul pulsarilor, respectiv in cazul steleor neutronice. Modelul de stea neutronica din TEG, in toti parametri sai actioneaza exact ca un brici al lui Ockham : - ori totul adevarat, ori totul simultan, fals . Aici, - adevarat .

neutronice, situatie in care densitatea medie de energie potentiala gravitationala - in proximitatea stelara creste semnificativ. Pentru o stea neutronica, (in TEG), marimea razei este: (2) Rn = [ (3/(4.)). (mn / Dn) ]1/3 (m) (3) Dn = 9.7 x 1012 (kg/m3)/(TEG)/ De unde, in cazul modelului omogen, -energia potentiala gravitationala totala din structura ei revine la : (4) I n I = (3/5) . G . ( mn )2 / Rn (J) a. Distanta critica de captura a gravitonului in proximitatea stelelor neutronice - ( rcr ) : In cazul unei neutronice, exista o limita (sferica), de raza (r cr), prin intermediul careia steaua este alimentata cu gravitoni din continuum . Modelul respectiv este considerat in TEG a fi singurul mecanism de alimentare al emisiei pulsarului atasat in EM . Doar in situatia in care steaua neutronica absoarbe efectiv energie din continuum, poate fi intretinuta o emisie continua si monotona de tip pulsar pe perioade nedeterminate de timp, asa cum o sugereaza si observatiile . Altfel, emisia realizata doar urmare a acretiei, (ipotetice), ar fi una necesar fluctuanta sau discontinua, lucru neinregistrat ca regula generala .Astfel, emisia de tip pulsar ,- care este una si efectiva, -una realizata de marea majoritate a pulsarilor se face in mod obiectiv si necesar, printr-un alt mecanism decat acretia eficace pe steaua neutronica asociata, sau prin conversia de energie cinetica de rotatie in energie EM, o conversie discutabila in principiu . TEG suplineste in mod coerent si consecvent acest neajuns suparator, si arata cauza reala . Aceeasi care sustine luminiozitatea in EM a tuturor stelelor vizibile in optic, si anume : cuplajul nediferentiat al stelelor la campul fundamental, absorbtia de energie gravitationala din campul fundamental, (gravitoni cu sarcina electrica si masa de repaus nenule), odata cu conversia energiei gravitationale in miezul stelar intr-o anume proportie, in energie EM . Astfel, modelul TEG asociat stelelor neutronice testeaza in principiu acelasi mecanism care stabileste luminiozitatea stelara, in cazul stelelor obisnuite. Cu rezultate in perfect acord cu observatia, si pentru toti parametrii fizici ai pulsarilor asociati . /(-vezi numerele viitoare ale revistei Astronautica (RO))/ . Distanta critica, (rcr ) -de captura a gravitonilor din camp, poate fi determinata din conditia : (5) ( I cr I / Vcr ) ---> wmax = 1.2 x 1017 = ct. (J/m3) -unde explicit : (6) I cr I = (3/5) . G . ( mn )2 / rcr (J) (7) Vn = (4./3) .(rcr )3 (m3) -rezulta : (5) ( I cr I / Vcr ) = ( 9 / (20.)). G . ( mn )2 / (rcr )4 (J/m3) -de unde solutia : (8) rcr = [( 9 / (20.) ). G . ( mn )2 / wmax ]1/4 (m) Rezulta ca in cazul unei stele neutronice, in jurul ei, la distanta (rcr), campul fundamental comprimat poate atinge densitatea lui maxima . Prima implicatie este aceea ca se poate determina exact rata absorbtiei de energie din continuum, (puterea absorbita), - pentru verificarea ipotezei absorbtiei de gravitoni din continuum . b. Puterea absorbtiei de energie din campul fundamental si puterea radiata in domeniul EM - a pulsarului : Puterea absorbtiei de energie din campul fundamental reprezinta practic rata absorbtiei de energie din continuum -in cazul unei neutronice cu spin : (9) Pabs = dEabs / dtcor (W) In modelul TEG dezvoltat aici, si care isi propune evaluarea realista a acestui parametru, absorbtia de energie ,(gravitoni), din campul fundamental se considera ca se consuma continuu, monoton si permanent pe intreaga durata de existenta a configuratiei stelare neutronice, -dar nu oricum, - ci cuantificat strict. Astfel, se poate vorbi efectiv despre o "cuanta de energie", chiar la macroscara aici in mecanismul de pulsar, o cuanta caracteristica si absorbita intr-un interval de timp corespunzator . Aici "cuanta de energie" este catitatea de energie cu sursa in continuum si care tranziteaza in care moment sfera critica (rcr) , focalizat spre steaua neutronica din centrul ei : (10) dEcr = dVcr . wmax* = (4 ./3 ).(Rn )3 .wmax (J)

4. Mecanismul de pulsar - in TEG si luminiozitatea in domeniul X a neutronicelor - in TEG:

Ca o paranteza, -apare ca foarte probabil in acest moment, faptul conform caruia, in cazul emisiei in domeniul X realizata in preajma stelelor neutronice, emisia respectiva sa se faca : -nu pe seama acretiei de hidrogen si praf din proximitatea stelara,(una realizata cu viteze relativiste), ci, pur si simplu, prin polarizarea unei fractiuni stricte din energia absorbita din continuum, (gravitoni), si "drenata" in lungul axei magnetice a pulsarului.Pentru o comparatie sugestiva, densitatea medie de energie potentiala gravitationala blocata in structura interna a Soarelui, -in cazul modelului omogen, este de : (1) I o I / Vo = 1.6 x 1014 (J/m3)practic cu 3 ordine de marime mai mica decat densitatea critica de energie a campului , ( wcr* / (-vezi (17))/), in jurul unei neutronice sau gol negru stelar . Lucrurile se schimba radical in cazul unei stele

14

Intervalul de timp in care sfera critica (rcr)"descarca" eficace gravitoni si energia lor din campul fundamental in campul magnetic extrem de intens al stelei neutronice,( cca. 1012-1013gauss),practic "cuanta de energie" venita din camp si translatata in structura stelei,-este timpul cinematic : (11) dtcr = tcr rcr / vcr (s) - cu : vcr -viteza de "cadere" radiala pe steaua neutronica a fluxului de gravitoni adus in corenta la r = rcr ; (12) vcr = ( 2 . G . mn / rcr )1/2 (m/s) -de unde puterea emisa (in X) de catre steaua neutronica/pulsar si depusa integral in emisia "in creion" : (13) P X = - . ( P )abs = - dEcr /dtcr (W) -sau : (14) P X = - .(4 . /3 ).( Rn )3 .wmax* / ( rcr / vcr ) = = ( ).(4 . /3 ).(Rn)3 . vcr . wmax* /( rcr ) (W) Unde randamentul conversiei ( ) este unul precizabil ;-aici, cu o foarte buna aproximatie : (15) Vn / Vr (o) Vn = (4 . /3 ).(Rn)3 (m3) Vr = (4 . /3 ).(Rn + dr*)3 (m3) (16) dr* Rn (m) -astfel incat : 3 (15) (1/2) = 1/8 = 0.125 (o) Se retine astfel valoarea puterii totale a emisiei de tip pulsar a stelei neutronice, in conditiile alimentarii permanente a acesteia cu energie absorbita din campul fundamental, prin intermediul campului magnetic al neutronicei -pulsar . Emisia pulsarului se face in X -dura ( cca. 10 % ), si simultan in domeniul gravito-magnetic (gravitoni ) -cu eficienta de cca. 90% . (16) P X = ( ). (4 . /3 ).(Rn)3. ( vcr / rcr ) . wmax* W) -pentru care densitatea de energie maxima in campul fundamental nu poate depasii valoarea, una efectiva in preajma oricarei neutronice : (17) wmax* = wcr* = 1.2 x 1017 = ct. (J/m3) Puterea teoretica a emisiei in domeniul X al unui pulsar , -rest de supernova,(RSN), cu masa de cca. 2 mase solare ar fi astfel de cca. 1031 - 1032 (W),- in ipoteza absorbtiei critice de gravitoni din continuumul fundamental, respectiv un rezultat perfect acceptabil in norma interpretarilor actuale relativ la luminiozitatea pulsarilor, si nu in divergenta fata de aceasta . Aceeasi ipoteza aplicata in cazul stelar comun, conduce la rezultate perfect compatibile in ceea ce priveste luminiozitatea teoretica (TEG), -cu cea observata . Steaua neutronica actioneaza ca un polarizator al gravitonilor absorbiti din camp la densitatea de energie critica ( wmax ) . Emisia in X -este secundara, si doar cea care poate fi observata actual, in mod direct. Emisia in X corespunde exact densitatii critice de energie a campului, ( wmax), -respectiv unei flux energetic finit , flux de natura gravitationala, (gravitoni), unul rulat simetric si divergent, permanent, prin cele doua directii polare ale pulsarului . Datele mai vechi din literatura sant relativ vagi in acest sens; -pentru pulsarul Crab se citeaza doar faptul ca in domeniile optic, X si gama, luminiozitatea pulsarului este mai mare decat 7.5 x 1027 W . In schimb, datele mai noi sant ceva mai transante si arata intr-adevar ca puterile de emisie ale pulsarilor observati se plaseaza exact peste domeniul teoretic indicat in TEG, respectiv la nivelul a 1031 - 1032 (W) . Se poate afirma astfel ca TEG da solutia adecvata acestei probleme spinoase din astrofizica intr-o maniera total noua si convingatoare, iar testul asupra mecanismului de pulsar, ( asa cum a fost desfasurat minimal mai sus), reprezinta un test fundamental al teoriei in confirmarea existentei gravitonului cu caracteristicile sale fizice determinate in TEG . Acest test mai complex, a reunit ambele caracteristici ale gravitonului : -atat energia cuantei graviton (E1*) sau masa sa de repaus, cat si sarcina electrica (q*), aratata aici mai jos in premiera .

Astfel, se confirma perfect ipoteza existentei gravitonului cu caracteristicilesale fizice relative simultan la masa de repaus, (m*), si sarcina sa electrica , (q*), pentru valorile respective ale gravitonului deduse in TEG, ceea ce reprezinta un rezultat remarcabil . Pina in acest moment, sursa emisiei extrem de energice a pulsarilor in special in X, se considera ca este data un mecanism de incetinire a rotatiei de spin si eventual unul rezultat al acretiei cu viteze mari pe steaua neutronica . Acum, prin noua modelare, emisia X a pulsarilor este una rezultat de interactiune al stelei neutronice cu campul fundamental, unul de natura gravito-magnetica si generalizat in cuprinsul intregului Univers . Modelul TEG este consecvent in articulatiile lui . In cazul pulsarilor, -ca si in cel al stelelor obisnuite,- el a indicat exact acelasi mecanism, aceeasi sursa de energie ; -si anume : absorbtia continua de flux gravitational, (gravitoni), din continuumul fundamental . In contratest si in limitele reciprocei reducerii la absurd .Astfel, si in cazul pulsarilor, ca si in cazul stelelor obisnuite, sursa energiei imense puse in joc precum si sursa puterii radiate in domeniul X ,(-sau preponderent in X), se gaseste in exteriorul stelei, in campul fundamental . In acest moment, in limita ipotezelor facute precum si a modelului, campul fundamental este o certitudine fizica, simultan cu existenta gravitonului, cel cu parametri dedusi in TEG . Aici mai jos un test desfasurat relativ la pulsarul Crab, si care sustine in mod direct acest lucru de o importanta capitala pentru astrofizica viitorului si nu doar atat . TEST TEG : Pulsarul CRAB - B 0531 + 21 : [ -test fundamental / cuanta - corpuscul graviton ] - de unde puterea in X a pulsarului - in TEG : [ -test TEG - confirmat de modelari concurente ] PX = 4.4 x 1031 (W) 30 m 2 . mo = 4 x 10 (kg) -masa pulsarului; TR = [ (c / (4.)) .w max* ]1/4 = ct. = 1.13 x 108 (K) -densitatea medie de masa - in interiorul stelei neutronice : cu maximul Planck la lungimea de unda a emisiei EM : D = (3/(4.)) . m /R3 = 9.72 x 1012 (kg/m3) - (neutron); X = 2.8978 x 10-3/TR = 2.6 x 10-11 (m) = 0.26 () -masura razei stelei neutronice /(TEG)/: domeniul : - radiatie X dura (-cca. 10 % din intregul flux emis); -Luminiozitate pulsar (EM) - in X / ( TEG ) / : PG = 4 x 1032 (W) (Bobeica, 2012) (-cca. 90 % : - puterea emisiei fluxului de gravitoni polarizat PX = ( ).(4 . /3).(Rn)3. ( vcr / rcr ). wmax* (W) dupa axul magnetic al pulsarului (-dupa directiile polare) ; -unde :-pentru care, aici in test si in acord cu teoria /(TEG)/ : wmax* = wcr* = 1.2 x 1017 = ct. (J/m3) 1/2 6 vcr = ( 2 . G . mn / rcr ) = 1.7 x 10 (m/s) (-densitatea medie de energie a campului fundamental in rcr = [ ( 9 / (20.) ). G . ( mn )2 / wmax ]1/4 (m) proximitatea imediata a stelei neutronice /-gravitonul cu rcr = 1.89 x 108 (m) = 0.27 Ro = 410. Rn (m) sarcina electrica nenula /) E1* = ( 3 /( 64 .2 )) . [ ( q* )2 / ] . ( ncr )1/3 (J) mn max ( mn ) = 2 . mo = 4 x 1030 (kg) - de unde : ( -pentru test aici : mn < mOV = ( 2.8 ... 3.) mo ) ( ncr )1/3 = ( ( 64 .2 )/3 ) . . E1* /( q* )2 (1/m) Rn = 4.6 x 105 (m) c = 2.998 x 108 (m/s) = min ( ) 0.1 -in domeniul X ; (randamentul conversiei rcr = 1.89 x 108 (m) GM-EM in polarizarea fluxului de gravitoni emisi la echilibru ) - pentru caracteisticile fizice ale gravitonului in TEG : 1- 0.9 -fluxuri de gravitoni polarizati; E1* = 2.056 x 19-22 ( J ) / (TEG) / * 0.98 -pina in sfera critica -locul unde gravitonii I q* I = 2.136 x 10-22

(C)

15

aspirati din continuum sant opriti prin efecte electrostatice = 1 . o = 8.856 x 10-12 (F/m) mutuale (gravitoni "condensati" in limita ) adusi in coerenta -rezulta densitatea numerica critica a gravitonului in campul -aici prin cadere libera radiala de la r = rcr ; fundamental, si aici, in proximitatea stelei neutronice vcr = 1.7 x 106 (m/s) TEG (singular) - comparabila cu puterea unei supernova : ncr 6. x 1038 ( */m3 ) -de unde aici in test, densitatea de energie gravitationala maxim - rezulta puterea totala a emisiei X + GM a pulsarului in in campul fundamental si in proximitatea neutronicei / pulsarului Pemis = 4.5 x 1032 (W) wmax* = ncr . E1* = 1.2 x 1017 = ct. (J/m3) Pentru congruenta rezultatului cu date din literatura si media ST se citeaza aici sursa : media web - fr. wikipedia . org / (-in extras conform ) / " Pulsarul Crab - PSR B0531 + 21 " "... Pulsarul Crab ( sau PSR B0531 + 21 ... ) este un pulsar foarte tanar, aparut acum ceva mai putin de o mie de ani, in urma exploziei de supernova istorica SN 1054. Este unul dintre singurii doi, cei mai bine cunoscuti dintre pulsari, (impreuna cu PSR J0205+6449) si a carui varsta reala este cunoscuta cu exactitate / (...) / Caracteristici fizice de baza : Pulsarul Crab este pulsarul cel mai energic in termeni de luminiozitate de incetinire, ceea ce inseamna ca este pulsarul care are raportul P'/P3 si P- perioada sa de rotatie (in jur de 33 ms), unde P' este derivata in raport cu timpul ( 4.2 x 10-13 s.s-1), cea mai ridicata .Lenta crestere a perioadei sale de rotatie genereaza o radiatie electromagnetica care este de mai mult de 100 de mii de ori mai intensa decat a Soarelui, generand in jur de 4.5 x 1031 (W) . Aceasta radiatie este intre altele responsabila de puternica luminiozitate a partii centrale a nebuloasei Crab, emanata prin radiatie sincrotron ..." * Conform modelului TEG de neutronica, in cazul pulsarului Crab si pentru o masa estimata realist (si in acord cu alte surse in domeniu) la valoarea de cca. 2 mase solare, s-a obtinut o luminiozitate a emisiei in EM -in domeniul X -dura la nivelul a 4.4 x 1031 (W) . Cu deosebirea ca in TEG puterea emisa in EM rezulta din conversia energetica GM ---> EM a energiei gravitationale absorbita din continuumul fundamental .

