Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Test 8 – 2008
2. Element etnic a cărui importanţă în etnogeneza românească a fost supraevaluată de istoriografia oficială în deceniile cinci şi şase ale secolului
trecut, ca urmare a includerii României în sistemul statelor comuniste dominate de U.R.S.S.:
a) roman; b) geto-dac; c) slav; d) tracic.
3. Învăţat sas care, în timpul răscoalei lui Horea, afirma că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei:
a) I.Ch. Engel; b) E. Gibbon; c) I.C. Eder; d) M. Lebrecht.
4. Pentru a-şi argumenta teza că dacii ar fi fost exterminaţi în războaiele cu romanii, Roesler invocă afirmaţiile lui:
a) Flavius Josephus; b) Eutropius; c) Tacit; d) Iordanes.
5. Limbă liturgică şi de cancelarie, care a avut în regiunile balcano-dunărene un rol asemănător celui jucat de latină în Occidentul medieval:
a) greaca; b) româna; c) slavona; d) maghiara.
7. Etnonim de origine germanică, a cărui utilizare în legătură cu românii reliefează caracterul latin al limbii vorbite pe ambele maluri ale Dunării de Jos
şi în interiorul arcului carpatic:
a) rumân; b) român; c) dac; d) olah.
8. Veche aşezare dacică din stânga Dunării, care devine centru urban şi în timpul stăpânirii romane:
a) Tomis; b) Histria; c) Drobeta; d) Tropaeum Traiani.
10. Factor al romanizării prin care autohtonii spaţiului daco-moesian îşi exercită drepturile şi responsabilităţi:
a) colonizarea; b) urbanizarea; c) normele juridice; d) viaţa spirituală.
11. Istoria romanităţii dacice în secolele IV-VII este dominată de raporturile ei cu imperiul şi cu neamurile migratoare; după 602, Imperiul Noii Rome
pierde controlul asupra frontierei dunărene, slavii stabilindu-se masiv la sud de fluviu. B
12. La mijlocul secolului I î.Hr., în condiţiile războiului civil declanşat de asasinarea lui Cezar, presiunea exercitată de Roma asupra liniei Dunării se
atenuează; o dată cu dispariţia lui Burebista, statul acestuia se destramă în mai multe formaţiuni succesoare. A
13. Cele mai multe influenţe în lexicul limbii române provin din limba slavă; adstratul slav nu a schimbat caracterul latin al limbii române. B
14. Numeroase dovezi epigrafice şi arheologice confirmă vechimea creştinismului la nord de Dunăre; episcopiile şi basilicile ridicate în secolele IV-
VI la nord de Dunăre dovedesc propagarea creştinismului prin aceste lăcaşuri de cult. C
15. Părăsirea Daciei de către Aurelian a însemnat stingerea treptată a vieţii urbane, dar nu şi a limbii latine; Dunărea, după anul 275, redevine
graniţă. naturală, iar forţele militare romane din Dacia sunt repliate pe linia fluviului. B
16. În a doua jumătate a secolului I d.Hr., acţiunile Romei în zona Dunării şi a Mării Negre sunt tot mai ameninţătoare; ultimul rege dac, Decebal
reuşeşte o reunificare a geto-dacilor în jurul centrului politic şi religios din zona intracarpatică. A
17. Geto-dacii, în epoca fierului, au avut cele mai intense şi durabile contacte cu coloniile greceşti fondate pe litoralul Mării Negre; către jumătatea
secolului I d.Hr., spaţiul danubiano-pontic intră sub controlul Romei. B
18. Asimilarea civilizaţiei romane de către geto-daci a fost pregătită şi de lungile lor contacte cu civilizaţia mediteraneană; romanitatea orientală,
din spaţiul Europei sud-estice, a avut drept axă valea Dunării. B
19. Edificiul politic constituit de Burebista se prăbuşeşte imediat după moartea acestuia, prin apariţia mai multor formaţiuni politice; Decebal
reuşeşte, în sec. I d.Hr să reunească aceste formaţiuni ce aveau reşedinţa la Sarmizegetusa. C
20. Dreptul a reprezentat un factor important al romanizării geto-dace; în Dacia, normele juridice romane au precedat utilizarea acestora pe
teritoriile din dreapta Dunării Inferioare. C
27. A. Reinstaurarea parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian.
B. Apariţia primelor basilici creştine pe linia Dunării.
C. Slavii rup frontiera dunăreană a Imperiului Roman, provocând ruperea romanităţii balcano-carpatice.
a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC.