CAPITOLUL 1 – TEMA 2

ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 3 – 2018

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:

1. Orientare pseudo-ştiinţifică dezvoltată, în special, după 1965, care se străduia să probeze, între altele, faptul că românii erau formaţi ca popor
înainte de cucerirea romană:
a) absolutizarea tradiţiei romane; b) reevaluarea elementului slav;
c) reliefarea caracterului imperialist al stăpânirii sclavagiste romane; d) absolutizarea tradiţiei traco-getice.

2. Element etnic a cărui importanţă în etnogeneza românească a fost supraevaluată de istoriografia oficială în deceniile cinci şi şase ale secolului
trecut, ca urmare a includerii României în sistemul statelor comuniste dominate de U.R.S.S.:
a) roman; b) geto-dac; c) slav; d) tracic.

3. Învăţat sas care, în timpul răscoalei lui Horea, afirma că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei:
a) I.Ch. Engel; b) E. Gibbon; c) I.C. Eder; d) M. Lebrecht.

4. Pentru a-şi argumenta teza că dacii ar fi fost exterminaţi în războaiele cu romanii, Roesler invocă afirmaţiile lui:
a) Flavius Josephus; b) Eutropius; c) Tacit; d) Iordanes.

5. Limbă liturgică şi de cancelarie, care a avut în regiunile balcano-dunărene un rol asemănător celui jucat de latină în Occidentul medieval:
a) greaca; b) româna; c) slavona; d) maghiara.

6. Etnonim de origine germanică, a cărui utilizare în legătură cu românii reliefează caracterul latin al limbii vorbite pe ambele maluri ale Dunării de Jos
şi în interiorul arcului carpatic:
a) rumân; b) român; c) dac; d) olah.

7. Sintagma „de la Râm ne tragem” se regăsește în lucrarea:

a) Hungaria; b) De neamul moldovenilor; c) Letopiseţul Ţării Moldovei; d) Istoria Ţării Româneşti.

8. Şcoala Ardeleană este creatoarea teoriei:

a) puriste; b) imigraţioniste; c) migraţioniste; d) autohtoniste.

9. Teoria lui Roesler are un caracter:

a) ştiinţific; b) politic; c) cultural; d) economic.

10. Primul istoric român care ia poziţie împotriva teoriei roesleriene:

a) Vasile Pârvan; b) Gheorghe Brătianu; c) Nicolae Iorga; d) Bogdan P. Haşdeu.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:

a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.

11. Dintre primii cronicari care au afirmat originea latină a românilor, cei mai mul ți au fost de origine bizantină, slavă sau maghiară; dintre cărturarii
români, Nicolaus Olahus este primul care susţine autohtonia şi latinitatea românilor.

12. Către finele secolului al XVIII-lea, mişcarea pentru emancipare naţională în Transilvania se intensifică; în 1791 este adoptat Supplex Libellus
Valachorum , programul politic modern al românilor ardeleni.

13. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea este iniţiată expansiunea otomană în Balcani; umaniştii italieni ai Renaşterii s-au interesat de istoria românilor,
afirmând romanitatea originii acestora.

14. Într-o lucrare publicată în 1593, umanistul maghiar Istvan Szamaskösy susţinea că românii sunt urmaşii coloniştilor romani; începînd cu secolul
al XIX-lea, chestiunea etnogenezei româneşti se transformă într-o problemă politică.

15. În 1871, Robert Roesler publică lucrarea Studii româneşti, în care susţinea că poporul şi limba română s-ar fi format la sud de Dunăre; în lucrarea sa
Teoria lui Roesler, publicată în 1884, A.D. Xenopol infirmă argumentele istoricului german, afirmând continuitatea daco-romană la nord de Dunăre.

16. Supplex Libellus Valachorum a fost opera iluminismului Şcolii Ardelene; acest document avea la bază un program fixat încă din prima jumătate
a secolului al XVII-lea.

17. R. Roesler susţinea că Transilvania pustiită de „marea ciumă” a fost colonizată cu păstori valahi din sud; prin „teoria” sa , el a oferit o solidă
justificare politică dominaţiei maghiare asupra Transilvaniei.

18. În prezent, romanitatea românilor poate fi recunoscută ca o realitate istorică certă de toţi vecinii noştri; noua configuraţie a Europei a anulat
valoarea politică a argumentului întâietăţii istorice.
19. „Supplex Libellus Valachorum” solicita împăratului Iosif II reintegrarea românilor în rândul naţionalităţilor privilegiate din Transilvania;
documentul aducea ca argumente vechimea, continuitatea, originea şi numărul românilor în provincie.

20. Teoria puristă neagă rolul dacilor în etnogeneză; în formularea lui Roesler, teoria imigraţionistă neagă continuitatea romanită ții nord-dunărene
după retragerea aureliană.

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul utilizează termenul de romani pentru autohtonii nord-dunăreni.
B. Geografia armeană a lui Moise Chorenati aminteşte „ţara Balak – Valahia”.
C. Notarul Anonymus afirmă că, la sosirea lor în Pannonia, ungurii i-au găsit pe „blachi, adică păstorii romanilor”.
a) BAC; b) ACB; c) ABC; d) CBA.

22. A. La Brateiu, Poian şi Alba Iulia sunt atestate obiecte aparţinând autohtonilor romanici nord-dunăreni.
B. Simon de Keza nota că „vlahii, care au fost păstorii şi agricultorii romanilor” au rămas de bunăvoie în Pannonia.
C. În Sfaturile şi povestirile lui Kekaumenos sunt menţionaţi vlahii care trăiau în apropierea Dunării şi pe Sava (Saos).
a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CAB.

23. A. Cronica turcă Ogüzname scrie despre o ţară a valahilor (Ulak-ili).

B. În tratatul Podoaba istoriilor, geograful persan Gardizi îi aşează pe români între Dunăre şi un „munte mare”.
C. În tratatul militar Strategikon, Mauricius oferă prima menţiune documentară despre identitatea etnică a românilor.
a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA.

24. A. Poggio Bracciolini este unul dintre primii umanişti italieni care afirmă originea romană a românilor.
B. Francesco della Valle îşi bazează afirmaţiile despre romanitatea românilor pe cunoaşterea directă a acestora.
C. Filippo Buonaccorsi, consilier la curtea iagellonă, afirmă „descendenţa românilor din colonişti romani”.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA.

25. A. Odată cu lupta antiotomană a Ţărilor Române, creşte interesul umaniştilor europeni faţă de originea şi istoria românilor.
B. Antonio Bonfini îşi exprima admiraţia pentru modul cum a supravieţuit „vechea limbă a Romei printre români”.
C. Anton Verancsics, primat al Ungariei, confirmă în opera sa existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.

26. A. Învăţatul sas Michael Lebrecht afirmă că românii, ca urmaşi ai romanilor, sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni”.
B. În Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Dimitrie Cantemir afirmă ideea latinităţii românilor.
C. Apogeul culturii medievale româneşti scrise (apariţia primelor cronici în limba română).
a) ABC; b) CBA; c) ACB; d) BCA.

27. A. Netemeinicia afirmaţiilor lui Sulzer este demonstrată de Gheorghe Şincai, în Hronica românilor şi a mai multor neamuri.
B. Nicolaus Olahus este primul care susţine unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor.
C. Istoricii şi lingviştii români demonstrează şubrezenia argumentelor roesleriene.
a) ABC; b) CAB; c) BAC; d) BCA.

28. A. Este redactat Supplex Libellus Valachorum.

B. Unirea cu Roma a unei părţi a clerului şi a românilor ortodocşi din Transilvania.
C. Apare lucrarea lui Franz Joseph Sulzer, Istoria dacilor transalpini.
a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) BCA.

29. A. Filippo Buonaccorsi află despre „descendenţa românilor din colonişti romani”.
B. Francesco della Valle îşi baza afirmaţiile despre romanitatea românilor pe cunoaşterea directă a acestora.
C. În corespondenţa dintre Ioniţă cel Frumos şi Papa Inocenţiu al III-lea este afirmată ideea romanităţii românilor.
a) ACB; b) CAB; c) BCA; d) CBA.

30. A. Istoricul englez E. Gibbon susţine „continuitatea daco-romanilor".

B. Benko Iozsef scrie „Transilvania sive magnus...".
C. Istoricul Huszti Andras sublinia apropierea limbii române de limba latină.
a) BCA; b) CBA; c) BAC; d) ACB.