m* = Eo / c2 = 2.288 x 10-39 (kg) I q* I = 2.136 x 10-22 ; q* < 0 (C) I q*/m* I = 9.34 x 1016 (C/kg) " campul fundamental ": camp scalar de natura pur gravitationala omogen si izotrop in spatiu si in timp, cu parametri invarianti in timp cu rangul curent ( q ) al ciclului expansiune-contractie al Universului : r < R* si simultan : t < T* (TEG) (2) n* = 2.78 x 108 m -3 ) : d (n*) /dt 0 -14 3 w* = 5.6 x 10 (J/m ) : d (w*) /dt 0 (b) . Implicatii ale existentei sarcinii electrice asociate gravitonului : a. - interactioneaza electrostatic cu alti corpuscului asemenea ; in corolar imediat, nu poate ocupa spatiul la densitati numerice foarte mari dincolo de o valoare critica,( ncr ), in absenta unor conditii semnificative de presiune din exterior ; b.-intr-un volum finit, distributia spatiala a gravitonilor tinde catre una omogena,- si imediat catre una cu caracteristici izotrope ; in corolar, campul rezultat revine a fi omogen si izotrop in cuprinsul intregii cavitati sferice a Universului inchisa in sfera de raza (R*), -si in orice volum ca parte ; c. -este focalizat cosmologic in hiperpinza sferica a materiei aflata in expansiune -contractie ; d. -suporta difractii in preajma fantelor si ecranelor mici, si introduce o caracteristica sonica intregului camp fundamental, si implicit pinzei materiei in care se ancoreaza ; e.-interactioneaza puternic cu campurile magnetice stelare sau planetare ; pot fi captati in lungul liniilor de camp magnetic ; -pot emite astfel radiatie de sincrotron ; (demonstrat)/ (-este situatia care a permis punerea in evidenta efectiva, testul decisiv in raport cu observatia, un altul decat cuplajul campului fundamental cu fondul EM izotrop, si care are drept rezultat direct radiatia de fond pe microunde - observata )/; f.-poate fi focalizat cu lentile magnetice ; (teoretic) g.-produce efectiv presiune electrostatica in interiorul oricarui volum finit ; (demonstrat) h.-are afinitate cromatica ; (- de exemplu : fata de proton in raport cu neutronul, protonul fiind incarcat electric cu sarcina de semn contrar) ; i.-poate fi accelerat in campuri electrostatice stelare la traversarea coroanelor interna si exterioara ; j.-poate genera curenti de inductie -daca este mobilizat in fluxuri coerente, orientate ;(demonstrat in contratest ) k. -in interactiunea cu barionii stabili in stare legata , (proton si neutron), -fluxul de gravitoni este polarizat ; (demonstrat in contratest) l. -aflat permanent in miscare, genereaza curenti elementari si efecte magnetice intr-un reper fix si extern , -oricare ar fi el ;( asigura legatura intre gravitatie si magnetism prin interactiunea cu materia la nivel fundamental // -asigura explicitarea din punct de vedere fizic a constantei universale a gravitatiei Newton Cavendisch: G = 6.672 x 10-11 (m3.kg-1.s-2 ) - un fapt stiintific deja realizat in TEG cu o eroare sub 1% , - pe un model cu totul diferit fata de teoria lui Sir Arthur Eddington ; - ceea ce reprezinta o prioritate stiintifica romaneasca asumata si revendicata deschis, ca atare, si o reusita anuntata aici in premiera (19.01.2013)/ - in viitor, in paginile revistei Astronautica (RO) //; m.- curge permanent radial simetric in coarda vibranta generalizata a Universului in ambele sensuri : - dinspre centru spre sfera interzisa exterioara si dinspre ea,(*), spre centrul Universului : -asigura coerenta tiparelor inscrise in camp si impunerea lor materiei (androida cosmologica); ((*)-in urma unei reflexii echivalente in limita "sferei interzise exterioare" , (R*)/ in fapt o dubla ortogonalizare a spatiului in el insusi) ; n. -in reperul local terestru, o componenta a campului vine permanent dinspre Leo -Coma Berenice dinspre trecut spre viitor si insoteste expansiunea in pinza materiei ; - perfect simetric, o componenta vine din directie contrara, dinspre Sculptoris - Deneb

5. Cuanta - corpuscul graviton in TEG, parametri fizici :

(a). Caracteristici : In numarul 76 al revistei Astronautica (RO) au fost anuntate cateva date despre graviton, in reprezentarea TEG . Atunci au fost aratate : - densitatea de energie a campului fundamental, (w), energia cuantei-corpuscul graviton , (Eo ),- din care se poate deduce imediat masa de repaus-, si densitatea numerica a campului fundamental (n),camp alcatuit exclusiv din gravitoni . Tot atunci s-a afirmat ca, in TEG, gravitonul are masa de repaus si sarcina electrica nenule, iar TEG ca fiind o noua teorie asupra gravitatiei . Aici se continua cu precizarea sarcinii electrice a acestuia rezultata din teste corelate, si in acord cu interpretarea TEG. In modelul TEG asupra gravitonului, s-a aratat ca acesta are o sarcina electrica (q* ) nenula, respectiv: q* 0 si pentru care : q* < 0 , in ciuda impunerilor (!) din modelul standard al particulelor si fortelor elementare . TEG nu recunoaste in autoritate impuneri privitoare strict la particula-mesager,a gravitatiei, - si anume gravitonul, pe care le considera in continuare nejustificate sub aspect formal si imediat real, din punct de vedere fizic . Amanuntul relativ la existenta unei sarcini si mase de repaus intrinseci si nenule asociate gravitonului, conduce la cateva implicatii teoretice deosebite, asa cum s-a aratat mai departe . Gravitonul si campul fundamental -in TEG, -caracteristici fizice : - solutia completa in premiera Teoria Expansiunii Generalizate (TEG): " gravitonul ": -cuanta-corpuscul mesager a interactiunii gravitationale; (1) E1* = 2.056 x 19-22 ( J ) = 1.283 x 10-3 ( eV )

16

Kaitos si se indreapta spre centrul Universului, din viitor spre trecut si impune evenimentele sigure in viitor, - in orice loc al pinzei materiei, si in orice moment ; p.- nu paraseste niciodata spatiul propriu al Universului ; nu trece dincolo de limita sferei interzise exterioare (R*) a Universului; q. - reprezinta particula fundamentala , - o adobe pentru proton, neutron si fractalii lor cinematici pozitron si electron ; /(si singura) / (c). Densitatea medie de energie in campul fundamental : Campul fundamental al Universului este campul ce are drept particula de camp : gravitonul . Este un camp scalar, omogen si izotrop la macroscara In interactiune permanenta cu materia, - interactiune care se consuma in aceelasi ritm, - in acord cu cantitatea de masa (M*) din intregul Univers. Reprezinta elementul de legatura permanenta si la scara intregului Univers dintre masele componente ale Universului, respectiv : -intre galaxii, oricare ele, si de oriunde din Univers . Daca : ( r2 ) este masura razei maxime a pinzei materiei in expansiune, ( marimea golului negru cosmologic care cuprinde intregul Univers in orice moment (t), si in orice ciclu (q)) , cum si un invariant cosmologic), atunci sfera limita exterioara a Universului este sfera R* = r2 = 2.644 x 1026 (m) = 28. miliarde de ani lumina . Ea are un centru fizic si geometric efectiv plasat ,(din reperul nostru local), spre Leo-Coma Berenice la o distanta de 23.1 miliarde de ani lumina . Astfel, conform TEG, pentru : r < r2 si orice rang al ciclului curent (q) de expansiune -contractie, densitatea de energie a campului , (w*), este invarianta in timp si spatiu in cuprinsul sferei (R*), in orice loc (r) si in orice moment (t) : (3) dw (r) /dr = 0. pentru : r : r1 < r < r2 (m) - camp scalar ; dw(r) /dt = 0. pentru : t : t0. < t < T* (s ) - invariant in timp Densitatea de energie a campului este unic determinata de masa (M*) a Universului, masa neutronului, ( mN ) si masura razei geometrice a neutronului ( rN ) , -este una nenula, finita si stricta sub raport fizic si analitic simultan . Valoarea densitatii de energie a campului este una precisa si care rezulta analitic din functionala: (3) w* = (1/3).( o) . M*. [(dmk )*/ mk ] . c2 / V* = ct. (J/m3) / (TEG - pur teoretic) ; -pentru care : (4) o = 1 / ( 1 - ( r1 / r2 )3 ) (o) r1 / r2 = 1/2 (o)-raportul masurilor razelor "sferelor interzise" interioara si exterioara ale Universului - in modelul Lumii cel nou, (TEG) ; (5) V* = (4./3) . (R*)3 = 7.742 x 1079 (m3) (6) (dmk )*/mk = ( dmk-1 )*/mk-1 =...= ct. 7 x 10-4 (o) k < n ; n - finit ; (- echivalentul masic al conversiei GM ---> EM in orice masa stelara ( mk ), in orice moment ) ; (7) M* = f ( c, mN , rN ) = 1.783 x 1053 (kg) -masa Universului (TEG); (3) w* = w (r) = dEgrav / dv 5.60 x 10-14 (J/m3) Campul fundamental este un camp inca ipotetic, (in raport cu observatia directa), unul de natura pur gravitationala prezent in intregul spatiu asociat evenimentelor , respectiv in spatiul fizic propriu intregului Univers .Valoarea teoretica pentru densitatea medie de energie , (w*), obtinuta astfel in cadrul modelului TEG de Univers, este intr-un acord excelent cu observatia asociata aceleiasi marimi, in cazul fondului izotrop pe microunde, fond pus in evidenta in 1961 pe cale observationala si pur intamplator de catre astrofizicienii Penzias si Wilson. Din observatii, pentru fondul izotrop pe microunde densitatea medie de energie se plaseaza in

jurul valorii de u* 4.0 x 10-14 (J/m3) . Fondul respectiv este unul cu maximul Planck pe lungimea de unda echivalenta de cca. 7.35 cm ce corespunde temperaturii de corp negru echivalent de 2.93 K .Se poate observa ca, valoarea densitatii de energie a campului fundamental ,cea de 5.60 x 10-14 (J/m3) / (teoretica din TEG)/, este "copiata" in insasi structura campurilor din cuprinsul Caii Lactee, asa cum rezulta din date de observatie . Ceea ce arata o caracteristica fundamentala a campului, aceea prin care el se impune materiei ca o "androida cosmologica", efectiva . " ... Este absolut remarcabil faptul de observatie - prin care se constata ca densitatea de energie a razelor cosmice din Calea Lactee cu sursa in exploziile de supernova galactice, densitatea de energie din componenta EM luminoasa a galaxiei chiar si densitatea de energie a campului magnetic galactic alaturi de densitatea de energie a gazului interstelar - au valori comparabile intre ele si care se inscriu in domeniul : 10-14 ... 10-13 (J/m3) ..." / ( -vezi [n.a. 2 ]) 6. Importanta testului asupra luminiozitatii pulsarilor : Testul asupra luminiozitatii pulsarilor este un test simplu, dar cu implicatii teoretice deosebite, din mai multe motive . Un prim motiv ar fi acela legat de o noua posibilitate explicativa asupra mecanismului fizic prin care este generata emisia polara deosebit de energica a acestor stele . In TEG, acest nou mecanism eludeaza explicatia devenita clasica in astrofizica, cea legata de "luminiozitatea de incetinire" . In TEG, asa cum o arata minimele elemente teoretice alaturi de testul propus asupra luminiozitatii pulsarilor, energia radiata de steaua neutronica nu se face pe seama scaderii energiei cinetice de rotatie a pulsarului asociat. TEG nu are nevoie de o astfel de ipoteza ; se admite ca perfect justificata pierderea de energie cinetica si moment cinetic de rotatie din transferul constant a acestora catre anvelopa in expansiune prin intermediul campului magnetic . In TEG, emisia pulsarilor se face pe seama cuplarii la campul fundamental al stelei neutronice . Energia respectiva este absorbita din continuum - prin captura gravitonilor in liniile de camp magnetic stelar si glisarea lor in caspurile sud si nord magnetice, urmata de absorbtia efectiva in interiorul configuratiei stelare, acolo unde se produce polarizarea si incepe divergenta in emisia polara a aceluiasi flux de gravitoni, dar cu caracteristici usor modificate . O parte din energia transportata de graviton este convertita efectiv in energie EM prin efect piezoelectric in structura materialului nuclear al stelei neutronice . Ori in situatia modelului TEG, asupra emisiei caracteristice de pulsar si a puterii acestui mecanism, - gravitonul intervine efectiv si explicit asa cum o arata teoria si testul, prin ambele caracteristici fizice : -energia cuantei (E1*) sau masa de inertie asociata, (m*), simultan cu valoarea sarcinii electrice (q*), determinata pur teoretic . Mai direct, in testul discutat, gravitonul intervine cu personalitatea sa fizica efectiva . Din acest motiv testul este ireductibil in sine, si este apreciat ca fiind unul fundamental al teoriei . Se confirma astfel atat validitatea modelului fizic propus, (mecanismul de pulsar), cat si caracteristicile fizice ale gravitonului enuntate in TEG . Astfel, sursa puterii emise de catre pulsari este plasata in exteriorul configuratiilor neutronice, la fel ca pentru orice alta stea, la distanta nedeterminata, in intregul Univers, - in campul fundamental . ------------[ 1 ] - " TEG " - o noua teorie asupra gravitatiei, in resursa pur newtoniana, ( autorul ) ; [ 2 ] - " Universul in radiatie X " - Emilia Tifrea, Alexandru Dumitrescu, Georgeta Maris. Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1987 - pag . 164 ; [ 3 ] - " Universul "- vol II , astrofizica, dr. Vasile Ureche, Editura Dacia, Cluj, 1987 -pag. 218 ;

Ing. Bobeica Cristian

17

Ioan N. Radu a lansat Half century world spacemodelling

The Interspace... Book of Space Travels

Redacia revistei Astronautica este ncnt s v prezinte ultima carte a lui Stuart Lodge (The Interspace... Book of Space Travels); aceast carte a fost trimis redaciei revistei Astronautica de ctre una din revistele partenere, i anume revista Interspace. Dup muli ani de activitate n lumea rachetomodelismului, Stuart Lodge a adunat o adevrat comoar de informaii despre competiiile europene i mondiale. Aceast nou carte reprezint o schimbare de perspectiv fa de publicaiile anterioare; n cartea sa, The

RACHETA AMERICAN

TRAILBLAZER - II
Rachetele americane din seria Trailblazer au fost concepute pentru efectuarea de teste la reintrarea n admosfera terestr in regim de mare vitez. Prima versiune a lui Trailblazer putea s ridice o sarcin util foarte mic (1 kg), ceea ce a permis doar efectuarea observilor de baz la reintrarea n atmosfer. A doua rachet din seria Trailblazer, proiectat i construit la NASA-MIT (Massachusetts Institute of Technology) a fost un succes, aceasta putea ridica o sarcin util de reintrarea n atmosfera Pmntului de 40 lbs (18 kg) - suficient de mare pentru instalatea la bord a instrumentelor necesare experienelor i transmiterea datelor la sol. Prima lansare a avut loc pe 12 decembrie 1961, iar ultimele lansari au fost efectuate pe 12 iunie 1973. Racheta a fost, de asemenea, folosit n continuare pentru experimene destinate "meteoriilor artificiali" confecionai din oel n greutate de 0.7- 0.8 grame sau buci de explozibil care puteau fi accelerai de a cincea treapt a rachetei pn la 12 km / s. Traseele meteoriilor astfel creai au fost observai de la sol i a dat astronomilor o baz de date de comparare cu meteoriii naturali. Racheta Trailblazer a fost lansat pe timp de noapte pentru auura urmrirea meteoriilor artificiali. Ca i predecesorul su, prima treapt a rachetei a fost un motor reactiv cu combustibil solid de tipul Castor Thiokol XM-33-E5, o adaptare civil a tehnologiei modelului militar Sergent. Castor a fost ajutat la decolare de o pereche de boostere. A doua treapt a rachetei a fost dotat cu un motor Skat XM-45 sau Lance TX. A treia treapt, a fost un motor Altair X-248, iar Cygnus 15 a fost montat la treapta a patra a rachetei. A urmat a cincea treapt care mpingea un container ce avea o configurare adecvat pentru depozitarea unui aparat de fotografiat n atmosfer la 20000 de metri nlime la o vitey de 6,1 k m / s., Au fost efectuate i studii privind efectele undelor radio sau de radar. Performane: Sarcina util: 18 kg (39 lb) Altitudine max.: 300 km. (180 mi). Date tehnice ale rachetei: Masa brut: 6100 kg (13,400 lb). nlimea: 15.70 m (51.50 ft). Diametru: 0,79 m (2.59 ft). Span: 3.38 m (11.07 ft). Tractiune: 547.00 kN (122970 livre). Planul rachetei Trailblazer 2 se afl la paginile 18 19.

`Profesorul trgovitean Ioan Radu a bifat un nou eveniment important pentru cariera sa i pentru rachetomodelismul naional. Sptmna trecut, domnul Ioan Radu a participat la Campionatul Mondial de Rachetomodelism din Slovacia, ca membru al delegaiei care a reprezentat Romnia, pentru a promova revista Astronautica, lucru pe care l-a i fcut, n plus, distribuind 200 de exemplare printre cei 386 de participani. Campionatul Mondial de modele spatiale s-a desfurat n perioada 1-9 septembrie i a reunit participani din 25 de ri. Pentru profesorul Ioan Radu acest eveniment a fost, ns, ocazia perfect pentru a-i promova noua carte, n limba englez, 50 de ani de rachetomodelism (Half a century of World Space Modeling), care vine n completarea lucrrii Rachetomodelismul internaional, prima lucrare de acest gen, aprut i n limba englez. Cartea a fost lansat n cadrul edinei festive a organizatorilor evenimentului, iar autorul a reuit s i vnd cteva zeci de exemplare. Noua lucrare vine s completeze World Space Modeling, aprut anul trecut, cu informaii din 2009, pn n 2012, dar i cu nouti precum clasamente ale femeilor care au fcut performan n rachetomodelism i nu numai. De la Campionatul Mondial de Rachetomodelism, delegaia Romniei s-a ntors cu cinci medalii: una de aur, una de argint i trei de bronz,. Din pcate, judeul nostru nu a avut concureni la acest campionat, chiar dac profesorul Ioan Radu este un exemplu n acest sport, fiind campion n 1972, i unul dintre cei mai buni promoteri ai rachetomodelismului, aa cum l descriu cei care l cunosc. Prin efortul nostrum, am vrut s asigurm o baz solid pentru a continua aceste preocupri, pe care noi le considerm a fi foarte importante pentru viitorul omenirii, spune autorul n prefaa lucrrii sale

Model Rocketry Handbook, Stuart Lodge prezint tot ceea ce trebuie s tim despre modelele de racheta, ca hobby, inclusiv msurile de siguran pentru un zbor plcut i sigur. Interspaiul... Cartea cltoriilor spaiale (The Interspace... Book of Space Travels) este o carte nou i foarte personal a britanicului Stuart Lodge, specialist n rachete, participant la competiii, editor al revistei Interspace i scriitor. Diferit de operele anterioare aceasta nu este o carte tehnic, ci o cltorie bine ilustrat i fascinant care ne poart prin nenumrate competiii de rachete teleghidate peste tot n lume. Stuart i-a nceput cariera n anii `80; n 1987 a vizitat al aptelea Campionat Mondial de Modele Spaiale din Belgrad (FAI World Space Modelling Championships) i n 1988, faimosul festival Modellrakeren din Bavaria, Germania. De atunci a fost infectat cu virusul cltoriei spaiale. Astfel, cartea ncepe n 1987, la Campionatele Mondiale i festivalul bavarez urmate de alte evenimente faimoase, cum ar fi cele din Elveia sau Slovenia, precum i multe alte competiii mondiale i europene. Noua carte a lui Stuart ofer o perspectiv uimitoare i intuitiv a comunitii europene i mondiale de rachetomodelism, n special n scena sportiv a modelismului spaial. n 84 de pagini sunt incluse multe imagini color, dar i curriculum personal al autorului. O carte absolut necesar pentru fiecare constructor serios de modele spaiale, o carte care aduce n prim-plan mai mult de 4 decenii din istoria aeromodelismului european. Traducerea i adaptarea realizate de

. Lavinia Oprescu
Universul oambovitean, 24 sept. 2012

Sumedrea Elena - Liliana (XI C)

Teofil Rare, student- UVT

20

Racheta Hawk MIM 23

Utilizare n Romnia
Romnia a achiziionat din Olanda 8 sisteme I-Hawk PIP III (78 de vehicule i 213 rachete) n anul 2004 pentru suma de 23,5 milioane de euro. Rachetele vor fi modernizate la standardul Hawk XXI, Romnia fiind a doua ar dup Turcia care va implementa acest program. Sistemele vor nlocui vechile rachete S-75 M3 Volhov din dotarea Forelor Aeriene Romne. La Revoluie, Armata avea un stoc de 3.000 de rachete Volhov. Toate sistemele Hawk au fost alocate unei structuri nfiinate la 1 mai 2006, denumit Batalionul Hawk, subordonat Brigzii 1 Rachete Sol-Aer General Nicolae Dsclescu. Pn n luna mai a anului 2012, sistemul Hawk nu a lansat nicio rachet MIM-23 Hawk. Odat cumprate aceste rachete, ele nu vor putea fi folosite dect dup modernizarea lor. In acest sens, achiziia produselor i serviciilor necesare realizrii sistemului de rachete HAWK XXI prin integrarea echipamentelor HAWK PIP III urmeaz a fi semnat cu compania Raytheon. Costul unei rachete se ridic la 120.000 de dolari

Hawk MIM - 23 (acronim de la Homing All the Way Kille, in traducere: distrugtor dirijat n mod continuu pe timpul zborului) este un sistem antiaerian tactic, mobil, de rachete sol-aer cu raz medie de aciune, este dirijata in mod continuu pe timpul zborului de un sistem electronic propriu de comanda, proiectat n Statele Unite ale Americii. Aceste rachete au fost folosite incepnd cu anii 1960 pentru aprarea graniei estice a Republicii Federale Germania. Dezvoltat n anii 1950 de firma Raytheon, sistemul Hawk a fost mbuntit la intervale regulate de la introducerea sa n anul 1960 pentru a rmne competitiv. Studii de dezvoltare pentru un radar semi-activ cu raza medie homing sistem de rachete sol-aer au fost iniiate de ctre armata SUA n 1952 sub denumirea de SAM-A-18 Hawk. n iulie 1954, contractele de dezvoltare au fost acordate pentru Raytheon pentru rachete, precum i pentru a Northrop pentru lansator, radare i sistem de control. Prima lansare a unei rachete XSAM-A-18 a avut loc n testul desfurat n iunie 1956, iar faza de dezvoltare a fost finalizat n iulie 1957. Pn la aceast dat, Hawk a fost redesemnat ca o rachet ghidat de interceptare aerian, Capacitatea operaional iniial a Hawk M3 a fost realizat cu armata SUA n august 1959, iar n 1960 au fost, de asemenea, dotate corpuri de uniti ale Marinei USA. Sistemul Hawk a fost folosit cu succes i mpotriva unor rachete de croazier sau rachete balistice tactice cu raz scurt de aciune. n cadrul armatei americane, a fost nlocuit cu sistemul MIM-104 Patriot n 1995. Infanteria marin american a nlocuit sistemele MIM-23 Hawk cu rachetele antiaeriene portative autoghidate cu raze infraroii FIM-92 Stinger n anul 2002. MIM-23 Hawk s-a dovedit a fi un produs de succes, fiind exportat n peste 25 de ri. Dei nu a fost folosit n lupt de Statele Unite ale Americii, sistemul are la activ peste 40 de inte doborte n serviciul altor ri. Aproximativ 40.000 de rachete au fost fabricate n total. Sistemul Hawk a fost folosit de mai multe ri membre NATO i altele i a fost construit n licen n Europa de Vest i Japonia. Au existat dou versiuni de formare ale rachetelor Hawk original, desemnat XM 16 i XM 18 . Racheta M 3 Hawk sol-aer este dotat cu un motor de rachet Aerojet M 22 E 8 cu traciune realizat de un carburant solid i este controlat n zbor prin aripioarele sale mari, triunghiulare, cu suprafeele de control. Acesta este narmat cu un focos cu masa de 54 kg cu un exploziv fragmentar de nalt calitate, care este echipat cu o dirijare prin radar. Racheta este ghidat de un CW X radar cuttor ce funcioneaz intr-o band cu und continu, cu monoinpulsuri semiactive, i are o raz efectiv de control de 2 - 25 km . O unitate Hawk foloseste mai multe radare diferite la sol i sisteme de control.

Foto: Un lansator cu trei rachete MIM-23 Hawk tractat de un camion dotat cu centru de distribuie a focului la parada militar de Ziua Naional a Romniei din Bucureti (1 decembrie 2008).

Iniial compania romneasc care trebuia s se ocupe de rachetele HAWK era Electromecanica Ploieti, singura uzina de rachete din ar, fusese scoas din joc. Conform discuiilor purtate cu firma productoare de rachete Hawk, Raytheon din SUA, revitalizarea i mentenana rachetelor trebuia s se fac la uzina de la Crngu lui Bot. Datele tehnice Greutate: 590 kilograme Lungime: 5,08 metri Diametru: 370 mm Anvergur: 1,19 metri Plafon: 14.000 metri Vitez maxim: Mach 2,4 Motor cu combustibil solid Sistem de ghidare i autoghidare: radar semiactiv Componena baterie Hawk Phase III const n: - centru de distribuie a focului FDC: - 2 radare de iluminare cu sistem opto-electronic; - radar de interceptare la joas nlime; - radar de interceptare la nlime mic i medie; - sistem de lansare: 6 lansatoare M 192 MI; (fiecare cu cte trei rachete); - 6 generatoare MEP-816 a cte 60 KW (400 Hz) fiecare; - 12 palei cu 36 de rachete MIM-23 n diferite configuraii; - 3 autospeciale M-501 de ncrcare - tractare a lansatoarelor.

Vlad Butucea, student, Scoia 21

DUMITRU ION MANGERON

Omul care susinea c Romnul nu este doar poet, romnul este dotat pentru toate. Deoarece noi am fost mereu mai sraci dect, atunci ne-am validat n matematic, ea nu cere investiii, ci doar minte, munc ndrjit, o foaie de hrtie i un creion. E singura tiin care nu cere dect att i nceptorului, i savantului. Avem o tradiie excelent, iar n prezent, o galerie de matematicieni tineri foarte dotai, era savant romn Ion Dumitru Mangeron. Viata Dumitru Ion Mangeron s-a nscut la Chiinu, 15 noiembrie 1906. coala primar a urmat-o la Ungheni, iar Liceul la Chiinu, absolvindu-l n 1923. Devine absolvent al Facultii de tiine din cadrul Universitii Al. I. Cuza din Iai, n 1936. Dup licen, a plecat n Italia, unde i-a susinut doctoratul n matematic la 25 iunie 1932, la Universitatea din Neapole, cu un subiect din domeniul analizei matematice. n perioada pregtirii tezei de doctorat a urmat i studii de specializare la Institutul pentru Aplicaiile Calculului din Roma i la Institutul de Matematici al Universitii din Gottingen. Mangeron a parcurs toate treptele carierei universitare n instituiile de nvmnt superior din Iai, devenind profesor universitar definitiv de mecanic la Institutul Politehnic n anul 1941. Titlul de doctor docent n tiine l primete n 1956. Mangeron va fi profesor, ef al catedrei de mecanic i mecanisme pn n 1958, iar n continuare, profesor ef de catedr de matematic. n anii colari 1938-1940 a suplinit i conferina de astronomie teoretic la Universitatea ieean. Membru activ sau de onoare n peste 25 de societi, asociaii, academii de matematic, aeronautic i astronautic din Anglia, Austria, Canada, Frana, Elveia, India, Italia, Japonia, Germania, SUA, Suedia, U.R.S.S. .a., Mangeron a fost invitat de numeroase universiti din lume s in cursuri sau conferine de specialitate. Activitatea tiinific A nceput cu analiz matematic privind ecuaiile difereniale neliniare cu derivaii pariale, a trecut apoi la memorii de mecanic general, iar uneori a redactat i scurte articole de istoriografie matematic mondial. De asemenea, a rezolvat i probleme de teoria mecanismelor plane sau spaiale i la elucidarea ecuaiilor liniare sau neliniare integro-difereniale. Dumitru Mangeron este printele unor ecuaii, creatorul unor abstraciuni complicate, i anume ecuaia undelor polivibrante, acestea reprezentnd prima mare realizare a savantului romn. Teoria vibraiilor polivibrante a fost utilizat de ctre americanii G. Birkhoff i W. Gordon de la General Motors pentru proiectarea automat a suprafeelor de form oarecare, cum ar fi caroseriile de automobile, avioane sau rachete. Realizrile matematicianului romn au servit i la transmisia undelor luminoase, radio etc., de la un post la altul. Aceleai ecuaii stau la temelia aa-numitelor optimizri de fenomene n reele spaiale echidistante ori n reele i mai complicate ( Mangeron public descoperirile sale n 1932, dup aproximativ 5 ani de munc. n 1933 academicianul polonez Alfred Rosenblati consemna ntr-o publicaie a Academiei de tiine din Paris importana problemelor abordate. n 1936, Mario Salvador de la Columbia University din New York, meniona n una din lucrrile sale despre ecuaia Mangeron, formula Mangeron sau metoda Mangeron. n 1956, la cel de-al IV-lea Congres al matematicienilor romni Mangeron prezint o alt lucrare remarcabil reflectnd complexitatea ideii de unitate a naturii: Am reuit s elaborez o teorie matematic unitar a fenomenelor naturii. S leg toate cele trei fenomene fundamentale (potenialul, propagarea cldurii i a undelor), artnd c n intimitatea lor pot fi abordate dintr-un unghi de vedere unitar. Teoria mea constituie doar un nceput. Efortul matematicienilor de a gsi ceea ce este comun fenomenelor din ce n ce mai complicate continu. Dup cum, nentrerupt este, de asemenea, i efortul de unificare a fenomenelor fizice, materializate prin teoriile despre structura universului. Teoriile lui Einstein i ale continuatorilor se afl i ele n permanent proces de perfecionare. Prioriti n astronautic Paralel cu studiile matematice, Mangeron va realiza lucrri excelente de mecanic pur i aplicat, n cmpul teoriei mecanismelor i mainilor, precum i n alte direcii recunoscute, de asemenea, de ctre cercurile tiinifice internaion ale. Teoria acceleraiilor reduse - creaia lui, avea s fie utilizat n aciunea de pregtire a zborurilor spaiale. Sateliii i navele cosmice au de suportat variaii brute de acceleraii. Cnd mergem cu un autovehicul i conductorul su schimb viteza, resimim un oc. Acceleraia acioneaz asupra oamenilor. Ne putem deplasa cu aceeai vitez, ea nu se repercuteaz negativ asupra noastr; schimbarea acceleraiei influeneaz organismele i corpurile. Pn la zborurile cosmice, omul n-a fost obligat s-i pun problema variaiilor brute de acceleraie, ci numai a variaiilor de vitez . Mangeron studiaz aceste fenomene i public rezultatele cercetrilor sale nainte de epoca zborurilor n spaiul extraterestru. De asemenea, Mangeron a deschis drumuri noi n astronautica naional, pe care a studiat-o i a predat-o n cadrul Facultii de Mecanic a Institutului Politehnic din Iai. Prin 1937 preda voluntar studenilor de la Facultatea de Mecanic a Institutului Politehnic din Iai. un curs de astronautic, primit cu zmbete de nencredere, n vremea aceea. Cursul predat, primul de acest fel din ara noastr, a dus la elaborarea lucrrii Mecanica zborului cosmic. A aprut litografiat, n 1937, la Institutul Politehnic din Iai, marcnd un moment de prioritate n viaa universitar romneasc, ct i n publicistica cu tem de astronautic din ara noastr. Acest curs a fost predat la un interval mic de timp de la apariia la Paris a lucrrii Astronautica a lui Robert Esnault-Pelterie, n 1936. Considerm c este necesar gsirea lucrrii Mecanica zborului cosmic, pentru o cercetare sistematic, menit a preciza stadiul teoretic atins i motivele pentru care nu a fost multiplicat ntr-un tiraj suficient de mare. Mangeron se gndea nc nainte de 1940 la repercusiunile variaiilor brute de acceleraie asupra rezistenei materialelor, a structurilor etc.. Cnd problema zborurilor cosmice a devenit actual, cei ce l-au pregtit s-au bazat, printre altele, pe lucrrile matematicianului romn, care a fost i invitat de ctre Academia de tiine a Rusiei s susin o suit de conferine pe aceast tem. Generaliznd ecuaiile lui Lagrange, aflate timp de 150 de ani la baza mecanicii, fcndu-le s cuprind i fenomene care reflect acceleraii de ordin superior, ajunge la alte rezultate omologate, considerate n lume drept ecuaiile Mangeron-Tsenov sau LagrangeMangeron. Despre acesta s-a afirmat c deschid posibilitatea unei expuneri ulterioare ntr-o form nou a ntregii mecanici analitice, reprezentnd baza pentru reconstrucia, la un nivel superior, a ntregii mecanici analitice, adic a ntregii mecanici actuale. Profesorul D. I. Mangeron trezea pretutindeni n lume interes i stim pentru Romnia, pentru tiina din ara lui, pentru eforturile i vocaia pacifist, umanitar i spiritual a poporului su. Lucrrile lui Mangeron, din toate domeniile cercetate, pot fi rezumate astfel: 180 de memorii i note prezentate singur sau n colaborare i cca. 20 lucrri didactice i articole cu caracter divers. Din opera tiinific a profesorului I. Mangeron, remarcm lucrrile: Teoria vibraiilor polivibrante, Iai, 1932; Mecanica zborului cosmic, curs litografiat la Institutul Politehnic din Iai, n 1937; O teorie matematic unitar a fenomenelor naturii, Iai, 1956; Fundamentarea mecanicii (n colaborare cu Gabo Z. i Stan I.), Editura Academiei, Bucureti, 1961.

Ileana Rileanu 22

PARTICIPATION OF WOMEN COMPETITORS

One of the measures how any human activity is developed is at the beginning of the 21st century how much and how successfully are ladies represented in this activity. That was a reason to look for their status in space modelling. Ileana I. Radu (ROU). World record established in 1983 at Class S8A. There were many successful ladies in FAI SM events later. The most popular were and still are Gica Constantinescu and Florica Sercaianu from Romania. Also unusual experience was for two junior sisters Ivana and Dragana Cudic (YUG) became junior European and World champions in classes S3A (1995) and S6A(1966). But, that is history where are are our ladies now show three tables below based on our SM activity in last five years.
World and European Championships

Seniors
Event status 20 Eu 11 SM Ch 20 WSM 10 CH 20 Eu 09 SM Ch 20 WSM 08 CH 20 Eu 07 SM Ch 20 Op 07 Asian Total Female Total S8 Total S1B S3A S4A S5C S6A S7 S9A per % E/P athletes event Female 1 4 2 1 3 2 0 2 15 6,98 Total 25 31 34 16 34 16 25 34 215 Female 1 7 Total 44 64 Female 3 40 -Total -Female Total Female Total Female Total -----2 55 ---2 64 --0 55 3 38 0 1 35 1 23 --0 21 -5 64 1 40 4 54 --1 3 31 -25 --2 22 1 0 39 ----0 39 0 26 0 3 64 3 40 2 54 3 38 0 22 5,43 405 8 4,76 168 8 3,11 257 8 5,52 145 2 2,22

Women competitors were very active from the very beginning of space modeling. Gleda Estes took bronze medal in payload altitude at the first ever FAI official SM event Dubnicky May (Dubnica n/V CSSR 1966). Natasa Barac (ex-YUG) became at the same time YUG national champion. Elena Ballo (ROU) established a world record for boost gliders 10 Ns in 1971 and also became the first women world champion in 1972 in boost gliders, too. Ellie Stine (USA). The first World Championship in Yugoslavia (1972) won the bronze medal in Class S3 - time parachute
Juniors Event status 2011 Eu SMCh WSM CH Eu SMCh WSM CH EuSM Ch Op Asian Total Female Total athletes Female Total Female Total Female Total Female Total Female Total Female Total Female Total Female per classes S1B 2 21 5 25 2 27 ------9 77 11,69 % S3A 2 28 7 44 2 30 3 38 ----14 140 10,0 % S4A 2 25 5 43 --2 38 4 34 1 20 14 160 8,75 %

Female 4 13 7 3 14 8 0 13 63 4,92 Total 109 150 214 95 214 110 140 248 1280 athletes Female 4,59 8,67 3,27 3,16 6,54 7,27 0,00 5,24 per % % % % % % % % classes

S5C 1 18 2 23 0 21 --2 22 --5 84 5,9 %

S6A 4 29 4 44 3 30 6 38 --2 21 19 162 11,7 %

S7 1 15 1 16 ----1 19 2 10 5 60 8,33 % 1 18

S8D

S9A 3 29 9 43 --4 38 3 34 2 21 21 165 12,7 %

Total per event 16 183 35 268 8 123 16 171 10 130 8 80 93 955

% 8,74

2010 2009 2008 2007 2007

2 26 1 15 1 19 0 21 1 8 6 107 5,61 %

13,06 6,50 9,36 7,69 10,00 9,74

23

World Cups
Contes ts in Events Calend ar 22
20 11

Femal e Total athlete s Femal e Total Femal e Total

S4A

S6A

S7

S8E/ P 1 131 3 118

S9A

26 282 22 301

39 383 35 394

12 111 4 109

35 317 33 297

Tota l per even t 113 1224 97 1219

9,23

competition of spatial models. Working with passion and dedication has won 6 medals.In contests won these medals: gold 2 and bronze 3 in European Championships of spatial models; bronze 1 in World Championship of spatial models; Women competitors were successful at all levels of competitions and were awarded with the FAI medals in last five years: World Championships 2010 - S6A (seniors) UHLIG Stephanie (Germany) gold medal, 2010 - S5C (seniors) SERCAIANU Florica (Romania) bronzel, 2010 - S8D (juniors) STERNBERG Alyssa (USA) silver medal, 2010 - S6A (juniors) KATANIC Vesna (Serbia) bronze medal. Total women score: Seniors gold 1, bronze 1; Junior silver 1, bronze 1. Total no. of medals: 4. Awards in classes: S5C, S6A and S8D. European Championships
2011 S9A (juniors) KATANIC Vesna (Serbia) -gold medal, 2011 - S3A (juniors) SAVOVA Mariyana (Bulgaria)-gold medal, 2011 S4A (juniors) KATANIC Vesna (Serbia) - bronze medal, 2011 S1B (juniors) KATANIC Vesna (Serbia) - bronze medal, 2009 - S6A (juniors) KATANIC Vesna (Serbia) gold medal, 2009 S6A (juniors) SILAROVA Anna-Maria (Slovakia) bronze, 2007 S4A (juniors) MAYBORODA Anastasia (Russia) gold, 2007 S5B (juniors) - MAYBORODA Anastasia (Russia) silver, 2007 S7 (juniors) PAKOSTOVA Barbora. (Czech) - Silver medal.

24
20 10

7,96

22
20 09

Femal e Total Femal e Total Femal e Total Femal e Total %

22 282 22 254 20 260 112 1379 8,12

34 343 32 361 28 383 168 1864 9,01

6 120 8 104 6 95 36 559 6,44

3 97 1 101 0 104 8 531 1,51

25 276 18 251 23 279 134 1420 9,44

90 1118 81 1071 77 1121 458 5753

8,05

29
20 08

7,56

23
20 07

6,87

Total

7,96

Female per classes

These tables were produced from final result tables for the FAI World and Continental Championships held in last five years. Why five years? Because it is a period long enough to show trends in any activity but fresh enough to avoid influence of history. Therefore it is good for further planning of any activity development. What are telling these tables? Any figure present number of entries. Entry is one man in one event i.e. if you see for EuSMCh 2011 Class S4A women 2 and total 21 this means 2 girls competed in this class out of 21 participants in this class. If you read for World Cups 2011 Class S4A women 26 and total 282 this means at the end of the competition season 26 ladies scored in this class out of total 282 participants. This allow us to compare participation of women and total number of competitors for a class during five years and also relation between classes and consequently between competitions. The right-hand column in all three tables show percentage of women competitors to total number of competitors in every competition and also the last figure show that over the period of five years. The last row below every table presents percentage of women competitors in a class over period of five years. And what these results say? a) There are approximately twice more junior women competitors than senior women competitors (average 9,74% to 4,92%) in WChs and CChs, but an average of these two figures (7,96%) is in World Cups. b) There are more women competitors in World than in European Championships, but in both cases it is slowly increasing. c) Participation of women competitors is increasing in World Cups about 1% every year. d) The greatest interest of women competitors is in duration class competitions, particularly in S6A (streamer duration) and S9A gyrocopters, but it is low for scale altitude (S5) and RC rocketgliders (S8).

The most successful women competitor: Total women score: Seniors 0 medals; Juniors - gold 4, silver 2, bronze 3. Total no. of medals: 9. Awards in classes: S1B, S3A, S4A, S5B, S6A and S7. World Cups Women competitors received three awards in World Cup 2007: Class S4A KURKOVA Elena (Russia) 3rd place, Class S6A - KURKOVA Elena (Russia) 2nd place and Class S9A SERCAIANU Florica (Romania) 2nd place. Other FAI awards Space modelers were awarded with 17 FAI awards that were approved by CIAM but no female competitor was nominated or awarded with anyone of these awards. Women Space Modelling Officials Women modellers hold different official positions. The highest position holds Neus MISSE SUNOL from Spain who is president of Space Modelling Commission of the Spanish NAC. She was also the person No 1 to organize the FAI World SM Championships in Lleida (Spain) in 2008 with her daughter Esther ROURA as deputy. Also, Larisa IVANOVA (Russia) is very much engaged in organization of World Cups and SM Championships held in Baikonur. Four women odellers are on the list of FAI Judges these two from Spain and Vera PAVKOVA (Czech Republic) and Eva DUDZIAK PRZYBITEK (Poland). Vera is also the TM of the Czech NAC team and both of them are frequently in World Cup Juries. Eva is also frequently RSO in World Cups and therefore is approved RSO for juniors in the forthcoming FAI SM World Championships to be held in Slovakia in September 2012. Unfortunatelly, no women modeler was ever nominated for SM Subcommittee member or for CIAM delegate or alternate delegate. They deserve it.

Women medalists Vesna KATANAC from Serbia was declared with the best performance in spatial models. He was part of Serbia's junior team that participated in international

Srdjan D. Pelagic, dipl.ing. CIAM Space Models Subcommittee Chairman

24

CAMPIONATUL NAIONAL - 2012

Federaia Romn de Modelism, n colaborare cu Palatul Copiilor Buzu i Clubul Sportiv Chimia Buzu, au organizat,
S3A Seniori 1. CATARGIU Ioan CSTA Suceava 873 2. MIHALCEA Radu Vointa Buzau 851 3. LIMBUTU Calin Vointa Buzau 848 Echipe: 1. Vointa Buzau, 2. CSM Buzau, 3. CSTA Suceava, S3A Juniori 1. PAMPARAU Andrei Aeroclub Pitesti 900 2. ANTONESCU Mihai Vointa Buzau 872 3. LAZAR Valentin Palatul Copiilor Bz 861 Echipe:1.Palat Copiilor Buzau, 2. C.S.M. Buzau, 3. Chimia Buzau S4A Seniori 1. SERCAIANU Lucian C.S.M. Buzau 496 2. CONSTANTINESCU Gica Chimia Bz 493 3. CONSTANTINESCU Gabriel Chimia Bz 360 Echipe: 1. C.S.M. Buzau, 2. Chimia Buzau, 3. CSTA Suceava S4A Juniori 1. CONSTANTINESCU Andi Chimia Bz 454 2. FLORISTEANU Liviu CSTA Suceava 309 3. SOCOLEANU Stefan CSTA Suceava 298 Echipe: 1. CSTA Suceava, 2. CHIMIA Buzau, 3. C.S.M. Buzau S5B Juniori 1. NITU Andrei C.S.M. Buzau 1168 2. ANTONESCU Mihai Vointa Buzau 822 3. STAN Eduard Chimia Buzau 787 Echipe: 1. C.S.M. Buzau, 2. C.S.M. Buzau, 3. Vointa Buzau S5C Seniori 1. CONSTANTIN Radu CSM Buzau 1182 2. MEREUTA Valentina Vointa Buzau 919 3. NICA Ovidiu CSM Buzau 912 Echipe: 1 C.S.M. Buzau, 2. Vointa Buzau, 3. C.S.M. BUZAU S6A Juniori 1. BRINZEI Adrian CSTA Suceava 279 2. SAGHIN Diego CSTA Suceava 269 3. LAZAR Valentin Palatul Copiilor Bz 256 Echipe: 1. CSTA Suceava, 2. Palat Copiilor Bz, 3. CHIMIA Buzau S6A Seniori 1. KRAUSE Marian CSTA Bucuresti 366 2. TORODOC Dorin CSTA Suceava 339 3. BOTUSAN Liviu CSTA Suceava 324 Echipe: 1. CSTA Suceava, 2. CSTA Bucuresti, 3. CSM Buzau S8D Juniori 1. IFTIMIE Danut SCM Bacau 113 2. BALHUC Robert Club Copiilor Pucioasa 66 3. IFTIMIE Razvan SCM Bacau 0 Echipe: 1. SCM Bacau, 2. Clubul Copiilor Pucioasa S8E/P Seniori 1. PRICOP Mihai Viorel Aerostar Bacau 3997 2. PANAITE Dumitru SCM Bacau 3400 3. BOTUSAN Liviu CSTA Suceava 2486 Echipe: 1. CS Aerostar Bacau, 2. SCM Bacau, 3. CSTA Suceava S9A Seniori 1. ANGHEL Adrian CSM Buzau 534 2. SERCAIANU Florica CSM Buzau 495 3. TORODOC Alexandru CSTA Suceava 487 Echipe: 1. CSM Buzau, 2. CSM Buzau, 3. CSTA Suceava

TENTATIV DE RECORD NEREUIT

Recordurile nationale la modele spatiale au, in general, o conotatie pozitiva, inspirand pe modelisti si determinandu-i sa fie mai ambitiosi si sa realizeze, la randul lor, performante din ce in ce mai bune. Sunt sportivi care nu au "nici in clin, nici in maneca" cu maretia realizarii stabilirii unui nou record, ci mai degraba considera activitatea o ciudatenie. Profesorul targovistean Ioan N Radu este singurul modelist din tara noastra care incearca la fiecare Campionat National sa realizeze cate unul, doua reacorduri nationale. Este singurul rachetomodelist din istoria acestui sport cu cele mai spectaculoase recorduri nationale si mondiale de-a lungul intregii sale cariere si doreste sa mentina spiritual aceste interesante intreceri unde sportivii nu sunt fata in fata. In anul 2012 a participat la ediia a 42-a a Campionatului Naional de Rachetomodele pe izlazul comunei Costeti unde a incercat stabilirea unui nou record national la S 6 D (durata cu panglica). Lansarea a fost o reusita, modelul a realizat timpul de 47 secunde, ce reprezenta un nou record national, dar la revenirea modelului s-a constatat pierderea conului, ceea ce a dus la ratarea tentativei.

n perioada 2-5 august, pe izlazul comunei Costeti, ediia a 42-a a Campionatului Naional de Rachetomodele. S-au prezentat n acest an competitiv modeliti din Piteti, Suceava, Bacu, Ploieti, precum i reprezentanii celor 4 cluburi buzoiene, CSM, Chimia, Voina i Palatul Copiilor. Din partea Federaiei Romne de Modelism a participat Alexandru Popa secretarul general al FRMd, Ion Guzu eful Comisiei tehnice. Pe parcursul celor 4 zile, modelitii sau ntrecut n concurs la 8 clase: S1 altitudine, S3 durat cu paraut, S4 rachetoplane, S5 machete de altitudine, S6 durat cu streamer, S7 machete de nave cosmice, S8E/P (rachetoplane radiocomandate), S9 durat la girocoptere. i la ediia din acest an, organizat pentru a asea oar la Buzu, ntrecerile au fost dominate de modelitii buzoieni, care au cucerit multe medalii dintr-un total de 96 puse n joc de organizatori pentru seniori i juniori, la individual i pe echipe.. n alt ordine de idei, Campionatul Naional de Rachetomodele a constituit i principalul criteriu de selecie pentru Campionatul Mondial de Rachetomodele pentru juniori i seniori, care va avea loc n Slovacia, n perioada 30 august 6 septembrie 2012.

Diana Dsclescu, cls. IX C

CLASAMENTE
S1A Juniori 1. NITU Andrei C.S.M. Buzau 303 2 . MANOLACHE Daniel C.S.M. Buzau 293 3 . CHELMUS Catalin C.S.M. Buzau 286 Echipe: 1. CSM Buzau, 2. CSTA Suceava, 3. CHIMIA Buzau S1B Seniori 1. SERCAIANU Florica CSM Buzau 585 2. NICA Alexandru CSM Buzau 560 3. CONSTANTIN Radu CSM Buzau 432 Echipe: 1. CSM Buzau, 2. CSTA Suceava, 3 CSM Buzau

Liviu Gherghina, student-UVT

Adelina Dumitru, student-UVT

Foto: Ioan N. Radu si Mihai V. Pricop

25

Cristian Crciunoiu CUPA MONDIAL (20 decembrie 1951 8 octombrie 2012)

REZULTATELE FINALE PE 2012
Subcomisia de Modele Spaiale din cadrul CIAM FAI a publicat clasamentul final pe 2012 la Cupa Mondial. 2260 de modelitii din 23 de tari au avut posibilitatea de a participa la 24 de concursuri ale Cupei Mondiale. Au fost efectuate cca. 6500 de lansari. nsumnd puctajele obinute la una din cele 5 probe prevzute n ntrecerile Cupei au rezultat clasamentele de mai jos. Sportivii romni, din diferite motive reale, nu au reuit s participe constant la concursurile planificate obinnd rezultate finale medii. CLASAMENTE
S4A Rachetoplan - durata 1. KATANIC Zoran SRB 2. JOSIPOVIC Zivan SRB 3. CIPCIC Vladimir SRB 4. POLTAVETS Gennady RUS 5. LIPAI Aliaksandr BLR 6. IBRAGIMOV Igor UZB 45. SERCAIANU Florica ROU 59. KRAUSE Marian ROU 63. MANOLACHE Daniel ROU S6 A Panglica - durata 1. ATANASOSKI Zoran MKD 2. KOZLOV Alexsandr CZE 3. KATANIC Zoran SRB 4. CIPCIC Vladimir SRB 5. BYRTEK Szymon (J) POL 6. CIPCIC V. Miodrag (J) SRB 13. KRAUSE Marian ROU 59. BOTUSAN Liviu ROU 74. LAZAR Valentin ROU S7 Machete de rachete 1. JOSIPOVIC Zivan SRB 2. KOLAR Zdenek CZE 3. STRAZDAS Jurgis LTU 4. ZAGORODNIY Olexandr UKR 5. CIPCIC Vladimir SRB 6. BOROVAC Nikola SRB 339 319 313 311 303 302 153 119 113 335 333 332 321 318 312 285 162 134 329 327 322 287 270 258

NIU CRISTOPHER -ANDREI

DEINE CHEIA SUCCESULUI. S-a remarcat in primvara anului 2012 cnd la numai 13 ani (n. 1 decembrie 1999) se claseaz de dou ori pe locul trei la S3A i S9A la Cupa Romniei. n var, obinea locul I la Campionatul Naonal de la Buz la probele S1A S5B devenind dublu campion naional.

A disprut fulgertor i nedrept pe 8 octombrie 2012 cel ce a fost Dr. Ing. Cristian Craciunoi. A fost pasionat de-a lungul vieii de aero si navo modelism, trecnd cu pasiune la studiul evoluie Marinei i Aviaiei Romne, devenind un cercettor de referin al istorie acestor arme romneti. A crescut alaturi de revista publicat de el (Modelism internaional - singura revist de profil din ar) din 1984 pn astzi . n acest context, prezentm cteva date din viaa i activitatea lui. Dupa absolvirea Institutului Politehnic Bucureti n 1975, lucreaza la FEPER ca ef de Atelier Prototipuri pn n 1981. n acest an obine titlul de Doctor in tiine n domeniul echipamentelor periferice pentru calculatoare. n perioada 1982 - 1994 activeaz ca Redactor la revistele tiin i tehnic, Tehnium i Modelism. n 1994 este angajat la TVR ca redactor la emisiunile de tiin, ajungnd n anii 2003 - 2005 pe postul de Redactor ef la secia tiin. A participat la 6 cicluri de emisiuni, din care amintim Zburtorii Romniei care a nsumat 40 de episoade. A deinut funcia de consilier al ministrului la Ministerele: Tineretului i Sportului ( 1992-1996), Transporturilor (1996-2000) i Comunicaiilor (2000-2004) A publicat cteva sute de articole cu caracter tehnico-tiinifice n revistele din ar (Modelism, tiin i tehnic, Tehnium, Tehnica i tehnologia militar etc.) i n strintate (Anglia, Frana, Italia, SUA). De asemenea, a publicat dou cri n strintate (Anglia i Frana), zeci de lucrri i monografii, singur sau n colaborare, n limba romn destinate reconstituirii istoriei aviaiei, marinei i altor arme romneti. A fost nmormntat cu onoruri militare la Cimitirul Ghencea din Bucureti n numele tuturor colaboratorilor Societii i revistei Astronautica, exprimm sincere condoleane soiei, familiei i prietenilor n amintirea sa.

21. LAZAR Valentin ROU 180 33. MEREUTA Valentina ROU 124 41. CONSTANTINESCU Gica ROU 103 S8E/P Rachetoplan Radio comandat 1. SERGIENKO Grigory RUS 324 2. CIPCIC Vladimir SRB 314 3. TODOROV Tsonev Angel BUL 313 4. WOWRY Edward POL 308 5. ZGAJNER Mitja SLO 307 6. MATUSKA Petr SVK 302 19. PRICOP Mihail Victor ROU 51. LOM Ionut Valentin ROU 60. BOTUSAN Liviu ROU S9A - Girocopter - durata 1. JUCEVICIUS Gintaras LTU 2. POLTAVETS Gennady RUS 3. PRZYBYTEK Krzysztof POL 4. TREIKAUSKAS Mykolas (J)LTU 5. MINKEVICH Uladzimir BLR 6. LEKOV Boris BUL 20. SERCAIANU Florica ROU 41. NITU Andrei ROU 44. BOTUSAN Alexandru Liviu ROU 209 105 94 339 335 307 304 300 294 234 161 155

Dar, iat c lanul reuitelor n domeniul rachetomodelismului nu se oprete aici. Niu Cristopher - Andrei demonstreaz nc o dat, dac mai exist vreo ndoial, c atingerea celor mai nalte culmi ale succesului este posibil prin mbinarea pasiunii i a talentului pentru a realiza un lucru durabil. Elev la coala cu clasele I-VIII Nr.11 Buzu, cunoate din tainele acestui sport nc din copilrie. S-a numrat printre micii modeliti de la CSM Buzu. Practic modelismul sub ndrumarea cunoscutului antrernor sportiv Lucian ercianu. Astfel se pare c viitorul micului modelist era deja programat spre cele mai nalte culmi. Rezultatele nu au ntrziat s apar, irul victoriilor prea a nu se mai sfri. Titlul de campion mondial pe echipe la clasa S5B, alturi de Constantinescu Andi - Chimia Buzu i Antonescu Mihai Voina Buzu, i medaliile de bronz la individual la S5B i pe echipe la S3A, alaturi cu Valentin Lazr Palatul Copiilor Buzu i Adrian Brnzei - CSTA Suceava, la Campionatul Mondial din Slovacia, desfurat ntre 1-8 septembrie 2012, la care se adaug i statutul de dublu campion naional la probele clasice juniori vin s susin acest lucru. Niu Cristopher - Andrei, este reprezentantul generaiei tinere care tie s-i pun n valoare latura creativ pe care nu o las s se sting n locuri mediocre. Asemeni lui mai sunt i ali tineri care prin munca lor reuesc s atrag admiraia profesorilor i respectul colegilor lor. Fie ca tot mai muli dintre acetia s urce treptele scrii succesului. Noi suntem alturi de toi cei care doresc s urmeze drumul cunoaterii. nc o dat felicitri sportivilor i sperm s mai auzim de ei.

ASTRONAUTICA

Marius Conu, F.R.Md.

Marius Ivan, student,

26

CALENDARUL FAI - CIAM LA MODELE SPAIALE - 2013

Subcomitetul pentru modelele spatiale CIAM a lansat versiunea final a Calendarul din 2013 la Modele Spatiale
World Cup Classes Open Int. Classes No Date Name of the event Location Country S4A S6A S7 S8E/P S9A Contact Email 30.03-31.03 05.04-07.04 1. 12.04-14.04 Belarus Cup Grodno BLR S4A S6A S7 S8E/P S9A S1A S1B Vladimir Minkevich minkevich@cosmostv.by 2. 19.04-21.04 Korolev Cup Meshcherino RUS S4A S6A S7 S8E/P S9A Vladimir Khokhlov <daksoyz@mail.ru> 22.04-23.04 Cup Veteranov Meshcherino RUS NU NU NU NU NU S12 A/P Alexey Koryapin <daksoyz@mail.ru> 3. 27.04-28.04 Slavonica Cup Ceminac CRO S4A S6A S7 S8E/P S9A S3A Antun Sikic <asikic@gmail.com> 4. 03.05-05.05 Slovak Cup Partizanske SVK S4A S6A S7 S8E/P S9A Janka Kajanova janka.rocket@gmail.com 5. 10.05-12.05 Kaspichan Cup Kaspichan BUL S4A S6A S7 S8E/P S9A Toshko St Dragov <dragov57@abv.bg> 6. 17.05-19.05 Krupka Cup Krupka CZE S4A S6A S7 S8E/P S9A Bedrich Pavka <bpavka@volny.cz> 7. 24.05-26.05 Buzau Cup Buzau ROU S4A S6A S7 S8E/P S9A Lucian Sercaianu luciboss18@yahoo.com 8 01.06-02.06 Cracow Cup Krakow POL S4A S6A S7 S8E/P S9A Tadeusz Kasprzycki t.kasprzycki@wp.pl 9. 08.06-09.06 Stip Cup Stip MKD S4A S6A S7 S8E/P S9A Stanisa Petrovic <petrovcs@mt.net.mk> 10. 15.06-16.06 Sirmium Cup Sr. Mitrovica SRB S4A S6A S7 S8E/P S9A Dragan Jevtic <aerosm@ptt.rs> 22.06-23.06 11. 28.06-30.06 Antanas Gustaitis Marjampole LTU S4A S6A S7 S8E/P S9A Maksim Timofejev gustaitiscup@gmail.com> 12. 29.06-30.06 Balkan Cup Dupnica BUL S4A S6A S7 S8E/P S9A S3A Sotir Lazarkov <slazarkov@gmail.com> 13. 06.07-07.07 Nebo Cup Prilep MKD S4A S6A S7 S8E/P S9A Zoran Atanasoski indkom@mt.net.mk 14.. 05.07-07.07 Liepaja Cup Liepaja LAT S4A S6A S7 S8E/P S9A Arnis Baca <arnis.rocket@apollo.lv> 15. 20.07-21.07 Czestochova Cup Czestochova POL S4A S6A S7 S8E/P S9A Jerzy Boniecki acz@aeroklub-czestochowa.pl 16. 19.07-21.07 Impuls Cup Shostka UKR S4A S6A S7 S8E/P S9A Yuriy Hapon <zenite@ukr.net> 17. 25.07-28.07 Yangel Cup Dniepropetrovsk UKR S4A S6A S7 S8E/P S9A Igor Volkanov <volkanovroket@ukr.net> 03.08-18..08 No contests two weekends BEFORE the 2013 FAI European Championships for Space Models 23.08-30.08 Eu SMCh Seniors Kaspichan BUL S4A S6A S7 S8E/P S9A Eu SMCh - Juniors S4A S6A S7 NU S9A No S1B S1A NU NU S3A NU S3A No S5C No S5B NU S8D Toshko Dragov dragov57@abv.bg

31.08-0.09 18. 13.09-15.09 19. 14.09-15.09 20. 20.09-23.09 20.09-30.09 21. 21.09-22.09 21.09-22.09 23. 24.09-27.09 28.09-29.09 24. 05.10-06.10 25. 11.10-13.10

No contests two weekends AFTER the 2013 FAI European Championships for Space Models LMC Cup Maribor SLO S4A S6A NU S8E/P S9A S1B S3A Mitja Zgajner modelarji.lmc@gmail.com Capitol Cup Manassas USA S4A S6A NU S8E/P S9A S3A S12A/F Trip Barber ahbarber@alum.mit.edu Chelomei Cup Baikonur RUS S4A S6A S7 S8E/P S9A Larisa Ivanova larik-70@mail.ru Baikonur Cup - Juniors RUS S4A S6A S7 S8E/P S9A S3A S12A/F Larisa Ivanova larik-70@mail.ru> Fenix Cup Vinkovci CRO S4A S6A S7 S8E/P S9A - S3A D. Krajinovic akokrajinovic65@gmail.com. T. O Vrchpole Milikov CZE S4A S6A NU S8E/P S9A - S3A Petr Rpszak petrosz@centrum.cz Korkyt Ata Cup Baikonur KAZ S4A S6A S7 S8E/P S9A S3A Sergey Nastich serna_32@nusrat.kz> 12th Belgrade Cup Belgrad SRB S4A S6A S7 S8E/P S9A Zivan Josipovic ivanjosipovic@gmail.com> 35th Ljubljana Cup Ljubljana SLO S4A S6A S7 S8E/P S9A - S3A S5C Joze Cuden <joze.cuden@tzs.si>

NOT: - Campionatele Europene pentru Modelele Spaiale se vor desfura la Kaspican n Bulgaria. - Vor ave loc 25 de etape ale Cupei Mondiale, n 16 ri, de pe 3 continente (Europa, Asia i America), - Se vor organiza 8 concursuri internaionale n cadrul etapelor de Cup Mondial, In total vor fii 36 de concursuri la patru nivele diferite. n toate aceste evenimente se va concura la 9 clase i 11 sub-clase - n total 156 de ntreceri pe clase ! Pe clase sunt: S1A - 2, S1B - 3, S3A - 11, S4A - 28, S5B - 1, S5C - 2, S6A - 28, S7 - 26, S8E/P - 26, S9A - 28, S12A / P - 3. Se constat c unele clase au ctig n popularitate, altele, cele provizorii prind foarte greu. Deci, noua clasa S2 / P nu-i gsete locul n calendar de data asta! Se sper ca n anul 2013, toate nregistrrile i evidenierile s fie depite. Se urez bun venit n comunitatea Modelelor Spaiale noilor organizatori de concursuri: - Maribor (SLO), AC Osijek (CRO), AC Nebo - Skopje (MKD) i, de asemenea, celor ce au revenit dup o pauz de un an Tessin Olza Cupa (CEH). De asemenea, trebuie exprimate mulumiri organizatorilor de etape de Cup Mondiale Catalunya Cup (ESP) - familia Roura i Vega Cupa (SLO) - Jenko Marjan, care s-au retras n acest an. Ei au contribuit foarte mult la progresul Cupei Mondiale timp de muli ani i s sperm c vor revenii n curnd. Materialul va fi publicat la www.fai.org / aeromodelling i va intra n vigoare de la 1 ianuarie 2013.

FOTOTECA NOASTR

27

Alexandru Popa Crngu,

secretar general- Federatia Romana de Modelism

Sus: Ygor Volcanov antrenorul echipei Ucrainei ctigtoare la SA la Campionatul Mondial din Slovacia 2013 Jos: Vladimir Sedov Rusia i Andrija Ducak - Serbia.

Campionatul Mondial de Rachetomodele din Slovacia 2012

Rachetomodelitii romani au obtinut 5 medalii
Suceava), membru de onoare (Gabriel Constantinescu Chimia Buzu) i un suporter (Prof. Ioan N. Radu). Sportivii romni au obinut cinci medalii : - aurul a fost cucerit de echipa de juniori la clasa S5B (Andrei Niu CSM, Andi Constantinescu Chimia i Mihai Antonescu Voina), - medalia de bronz, de Andrei Niu, la clasa S5B individual, juniori. Pe locul trei s-au clasat: - echipa de juniori (Andrei Niu i Valentin Lazr Palatul Copiilor, Adrian Brnzei - CSTA Suceava ), la clasa S3A, echipa de juniori (Andi Constantinescu, Necula tefan Chimia i Mihai Antonescu), la clasa S7 echipa de seniori (Gica Constantinescu Chimia, Ctlin Limbutu Voina i Ovidiu Nica CSM), la clasa S7. REZULTATELE LA INDIVIDUAL I PE ECHIPE JUNIORI S1A 30 de participanti 1. Sfanev Toni Bulgaria 448 2. Protsenko Kiriill Ukraina 384 3. Olifirov Boris Ukraina 325 Echipe: 1. Ukraina, 2. Bulgaria, 3. Serbia S3A 35 de participanti 1. Voloknov Alexander Rusia 1443 2. Krashkin Andrev Rusia 1258 3. Protsenko Kiriill Ukraina 1208 Echipe: 1. Ukraina, 2 Rusia, 3. Romania S4A - 35 de participanti 1. Svec Roman Slovacia 508 2. Katanic Vesna Serbia 499 3. Taran Roman Ukraina 480 Echipe: 1. Ukraina, 2. Slovacia, 3. Serbia S5B - 21 de partcipanti 1. Cipcic Miodrag Serbia 1181 2. Verstov Vladimir Rusia 1094 3. Nitu Andrei Romania 1008 Echipe: 1 Romania, 2. Cehia, 3. Rusia, S6A - 35 de participanti 1. Perales Toni Spania 2. Wierzbicki Konrad Polonia 3. Volarevic Luko Serbia Echipe: 1 Spania, 2. Serbia, 3. Rusia S9A- 35 de participanti 1. Katanic Vesna Serbia 540 2. Kontra Frantisek Cehia 528 3. Byrtek Szymon Polonia 517 Echipe: 1. Polonia 2. Serbia 3. Bulgaria

SENIORI Individual S1B Seniori: 1. Timofejev Maksm LTU 790 2. Treikauskas Mykolas LTU 746 3. Katanic Zoran SRB 709 Echipe: 1. Serbia, 2. Slovenia, 3. Rusia Individual S3A Seniori: 1. Katanic Zoran SRB 1820 2. Ibragimov Igor UZB 1766 3. Josipovic Zivan SRB 1654 Echipe: 1. Serbia, 2. Rusia, 3. Polonia Individual S4A Seniori: 1. Katanic Zoran SRB 526 2. Menshikov Vladimir RUS 523 3. Fu Wenmei CHN 514 Echipe: 1. Rusia, 2, Slovenia, 3. Serbia Individual S5C Seniori: 1.Cipcic Vladimir SRB Bumper W 1374 2. Pavka Bedrich CZE Bumper W 1194 3. Bielecky Marcia POL Bumper W 1182 Echipe: 1. Polonia, 2, Slovenia, 3. Cehia Individual S6A seniori: 1. Lasocha Slawomir POl 416 2. Katanic Zoran SRB 394 3. Romanyk Sergey RUS 394 Echipe: 1. Polonia, 2. Serbia, 3. Rusia, Individual S7 seniori: 1. Lievykh Olexandr RUS 825 Sojuz - U2 SC - TMI 1029 2. PAVKA Bediich CZE 768 Ariane - 44LP V99 990 3. PAVKA Martin CZE 770 Ariane - 44tP V99 979 Echipe: 1. Cehia, 2. Rusia, 3. Romania Individual S8E/P seniori: 1. Li Shiqi CHN 4000 2. Lu zheng CHN 3996 3. Pumpurs Lauris LAT 3994 Echipe: 1. Peoples Republic of China, 2. Rusia, 3. U.S.A. Individual S9A seniori: 1. Malmyga Leszek POL 520 2. Treikauskas Mykolas LTU 476 3. Pavka Marek CZE 471 Echipe: 1. Cehia 2. Lituania, 3. Bulgaria

Ediia a 19-a a Campionatului Mondial de Rachetomodele, s-a desfurat n perioada 01 - 09 septembrie 2012, n Slovacia, la Liptowsky Mikulas. La competiie au participat 26 de ri de pe cinci continente cu un numr de 340 sportivi (juniori i seniori), care s-au ntrecut la 8 probe. Competiia a fost patronat de Preedintele Slovaciei Dr. Ivan Gaparovi. Directorul concursului: Jurek ubomr Manager general: Szab Mikula Director Sportiv: Meiar Duan Director Logistic: Jao Jozef Secretari: Buda Juraj, Jork Marin Juriul FAI: Preedinte Srdjan PelagicSerbia. Oleg Krasnov, Rusia i Miroslav ulc, Slovacia membri, iar Gerhart Wobbeking Germany i Tadeusz Kasprzycki Poland, rezerve. Judectorii FAI la clasele S5 i S7: Chief: Vladimr MinakoV Rusia. Ji Kapar - Czech Republic, Arnis Baa Latvia, Marin Georgiev - Bulgaria, Miodrag Pelagic - Slovacia, membri. Msurtori: Zygmunt Janecki, Poland. Oficiali n domeniu siguranei: Pentru Seniori: Andrija Ducak Serbia, Janka Kajanova Slovakia, asistent RSO. La Juniori: Ewa Dudziak Przybytek Poland, Jan Maixner - Slovakia, assistant RSO. Delegaia Romniei a fost compus din: Ion Guzu, preedintele Comisiei de Rachetomodele din cadrul Federaiei Romne de Modelism, 17 sportivi (CSM Buzu: Florica ercianu, Lucian ercianu, Ovidiu Nica, Alexandru Nica, Radu Constantin seniori, Andrei Ni juniori ; Chimia Buzu: Gica Constantinescu seniori, Andi Constantinescu i Necula tefan juniori; Voina Buzu : Clin Limbutu seniori, Mihai Antonescu juniori; Palatul Copiilor Buzu: Valentin Lazr juniori; CSTA Suceava: Liviu Botuan seniori, Adrian Brnzei i tefan Socoleanu juniori ; CSTA Bucureti: Marian Krause i Aerostar Bacau: Mihai Victor Pricop seniori), 2 arbitri (Valentina Mereu Voina Buzu i Ioan Catargiu CSTA

422 398 387

S7 - 19 de participanti 1. Sebesta Jan Cehia 1002 2. Vanikova Katerina Cehia 968 3. Benak Julius Cehia 953 Echipe: 1 Cehia, 2. Rusia, 3. Romania S8D 20 de participanti 1. Byrtek Szymon Polonia 2. Kashkin Andrey Rusia 3. Stenberg Zackary USA Echipe:1.Rusia 2. Polonia 3. China

868 833 786

Ion Guzu
eful Comisiei de rachetomodele Federaia Romn de Modelism.

28

MICROMODELISTII JUNIORI DE LA PUCIOASA - CAMPIONI MONDIALI

VIAN ALEXANDRU - VICECAMPION MONDIAL
a reuit s termine competiia pe locul 2, devenind vicecampion mondial. Primii 10 sportivi clasai au fost: 1. Kaplanova Gabriela CZE 62:48 2. VISAN Alexandru ROU 58:49 3. MarilieR Lucas FRA 57:52 4. SERBAN Mihnea ROU 55:38 5. CUGLER Eric ROU 54:34 6. Sednev Dmytro UKR 54:29 7. Brouant Nicolas FRA 54:06 8. Tyson Spencer USA 54:03 9. Tyson Parker USA 53:56 10. Tranchon Nicolas FRA 51:21 Obinerea unui nou titlu mondial i-a produs mult bucurie antrenorului de la Pucioasa i al lotului naional, extrem de ncntat c munca depus zilnic de elevii si a cules din nou roadele ateptate. Radu Gabriel Foamete, (antrenor emerit al sportului) a declarat: Dup o asemeanea performan suntem foarte bucuroi, dar n acelai timp i foarte obosii. Obinnd primul loc, am Acest rezultat ne ofer mari sperane c i n urmtoarea ediie a Campionatului Mondial (2014) care va avea loc n Romnia, la Slnic Prahova, n sala din salin putem obine rezultate pozitive. De asemenea, trebuie s reinem faptul c Federaia Internaional de Aeromedelism (FAI) este n negocieri avansate cu Comitetul Internaional Olimpic (CIO) pentru a face din aceast disciplin una olimpic, n vederea Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, din 2016. Sportivii de la Pucioasa au fost foarte impresionai de faptul c o echip a televiziunii americane CNN a filmat, de la sosire i pn la finalul concursului, fiecare dintre momentele tari ale sportivilor dmbovieni. Singurul sponsor care a ajutat sprijinid financiar aeromedelitii din Pucioasa n Serbia a fost Carpatcement. Excluznd transportul i cazarea, alte cheltuieli n Serbia au fost suportate de antrenori i sportivi. Consiliul Judeean Dmbovia a organiza, n ultima sptmn a lunii august, programul "Tabr pentru olimpici". Cu acest priliej, elevii olimpici din judeul Dmbovia au fost premiai, de conducerea Consiliului Judeean, in persoana presedintelui Adrian Tutuianu, cu diplome de merit i o vacan de o sptmn la Tabra Cprioara din Dmbovia. Au fost premiai 39 de elevi, precum cei 31 de profesori care i-au pregtit. De asemenea, au fost premiai i patru elevi antrenorul lor de la Clubul Copiilor Pucioasa, care s-au ntors nvingtori de la Campionatul Mondial de Micromodele.

La modelism, ca sport neolimpic, judeul Dmbovia a obinut rezultate bune n ultimii 40 de ani. In prezent, echipa de micromodele - juniori de la Clubul Copiilor Pucioasa a realizat o performan remarcabil. La Campionatul Mondial de Micromodele pentru seniori i juniori ediia 2012, desfurat la Belgrad (Serbia), n cea mai modern sal din Europa, au luat parte 24 de ri. Modelismul romnesc a fost reprezentat de o echip format din seniorii Cornel Mangalea, Daniel Amorariii i Aurel Popa, avndu-l ca antrenor pe Horaiu Somean. In finalul competiiei, echipa de seniori a ocupat locul 6 pe naiuni. Reprezentnd echipa de juniori a Romniei, modelitii din Pucioasa i-au artat nc o dat superioritatea n competiiile de micromodele, reuind s termine pe primul loc la Campionatul Mondial editia 2012. Nu este prima performan de acest gen a echipei de juniori la micromodele de la Pucioasa. De trei ani sportivii din Pucioasa domin autoritar competiiile de mare anvergur la micromodele juniori. In 2010, a obinut primul titlu de campion mondial, iar in 2011 pe cel de campion european la micromodelism (aeromodele care cntresc un gram). Echipa de juniori a Romniei, pregtit de Radu Foamete, a fost alctuit din sportivii Mihnea erban, Alexandru Vian, Eric Cugler si Paul Filip Tatu Gheorghe asistent, au reuit s depesc echipe mult mai bine cotate, precum Frana, SUA, Ucraina, Marea Britanie, etc. (v. foto, jos) Primele ase echipe clasate au fost: 1. ROMNIA 169:01 2. Frana 163:19 3. Ucraina 152:41 4. Lituania 145:48 5. Statele Unite 107:59 6. Marea Britanie 89:38 Un rezultat remarcabil a reuit i Alexandru Vian, la individuaul, sportiv ce

demonstrat nc o dat c munca noastr este de calitate i aductoare de rezultate pe msur. Concursul a fost unul foarte greu, cu sportivi foarte bine pregtii. Competiia a fost foarte strns, astfel nct dup prima zi ne aflam pe locul IV, dup a doua pe locul II, iar n ultima zi am urcat pe primul loc.

