Europa si Romania – caracteristici geografice

Europa
- situată aproape integral în zona temperată,
- situata integral în emisfera nordică,
- este traversată de meridianul de 0 grade

- punctele extreme:
- N – Capul Nord
- S- Capul Tarifa
- V – Capul Roca
- E- Munţii Ural

- limite
o E - Asia - limita dintre cele 2 continente are un caracter convenţional şi este
reprezentata prin: Munţii Ural- fluviul Ural- Marea Caspică- Munţii Caucaz- Marea
Neagră- marea Marmara. Legătura dintre Asia şi Europa este dată de apartenenţa la
aceeaşi placă tectonică- placa euroasiatică
o N – Oceanul Arctic şi mările: Mânecii, Nordului, Baltică, Norvegiei, Barents, Albă
o S – Marea Mediterană (Ligurică, Tireniană, Adriatică, Ionică, Egee) o separă de Africa
o V – Oceanul Atlantic
- are aspectul unei prelungiri a Asiei, formând o singură intindere numită Eurasia
- Istmul ponto-baltic = Linia imaginară care uneşte Marea Negra cu Marea Baltică împarte
Europa în 2 părţi:
 Europa continentală în est
 Europa peninsulară – în vest
- ţărmurile sunt foarte sinuase cu numeroase insule, peninsule şi golfuri:
 principalele insule: Islanda, Britanice, