ROMANITATEA

ROMÂNILOR
Elev:Talpalariu Bianca-Denisa
Disciplină:Istorie
Clasa:XII F
Cuprins
1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
2. Romanitatea românilor în izvoarele istorice medievale
 3.Teoria  imigraţionistă despre formarea poporului român.
Argumente pro şi contra
4. Teoria  imigraţionistă în secolul XX
5. Teoria  imigraţionistă astăzi
 Popoare şi spaţii istorice 
 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Romanitatea românilor, adică originea romană a poporului

român, reprezintă o realitate istorică pe care astăzi o acceptă
aproape toţi cercetătorii. Această idee a fost afirmată încă din
zorii evului mediu de cronicari, oameni politici sau diverşi
oameni de cultură. În epoca modernă unii istorici maghiari şi
austrieci au contestat, din motive politice, originea latină a
poporului român şi formarea poporului român în spaţiul de la
nordul Dunării. Istoricii şi oamenii de cultură români au
combătut acea teorie (numită şi teoria imigraţionistă), care
susţinea că românii sunt un popor de origine slavă care s-au
format la sudul Dunării de unde au emigrat  apoi la nordul
Dunării. A început astfel o dispută între istoriografia română şi
austriacă dar mai ales maghiară cu privire la originea românilor
şi formarea poporului român, care s-a prelungit până astăzi.
Romanitatea românilor este
susținută de două mari teorii:
1.Teoria continuității care este susținută de:
-Izvoare scrise(Documente din Imperiul Bizantin
-Izvoare arheologice(Urme materiale de
continuitate a vieții)
-Limbă

2.Teoria imigraționistă susținută de Schultz și

Robert Roesler
-Această teorie este combătută de toponimie.
 Romanitatea românilor în izvoarele
istorice medievale 
În perioada Primele menţiuni care îi amintesc pe
medievală cronicile români drept urmaşi ai coloniştilor
bizantine, maghiare sau romani aparţin unor surse bizantine. În
ale altor popoare au secolul VII, împăratul bizantin
menţionat faptul că Mauricius a precizat o astfel de
românii sunt un popor de informaţie în tratatul său
origine romană, care s-a militar Strategikon.
aflat în spaţiul carpato- Una dintre cele mai importante mărturii
dunăreano-pontic, medievale este cea a
nimănui netrecându-i cronicarului maghiar numit de
prin minte să conteste istorici Anonymus (deoarece nu şi-a
acest lucru. Românii, atât semnat opera). Cronica lui Anonymus
cei de la nordul cât şi cei (Gesta hungarorum, în traducere, Faptele
de la sudul Dunării, erau ungurilor), scrisă în secolul XII, narează
numiţi în izvoarele evenimentele petrecute în timpul aşezării
străine vlahi sau valahi .  maghiarilor pe teritoriul de astăzi al
Teoria  imigraţionistă despre formarea poporului
român. Argumente pro şi contra

În secolul al XVIII-lea, istoricul austriac Franz Schulzer a

elaborat o teorie greşită despre formarea poporului român,
numită teoria imigraţionistă (în lucrarea Istoria Daciei
transalpine din 1781). El susţinea că românii s-au format ca
popor la sudul Dunării de unde au emigrat la nordul
Dunării în secolul XIII. El afirma că dacii au fost exterminaţi
total de către romani în anul 106, iar împăratul Aurelian a
retras toată populaţia din Dacia, în secolul III, lăsând aici un
teritoriu gol. Pe acest teritoriu s-au aşezat maghiarii în
secolul X. Tot el mai spunea că poporul român este de
origine slavă.
Teoria imigraţionistă a fost
elaborată în contextul în
care, în Transilvania,
stăpânită de austrieci şi
condusă politic de nobilimea
maghiară, românii îşi cereau
egalitatea în drepturi
politice cu celelalte
naţionalităţi. Românii îşi
cereau drepturi pornind de
la argumentele istorice că
sunt cei mai vechi locuitori
ai Transilvaniei, urmaşi ai
ilustrului popor roman şi că
drepturile lor le-au fost
uzurpate abuziv în evul
mediu de către nobilimea
maghiară, care a cucerit
Transilvania în secolele XI-
Teoria  imigraţionistă în secolul XX

•Teoria imigraţionistă a fost reluată de istoricii

maghiari până astăzi şi reargumentată. În 1920, prin
tratatul de pace de la Trianon, Ungaria a trebuit să
cedeze României Transilvania. Pentru istoriografia
maghiară această teorie a devenit un punct de plecare
pentru a demonstra drepturile teritoriale ale Ungariei
asupra Transilvaniei. 
•În perioada comunistă, cu precădere în epoca lui
Nicolae Ceauşescu, teoria imigraţionistă a fost
combătută constant, de data aceasta argumentele care
au fost invocate priveau mai ales civilizaţia dacilor.
Regimul comunist a privilegiat elementul dac în
comparaţie cu cel roman deoarece în propaganda
comunistă romanii erau consideraţi asupritori.
 Teoria  imigraţionistă astăzi

Deşi istoriografia europeană nu a acceptat teoria

imigraţionistă, considerând-o drept insuficient
argumentată, unii istorici maghiari au reluat-o până
astăzi, publicând-o în principalele limbi europene. Dar
disputa în jurul continuităţii românilor nu mai poate
avea în prezent o miză politică majoră. Graniţele
statelor europene nu se mai trasează astăzi pe baza
argumentelor istorice, iar integrarea în Uniunea
Europeană presupune ca rezolvate conflictele
teritoriale. Totuşi, această dispută tulbură încă spiritele
în rândul românilor şi maghiarilor.
Romanizarea geto-dacilor a fost realizată pe parcursul mai
multor secole și a cunoscut mai multe etape:
• Cea inițială (sec. I î.Hr.-sec. II d.Hr.), începută în Dobrogea
(Moesia), primul teritoriu getic ajuns sub stăpânire romană
(sec. I î.Hr.)
• Cea oficială (106-271/274), realizată prin intermediul
factorilor oficiali de romanizare (administrația și armata) și al
factorilor neoficiali (coloniștii, veteranii, dreptul, urbanizarea,
învățământul etc.). În procesul de romanizare, un rol important
l-a avut și creștinismul, răspândit în limba latină.
• Cea postaureliană (sec. III-VII), în timpul căreia se produce și
romanizarea dacilor liberi, care nu fuseseră integrați în
provincia Dacia.
Desăvârșirea procesului de formare a poporului și a limbii
române s-a realizat în condițiile continuității daco-romane
(după retragerea aureliană) și venirea migratorilor slavi (sec.
V-VII)
Etnogeneza românească a durat mai multe secole (II-VIII),
românii formându-se atât la nord de Dunăre, cât și la sud de
Dunăre, unitatea lor fiind compromisă de trecerea slavilor la
sudul Dunării

Limba română
Caracterul limbii române este și el unul neolatin, cum o
demonstrează și structura acestei limbi care conține:
– strat latin (60%)
– substrat traco-dacic (10 %)
– adstrat slav (20%)
– preluări din alte limbi (10%)
Bibliografie:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Originile
_rom%C3%A2nilor
http://istorie-bacalaureat-manual.ro/cup
rins/romanitatea-romanilor-in-viziunea-i
storicilor.html
https://cersipamantromanesc.wordpress.
com/2010/06/26/teoria-imigrationista-a-
formarii-poporului-roman/
Vă mulțumesc pentru
atenție!!!