Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Proces istoric îndelungat şi complex desfăşurat în spaţiul daco-moesian în mileniul I al erei creştine: .
a) formarea limbii neolatine occidentale; b) formarea limbii române;
c) formarea limbii slave orientale; d) preponderenţa componentei etnice şi lingvistice în etnogeneza românească.
2. Exprimă prin descendenţa românilor, individualitatea acestora în contextul etno-lingvistic al Europei Răsăritene şi de S-E:
a) influenţe central-europene; b) ortodoxia; c) spiritualitatea bizantino-slavă d) tradiţia romanităţii.
3. Perioada în care are loc romanizarea organizată, rapidă şi ireversibilă a spaţiului dacic:
a) 46 – 106; b) 106 – 271; c) 271 – 602; d) 602 – 971.
4. Individualizarea triburilor geto-dace în cadrul marii familii tracice a avut loc în:
a) epoca neoliticului; b) epoca eneoliticului; c) epoca bronzului; d) epoca fierului.
5. Migratorii care pătrund, în secolul VI, în spaţiul carpato-dunărean şi care, ulterior, sunt asimilaţi de autohtoni:
a) goţi; b) tătari; c) slavi; d) luvri.
8. Toponim care atestă continuitatea geto-dacilor în stânga Dunării, după cucerirea romană:
a) Apulum; b) Tropaeum Traiani; c) Histria; d) Tomis.
10. Proces istoric îndelungat, prin care civilizaţia romană pătrunde în toate domeniile de activitate ale unei provincii, ducând la înlocuirea limbii
proprii cu limba latină:
a) etnogeneză; b) romanizare; c) formarea limbii române; d) formarea limbii neolatine.
11. În a doua fază a sa, cea propriu-zisă, romanizarea a cuprins şi dacii liberi; generalizarea procesului de romanizare a avut loc în condiţiile
marilor migraţii.
12. Veteranii au reprezentat un factor activ al romanizării dacilor; foştii soldaţi au transmis până în cele mai îndepărtate sate limba latină şi modul
de viaţă roman.
13. Între secolele IV-VII, istoria autohtonilor nord-dunăreni este dominată de raporturile cu neamurile migratoare; după părăsirea Daciei de către
Aurelian, Imperiul Roman îşi pierde interesul pentru ţinuturile nord-dunărene.
14. Colonizarea a fost o activitate organizată de statul roman, fiind aduşi colonişti din toată lumea romană; sub aspect religios, Dacia Romană a
reprezentat un spaţiu de întâlnire între divinitățile greco-romane şi cele orientale.
15. Spaţiul din dreapta Dunării Inferioare este integrat Imperiului Roman în secolul I d.Hr.; în stânga Dunării, statul ca formă politică superioară, se
va menţine până în 106, când Dacia devine provincie romană.
16. În secolele VIII-IX, se încheie geneza românilor ca popor neolatin, ce provine din romanitatea orientală de pe cele două maluri ale Dunării de
Jos; concomitent se formează limba română , care are la bază cele trei componente: substrat, strat, adstrat.
17. Contactele daco-geţilor cu Roma s-au produs cu aproape două secole înainte de cucerirea Daciei de către Traian; romanizarea iniţială a
pregătit romanizarea propriu-zisă, în dreapta şi stânga Dunării, până la începutul secolului al VII-lea.
18. La români, creştinismul are origine latină, aşa cum o dovedeşte terminologia bisericească din limba română; creştinarea autohtonilor nord-
dunăreni s-a realizat în absenţa unor structuri politice şi fără o ierarhie religioasă.
19. În epoca fierului, uniunile tribale geto-dace au venit în contact direct cu valorile civilizaţiei antice; la sfârşitul mileniului I î.Hr., aceste uniuni
tribale au evoluat spre o formă politică superioară de tip statal.
20. Procesul de etnogeneză românească şi procesul de creştinare au fost simultane; creştinismul le-a oferit romanicilor nord-dunăreni posibilitatea
de a-şi păstra identitatea.
25. A. Reinstaurarea parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian.
B. Apariţia primelor basilici creştine pe linia Dunării.
C. Slavii rup frontiera dunăreană a Imperiului Roman, provocând ruperea romanităţii balcano-carpatice.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.