Prof.Necula Cristian Clubul Copiilor Pucioasa

29

MODELAREA N LUME
Modelarea a constituit o preocupare din cele mai vechi timpuri, oamenii simind nevoia s redea, s produc i s creeze cele mai diverse chipuri, obiecte i modele legate de viaa i activitile lor. Datorit acestor ndeletniciri ale omului preistoric, sau putut descoperi primele figuri din lut ars, care reprezentau oameni, animale i psri. n mormintele faraonilor au fost gsite modele ale brcilor de pe Nil, iar primul model de car cu patru roi a fost realizat din bronz, tot naintea erei noastre. Modelele zburtoare au aprut n antichitate, pstrndu-i continuitatea n anumite perioade de timp, n diferite ri, pentru scopuri distractive, de ntreceri, dar i de cercetare tiinific i tehnic. La curile mprteti din Evul Mediu s-au descoperit elegante modele la scar, statice sau funcionale, care reprezentau corbii, trsuri i care de lupt, unele dintre acestea fiind acionate mecanic. Prima referire la posibilitatea de zbor a fcut-o clugrul franciscan englez Roger Bacon (1214-1294), unul din cei mai importani reprezentai ai tiinelor experimentale din Evul Mediu. El a fost cel care, n capitolul intitulat Despre aparate minunate din lucrarea sa Secretele artei i ale naturii, publicat n anul 1252, a fcut pentru prima oar referire la faptul c se poate construi un aparat zburtor (instrumenta volandi) n care ar putea lua loc un om i care ar putea zbura. Istoria aviaiei ncepe cu naterea i folosirea modelelor zburtoare. Aceste aparate, de dimensiuni reduse, stnd la baza investigaiilor tehnico-tiinifice, care au dus la construirea aparatului de zbor mai greu dect aerul. Leonardo da Vinci (1452-1519), genial pictor, sculptor, inginer i savant naturalist italian, a ntreprins primele cercetri tiinifice privind Fig. 1. Leonardo da Vinci zborul. (v. fig. 1) Pentru ntia oar, scrie despre zbor n opera sa Codice Atlantico, din 1485. El a lsat posteritii, n manuscrisele sale, foarte multe idei i schie despre zbor, majoritatea coninute n Codice Sul Colo degi i Ucelli. Scria, n 1505, despre zborul psrilor, despre aparatele de zbor. Este, poate, primul care i da seama c aripa liliacului este mai uor de realizat, cu mijloace tehnice, dect aripile psrilor cu pene. Tot n aceast lucrare vorbete i de presiunea exercitat de aripi asupra aerului i de presiunea aerului asupra aripilor. (continuarela pagina 31)

Rachetomodel S3A Durat cu paraut

Rachetomodel de durat cu paraut este una din cele mai construite, lansate i spectaculoase probe de la concursurile desfurate la etapele locale sau naionale. Descrierea i planul prezentat n acest articol sunt destinate modelitilor ncepatori dornici de a se iniia n tainele zborurilor pe vertical, lucreaz n cadrul unui cerc tehnico aplicativ sub atenta ndrumare unui profesor calificat (antrenor sau instructor). Descrierea reperelor: 1. Conul, 2. Cepul conului. 3. Inelul de prindere, 4. Suspanta exterioara a parasutei, 5. Suspantele parasutei, 6. Parasuta, 7. Corpul rachetei, 8.Protectorul parasutei sau piston de mpingere a parautei, 9. Partea tronconica a corpului, 10. Stabilizatoarele, 11. Siguranta motoarelor, 12. Port - motorul Corpul rachetomodelului (7) se confecioneaz din hrtie (densitate - 80 g/m2). El se compune din trei elemente: dou cilindrice i una tronconic. Cilindru principal are lungimea de 260 mm, realizat pe un ablon cu diametrul de 40 mm. Cilindrul port motor (12) are lungime 50 mm i diametrul ablonului 10 mm. ntre cei doi cilindri de hrtie se conecteaz un trunchi de con (9) cu lungime de 110 mm. Aceti cilindri se unesc cu tunchiul de con prin mbinare pe o lime de 4 mm. Structura realizat este acoperit cu un strat de lac nitro (emalit). Greutate structurii va fii de cca. 4 g. Cele trei stabilizatoare (10) sunt realizate din plci de lemn de balsa cu grosimea de 0,5 mm, suprafeele laterale sunt acoperite cu un strat de emailit. Acestea vor fi ataate prin lipire la partea inferioar a modelului conform figurii alturate. La mbinare unuia dintre stabilizatoare se ataeaz sigurana motorului (11), o srm din oel de 0,6 mm n diametru i lungimea de 40 mm, n form de litera L, cu rolul de a nu permite motorului s cad. La baza stbilizatorului opus se fixeaz prin lipire suspanta exterioar a parautei (4), care este un fir de a cu rolul de susinere a modelului. Din poliester se realizeaz conul modelului (1), care la vrf este sferic. Din acelai material se realizeaz protectorul parautei ce are rol i de piston de mpingere a parautei i conului. Parauta de nfrnare a zborului (6) este confecionat din folie de plastic argintie cu grosime de 0,03 mm, n form de cerc cu diametrul de 800 mm. Modelul are masa la start fr paraut i motor de aproximativ 6 - 7 g.

I.N.R.

Ni Lucian

30

CEI MAI BUNI PE ANUL 2012

RACHETOMODELISM CLASAMENTUL LA INDIVIDUAL
JUNIORI 1. Nitu Andrei 2. Constantinescu Andi 3. Antonescu Mihai 4. Lazar Valentin 5. Necula Stefan 6. Branzei Adrian 7. Manolache Daniel 8. Pamparau Andrei 9. Stan Eduard 10.Socoleanu Stefan SENIORI 1. Sercaianu Florica 2. Constantinescu Gica 3. Constantin Radu 4. Limbutu Calin 5. Nica Ovidiu 6. Krause Marian 7. Botusan Liviu 8. Nica Alexandru 9. Sercaianu Lucian 10. Pricop Victor Mihai C.S.M. BUZAU C.S.Chimia BUZAU Vointa BUZAU P.C. BUZAU Chimia BUZAU C.S.T.A. SUCEAVA C.S.M. BUZAU Aeroclub RO Pitesti Chimia BUZAU C.S.T.A. SUCEAVA 5749 4912 4287 1636 1364 1175 593 172 149 138

AUTOGRAFE MODELISTICE

Pentru cititorii de Astronautica, cu cele mai bune urri de prosperitate Srdjan Pelacic Preedinte CIAM, SM SC

C.S.M. BUZAU C.S.Chimia BUZAU C.S.M. BUZAU . Vointa BUZAU C.S.M. BUZAU C.S.T.A. BUCURESTI C.S.T.A. SUCEAVA C.S.M. BUZAU C.S.M. BUZAU C.S. Aerostar BACAU

1925 1850 1730 1563 1532 849 842 805 742 600

Urri de sntate i succese rachetomodelitilor romni, Oleg Krasnov secretarul Federaiei de rachetomodele din Rusia

CLASAMENTUL PE CLUBURI
SENIORI 1. C.S.M. BUZAU 2. C.S.VOINTA BUZAU 3. C.S.CHIMIA BUZAU 4. C.S.T.A. SUCEAVA 5. C.S.T.A. BUCURESTI 6. AEROSTAR BACAU 7. S.C.M. BACAU Total puncte JUNIORI 1. C.S.CHIMIA BUZAU 2. C.S.M. BUZAU 3. C.S. VOINTA BUZAU 4. P.C. BUZAU 5. C.S.T.A. SUCEAVA 6. AEROCLUBUL ROMANIEI PITESTI 7. C.C.PUCIOASA 8. S.C.M. BACAU Total puncte SENIORI SI JUNIORI 1. C.S.M. BUZAU 2. C.S.CHIMIA BUZAU 3. C.S. VOINTA BUZAU 4. C.S.T.A. SUCEAVA 5. P.C. BUZAU 6. C.S.T.A. BUCURESTI 7. C.S. AEROSTAR BACAU 8. S.C.M. BACAU 9.AEROCLUBUL ROMANIEI PITESTI 10.C.PUCIOASA Total puncte 7015 2197 2135 1664 944 817 163 14935

Cele mai bune urri tuturor modelatorilor spaiali Pratham Ambla, India

Prezentare: Laura Dumitru, cls. XII

MODELAREA N LUME
( urmare de la pagina 30) A efectuat diferite studii, emind ideea parautei, aripii i elicei, anticipri i contribuii care i-au asigurat un loc ntre cei care au pus bazele dezvoltrii aeronauticii. Leonardo trateaz i problema stabilitii i a comenzilor. n manuscrisele sale se gsesc schie ale unui aparat de zbor cu aripi batante acionate cu fora muscular. Tot el a imaginat, pentru prima oar, principiul elicopterului. A lsat posteritii desenul unui urub n spirala i a afirmat n notiele sale c dac acest urub este bine construit i dac este nvrtit repede el va gsi n aerul nconjurtor piulia i, nurubndu -se n ea, se va ridica n sus. Modele zburtoare le gsim n istoria fiecrei ri din Europa sau lume, unele cu pretenii de prioritate. Primul model zburtor cu motor de cauciuc rsucit a fost construit n Frana, la 18 august 1871, de tnrul parizian Alphonse Penaud. Modelul, denumit Planophore, avea o anvergura de 45 cm., o greutate de 16 g. i n 11-13 secunde parcurgea n zbor 60 m. A fost prima dovad convingtoare a posibilitii zborului cu motor.(v. fig.2). nc din 1870, tot el a realizat un model zburtor de elicopter cu motor de cauciuc, iar n 1875, tot cu motor de cauciuc, un model zburtor cu aripi batante. Bibliografie: Ioan N. Radu, Rachetomodelismul in Romania, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2012

6554 6456 4287 1806 1569 172 114 100 21058

3471 8689 6484 3233 1806 944 817 263 172 114 35993

FLAVIU MANICA, CLASA a XI-a

31

BIBLIOTECA COLAR, PROVOCARE LA STUDIU l CREATIVITATE

Pentru Nicolae Manolescu, o bibliotec nu e pur i simplu un loc de depozitare a ctorva mii de volume, ci i un lucru viu, cald i familiar (Crile au suflet). Privit ca o instituie cu sarcini i atribuii multiple n sfera vieii culturale i spirituale, biblioteca colar ntrunete o serie de funcii prin care i se stabilesc locul i rolul n cadrul sistemului cunoaterii umane. ntre funciile eseniale care o definesc, amintim: funcia cultural, funcia educativ, funcia de informare, funcia de cercetare, funcia social. De la nfiinarea sa , biblioteca colar a fost permanent raportat la colectivitatea ale crei interese de formare i documentare le servete, i pentru care a fost de altfel, creat. Fiind o instituie cultural cu puternice valene tradiionale, rolul ei n societatea nceputului de mileniu crete. De regul, biblioteca este adus n discuie atunci cnd se fac referiri la lectur. ntr-o lume mai curnd profan, n care valorile morale sunt copleite de violen, lectura poate i trebuie s acioneze. Lectura este un instrument care dezvolt posibilitile de comunicare ntre oameni, avnd o contribuie nsemnat la formarea i autoperfecionarea acestora, ceea ce i preocup n mod deosebit pe prini, profesori, bibliotecari i nu n ultimul rnd pe tineri. Pentru a-i determina pe tineri s devin cititori pasionai este necesar s li se formeze cu rbdare i perseveren gustul pentru lectur, s fie ndrumai n funcie de particularitile de vrst, preferine, sex, climatul familial. O dat format, gustul pentru lectur se poate transforma ntr-o adevrat pasiune. Sarcina de a readuce lectura n locul binemeritat i revine colii i n special profesorului cu aliatul su de ndejde biblioteca (bibliotecarul), cu care trebuie s colaboreze permanent. La nivelul colii noastre, cadrele didactice de la toate disciplinele de nvmnt, precum i bibliotecarul iniiaz i deruleaz proiecte educative, programe de voluntariat, activiti de informare a prinilor, a comunitii locale, organizeaz activiti destinate petrecerii timpului liber etc. Biblioteca colii ofer permanent un mediu adecvat furnizrii i valorificrii informaiilor coninute n documente de real valoare i totodat, asigur un spaiu amenajat cu computere, videoproiector, unde elevii, cadrele didactice i alte categorii de personal i desfoar activitatea. Utilizatorii au acces la reeaua Internet, efectueaz schimb de informaii cu parteneri din ar i din strintate cu care dezvolt relaii de prietenie i de colaborare, se integreaz unui orizont al multiculturalitii. Aciunile pe care le desfoar biblioteca pe parcursul anului colar sunt o dovad a interesului pe care l manifest pentru ca activitatea didactic s se desfoare n condiii ct mai bune. ndeplinirea acestor obiective se realizeaz printr-o bun colaborare a responsabililor, a participanilor i a beneficiarilor acestor activiti, utiliznd mijloacele moderne de lucru, materialul didactic din dotare i materialele de informare create n bibliotec i n sala de lectur. O posibilitate de a stimula interesul pentru lectur este amenajarea unui spaiu(sala de lectur) consacrat activitilor colare i extracurriculare, unde elevii studiaz, creeaz, exprim liber idei i impresii, pot medita n linite i i petrec timpul liber. Ca urmare a leciilor desfurate n clas, utiliznd strategii didactice adecvate, printr-o bun documentare la bibliotec i prin studiu individual al elevilor, profesorii reuesc s stimuleze creativitatea acestora, pentru ca ei s-i poat exprima gndurile i ideile i pentru ca acestea s devin operaionale. Procesul didactic ofer diverse i bogate prilejuri de cultivare a creativitii elevilor, iar acestea trebuie valorificate. Pentru a valorifica tot mai mult i mai bine posibilitile intelectuale i capacitatea creativ a tuturor copiilor i a fiecruia n parte, este necesar s fie ncurajai, ndrumai, sprijinii -i formeze atitudinea novatoare fa de cunoatere. Ca atare, biblioteca colar, prin caracterul ei, de complement indispensabil tuturor instituiilor i factorilor sistemului educaiei permanente i gsete n cadrul "climatului creativ" un loc bine determinat i pe care noi l numim "laborator de stimulare a creativitii umane". Elevii, sub ndrumarea cadrelor didactice i cu sprijinul bibliotecarei, editeaz, semnaleaz i public reviste colare i alte materiale de informare. Din categoria revistelor colare elaborate n bibliotec pot fi enumerate: High School Years, Ginkgo Biloba, Face To Face, Broura Centrului de Excelen-Sociologie, Culegere de ntrebri pe teme de Astronautica, revista semestrial de tiin i tehnic "Astronautica" i altele. Aceste publicaii semnaleaz problemele, succesele i evenimentele din viaa colii, precum i organizarea activitilor cultural-educative prilejuite de aniversri i comemorri de personaliti. Biblioteca sprijin organizarea i desfurarea unor concursuri i olimpiade colare, manifestri culturai-artistice, lansri de cri, proiecte de cooperare i colaborare, activiti de voluntariat, aciuni cu privire la educaia pentru sntate n coal i altele. Unele dintre aceste activiti care s-au desfurat n bibliotec cu sprijinul bibliotecarului pot fi menionate: "La Journee Europeenne des Langues" - profesor Sultana Eliza; "Traficul cu fiine umane" i "Adolescena fr droguri", profesor Ivascu Daniela, consilier educativ i profesor psiholog, Rizea Mihaela; "Legtura dintre literatur i cinematografie"(asemnri i deosebiri ntre filmul i cartea "Harry Potter de J.K. Rowling), profesor Popa Monica. Un grup de elevi de la clasa a IX-a E, ndrumat de profesor Popa Monica i de bibliotecar a elaborat proiectul "Crciunul Tradiii i obiceiuri locale", care a participat la concursul organizat de Casa Corpului Didactic Dmbovia n colaborare cu cadrele didactice, bibliotecarii i elevii unitilor colare din jude. Strdania i priceperea elevilor a fost rspltit cu Premiul I. Uneori, elevii combin lectura cu jocul literar, deoarece acesta presupune transformarea individului din spectator pasiv, ntr unui prta, activ. Legtura dintre joc i art se face prin intermediul participrii. Leciile interactive sunt utile pentru completarea cunotinelor i nelegerea aprofundat a celor deja existente. Alteori, lansez provocarea elevilor de a participa la aciuni de voluntariat, de protejare a mediului, organizarea de spectacole umanitare, vizite documentare la muzee i monumente istorice, de a realiza afie i mesaje Pro lectura i alte asemenea activiti, toate, reunite sub un numitor comun "cartea".

Bibliotecar, Nicoar Mria CINE TIE ASTRONAUTIC RSPUNDE

INTREBARI 1. Pe durata unui an anotimpurile terestre se succed, astfel nct, n acelai moment, repartiia lor pe cele dou emisfere ale Pmntului este asimetric (n opoziie). a) S se precizeze cauzele astronomice i fizice ale acestui mod de repartiie a anotimpurilor pe suprafaa Pmntului. b) S se precizeze condiiile pe care ar trebui s le ndeplineasc o planet, astfel nct, pe cele dou emisfere ale acesteia, anotimpurile s se succead, evideniind n orice moment o repartiie simetric. 2. S se enumere, n ordinea descresctoare a magnitudinilor lor aparente, primele apte corpuri cereti. 3.Alternana zi noapte de pe Pmnt ar exista dac Pmntul nu s ar roti n jurul axei proprii? S se justifice rspunsul dat. 4. Pentru un observator terestru aflat la Polul Nord geografic: a). Soarele nu apune timp de 6 luni; b). Soarele nu rsare timp de 3 luni; c). Soarele nu apune timp de 12 luni. Care este varianta corect? 5.Din acelai punct de pe ecuatorul terestru, pleac simultan doi exploratori, cu viteze egale, unul de-a lungul ecuatorului i cellalt de-a lungul meridianului care trece prin punctul respectiv. Cltorind fr repaus, vor reveni ei simultan n punctul de unde au plecat?

Prof. Simionescu Nina

32

INFO-ASTRO
PROBLEME REZOLVATE
1. Calculati prima viteza cosmica la suprafata Lunii, stiind raza Lunii R = 1760 Km si acceleratia gravitationala g l = 1, 62 m/s. Rezolvare Formula cu care se determina prima viteza cosmica (h=0) a unui corp ceresc: V = g*R. Inlocuind datele oferite avem; V = 1.62m/s*1760*10m = 1.7 Km/s Write(f,Ec:15:2); Write(f,Ep:15:2); Writeln(f,Et:15:2); end; close(f); end. Rezultate: Determina energia cinetic, potenial i total a unui satelit artificial circular la diferite inlimi fa de Terra. h 0.00 100.00 200.00 300.00 400.00 500.00 m 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 Ec 3136.00 3087.75 3040.97 2995.5 280.84 2951.53 2908.75 Ep 0.00 96.49 190.06 3276.42 368.94 454.49 Et 3136.00 3184.25 3231.03 3320.47 336325

Victor Pietri - absolvent

Rezolvare in C++ #include<iostream.h> #include<math.h> void main () { double R,g0,v; cout<<"raza lunii in km="<<".\n"; cin>>R; cout<<"acceleratia gravitationala="<<".\n"; cin>>g0; v=sqrt(g0*R*1000)/1000; cout<<"prima viteza cosmica la suprafata Lunii="<<v<<"km/s .\n"; }

Prof. Ciprian Arabagiu

Probleme propuse
1. Pe planeta Astro s-a descoperit o placuta veche ce contine o problema de matematica. Rezolvarea acestei probleme reprezinta codul necesar pentru aflarea marelui secret. Din pacate, enuntul ii cam depaseste pe locuitori, si de aceea se decid sa trimita fisieul catre planeta Pamant, catre cititorii acestei reviste. Enuntul este De la tastatur se citete un numr natural n, n<30000. Scriei un program care determin divizorii lui n, precum i numrul divizorilor primi care apar n descompunerea lui n. Rezultatul problemei il veti lasa in fisierul text astro.txt astfel : pe prima linie, toi divizorii lui n, separai printr-un caracter spaiu; pe a doua linie, numrul divizorilor primi ai lui n. Exemplu : pentru n=20, fiierul astro.txt este 1 2 4 5 10 20 2. Pe statia spatiala Asterisc au fost adunate mai multe organisme neidentificate. Acestea au primit numere de inregistrare in functie de forma lor biologica. Astfel organismele simetrice au primit numere palindroame foarte apropiate de dimensiunea lor. Scriei un program care calculeaz media aritmetic a dimensiunii a tuturor organismelor simetrice identificate. Un numr este palindrom dac citit de la stnga la dreapta este acelai cu numrul citit de la dreapta la stnga. Exemplu : pentru n=5 si vectorul: 202 23 404 10 90 Se va afisa 303 3. La trialul pentru stabilirea cosmonautilor ce pleaca in ultima misiune spatiala s-a propus o problema de gandire rapida. Se citete de la tastatur un numar natural n.Calculati cifra sa de control.. Cifra de control a unui numr se obine fcnd suma cifrelor numrului, apoi se realizeaz suma cifrelor sumei numrului, .a.m.d. pn cnd se obine ca sum un numr de o cifr. Credeti ca aveti sanse? Exemplu : cifra de control a lui 156 se obine astfel : calculm suma cifrelor lui 156, 1+5+6=12, apoi suma cifrelor lui 12, 1+2=3; deci 156 are cifra de control 3 4. De pe planeta Pluto se primesc continuu de cateva minute cifre. Acestea sunt trecute in fisierul pluto.txt, despartite prin cate un spatiu. Cercetatorii ar vrea sa identifice cifra care apare de cele mai multe ori.. Puteti sa afisati aceasta cifra? Exemplu : pentru fiierul pluto.txt : 1 2 1 3 2 5 2 se va afisa 2 5. Pe ultimul meteorit venit din spatiu s-au gasit mai multe simboluri ce fac parte din mutimea {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F}. Acestea au fost scrise de specialisti in fisierul piatra.txt, unde vor fi pastrate cu grija pana cand cineva va descoperi codul. :) Va bagati? Exemplu : pentru fiierul piatr.txt : F1AB raspunsul este:

Mihaescu Alexandru, clasa a 9-a B

2. S se determine energia cinetic, potenial si total a unui satelit artificial circular al Pmntului, cu masa dat, situat la diferite nlimi. Se cunosc: g0 = 0.098 km/s, R = 6400 km. Rezolvare Ec = mgR / 2(R +h); Ep = mgRh / (R+h); Et = Ec + Ep Rezolvare in limbaj Pascal: program determinare; constg0=0.098; R=6400; var m,h,Ec,Ep,Et:real; f:text; i,n:integer; begin assign(f,'date.txtf); rewrite(f); writeln(f,'Determina energia cinetica, poteniala si totala a unui satelit'); writeln(f,'artificial circular la diferite inaltimi fata de Terra.'); writeln('Dati numrul de determinri:'); readln(n); write('Dati masa satelitului:'); readln(m); write(f,' h'); writeCf,' m '); Write(f,' Ec'); Write(f,' Ep'); Writeln(f,' Et'); for i:=l to 75 do write(f,'*'); writeln(f); for i:=l to n do begin write('Dati inaltimea:'); readln(h); Ec:=(m*gO*R*R)/(2*(R+h)); Ep:=(m*gO*R*h)/(R+h); Et:=Ec+Ep; write(f,h:15:2); write(f,m:15:2);

Prof. Ciprian Arabagiu

33

PROBLEM REZOLVAT
S se calculeze viteza de rotaie circular a unui satelit artificial al Pmntului, perioada de rotaie i numrul de rotaii pe zi (n) tiind c: - raza Pmntului este de 6370 km; - nlimea la care zboar satelitul este h = 900 km; - masa Pmntului M=5.95* kg.

PROBLEME PROPUSE

CINE TIE ASTRONAUTIC RSPUNDE

RSPUNSURI
1. a) Pe durata unui an nclinaia axei de rotaie proprie a Pmntului, fa de planul micrii Pmntului n jurul Soarelui, rmne practic constant. De aceea, jumtate din an, n micarea sa aparent, Soarele lumineaz semisfera nordic a Pmntului, astfel nct razele sale sunt aproximativ perpendiculare pe suprafaa Pmntului, iar n cealalt jumtate din an, situaia se repet, dar pentru semisfera terestr sudic. Prof. Ion STOICA b) Axa de rotaie proprie a planetei trebuie s fie perpendicular pe planul micrii sale n jurul Soarelui, iar traiectoria planetei n jurul Soarelui trebuie s fie o elips alungit, astfel nct, pe Prof. Ion STOICA durata unei rotaii complete n jurul Soarelui, distana dintre planet i Soare s fie variabil. n acest fel succesiunea anotimpurilor va depinde numai de fluxul radiaiei solare incidente. 2. Soarele, Luna, Venus, Jupiter, Marte, Mercur, Sirius. 3. Apariia Soarelui deasupra orizontului unui loc marcheaz nceputul zilei, iar dispariia Soarelui sub orizontul aceluiai loc marcheaz sfritul zilei. Alternana zi noapte(lumin ntuneric) s-ar menine i dac Pmntul nu s-ar roti n jurul propriei axe, dar zilele i nopile ar fi mai lungi, aa cum se ntmpl la polii Pmntului, deoarece axa lumii este nclinat fa de planul elipticii. 4. Soarele nu apune timp de 6 luni. 5. Nu, deoarece Pmntul nu este sferic. Lungimea ecuatorului este mai mare dect lungimea meridianului ntreg, Pmntul fiind turtit la poli.

Rezolvare. a) Fora centripet care acioneaz asupra satelitului este dat de formula: (m masa satelitului) (1) 2. S se calculeze lungimea unui pendul ce bate secunda pe Lun. Ce perioad are pe Lun un pendul ce bate secunda pe Pmnt dac Rp = 6370*10 m si Rl =1710 * 10 m , iar raportul Mp / Ml = 81,3.

Este tocmai fora de atracie a Pmntului asupra satelitului care se poate calcula cu legea atraciei universale a lui Newton. (2) k=6,67* N /

Prof. Ion Stoica

3. Masa unei rachete in repaus este da 5 tone. Cu ct crete masa sa, la o vitez ele 8 km/s

Prof. Ion Stoica

4. La ce nlime trebuie lansat un satelit artificial circular al Pmntului care s aib viteza de dou ori mai mare dcct viteza altui satelit artificial circular al Pmntului lansat la nlimea de 15 raze pmnteti ?

Din relaiile (1) i (2) se obine:

Stnescu Mihaela
5. Un satelit artificial al Pmntului este lansat pe o traiectorie circular la nlimea h = 1.700 km. i cu o vitez unghiular = 628 * 1O -5 rad/s i acceleraia gravitaional g = 10m/s. Se cere : a) de cte ori se rotete satelitul n jurul Pmntului n 24 de ore. b) viteza trangenial ce trebuie s-i fie imprimat. c) energia cinetic i potenial a satelitului de mas m = 162 g.

m/s a) Perioada de rotaie a satelitului Pmntului este:

Matecscu Elisabeta
6. Ce se ntmpl cu greutatea unui satelit artificial circular al Pmntului lansat la nlimea h1 = 4.672 km. i apoi redirecionat la altitudinea h2 = 17.472 km ?

Prof. Simionescu Nina

nlocuind valorile numerice se obine: =104 min b) Numrul de rotaii pe zi se calculeaz cu formula:

Mateescu ELISABETA

Prof. Adelaida Ptracu

7. Raportul perioadelor de rotaie a doi satelii artificiali ai Pmntului este de 8/12, iar raportul nlimilor la care se rotesc este de 3/8. S se calculeze nlimile la care se rotesc sateliii precum i vitezele acestora. (Se va considera Pmntul de form sferic cu R = 6.400 km, iar g = 10 m/s.

C. Arabagiu, I. N . Radu, Culegere de probleme de astronautica rezolvate in limbaje de programare. 2013

Ovidiu Deftu Rubric realizat de Valy Honciu

34

PRIMELE TIMBRE DIN SERIA COSMOS'

Primele timbre cu tema Cosmos" au aprut n fosta Uniune Sovietic, n anul 1957. Pentru a aniversa lansarea a satelitului artificial Sputnik 1, a fost emis o marc de 40 K, de culoare albastru deschis i brun, marc ce reda figura primului teoretician rus al zborurilor cosmice C.E. iolkovski. Marca potal avea i un supratipar negru, cu inscripia 4 octombrie 1957", data lansrii primului Sputnik. n cadrul rubricii permanente Cosmofilatelie", din revista Astronautic", dedicat reflectrii evenimentelor de astronautic n filatelie sunt redate o parte din apariiile pe aceast tem n filatelia romneasc, fr a susine c este complet 1. Sateliii artificiali ai Pmntului, 1957, patru valori. Seria reprezint un satelit i globul pmntesc. 2. Celua Laika, primul cltor n cosmos, 1957, dou valori. 3. Satelii artificiali ai Pmntului, cu supratipar mare, Expoziia universal Bruxelless 1958", patru valori. 4. Al 3-lea satelit artificial al Pmntului, 1958, o valoare ce reprezint globul pmntesc i un fragment din orbita satelitului sovietic purtnd inscripia Sputnik 3". 5. O valoare care red globul pmntesc i prima planet artificial sistemului solar lansat de URSS, la 2 ianuarie 1959. 6. Prima rachet cosmic sovietic care a intit Luna, 1959. 7. Anul Geofizic Internaional, 1959, serie format din trei valori. Desenul reprezint globul pmntesc, racheta lansat i dou animale care au efectuat zborul (iepure i cel), fotografia suprafeei invizibile a Lunii. 8. Prima nav cosmic lansat de Sovietici, 1960 (8 iunie). 9. Trei valori care redau portretul primului cosmonaut, maiorul sovietic Alexeevici Gagarin, nava Vostok, globul pmntesc i traiectoria navei (12 aprilie 1961). 10. Al doilea om n cosmos, 11 septembrie 1961. Seria rednd nava Vostok 2 i cosmonautul Gherman Stepanovici Titov. Pentru a ilustra nceputul erei cosmice n filatelie i a scoate n eviden promptitudinea filateliei romneti, redm primele timbre aprute pe trm internaional, astfel: - R.S. Cehoslovac Sputnik II (AGI)", 3 valori n 1957; - Romnia Laika", 2 valori n 1957; - U.R.S.S. Anul geofizic internaional - (AGI)", 3 valori n 1957; - R.D. German Sputnik I", 3 valori n 1957-1958; - Polonia Racheta", 6 valori n 1958; - Iugoslavia AGI " n 1958, o valoare pentru pota aerian; - R.P. Ungar Anul Internaional (AGI)", 7 valori n 1959; - Bulgaria Lunik III", o valoare n 1960; - SUA Echo 1", o valoare n 1960.

COSMOMAGAZIN

Iulian Penescu

Foto de sus in jos: 1. Echipa de juniori a Romniei, locul trei la SXA; 2. Concurent din R. P. Chineza la proba de machete S7;. 3. Echpa Canadei: T Tartarin, Liviu Fciu i Peter Cook; 4. Echipa Turciei la Campionatul Europea de la Buzau 5. 1. Cehia, 2. Lituania i 3. Bulgariei, pe podium la Campionatul Mondial , Slovacia, 2012. ( Foto , stnga) Fotografii propuse de Diana Dsclescu, cls. IX C

35

FOTOTECA NOASTR

Selecionatele de juniori i seniori ale Romniei participante la Campionatul Mondial de Modele Spaiale din Slovacia - 2013

Jordi Roura Font alaturi de echipa Spaniei ctigtoare la S6 A la Campionatul Mondial de Modele Spaiale din Slovacia - 2013

Echipele representative de juniori i seniori ale Romniei de la Campionatul Mondial de Micromodele din Serbia + 2013

Henri Coanda, Cotofana Robert, Ionescu Marian, Istudor Ion, Ivan Alexandru, Cosmonaut Dumitru Prunariu, Bratu Vasile, Ardeleanu Mihai si Prof. Ioan N Radu

Paraschiva Valeria, clasa aVII a

Titlul desenului : "Stars shining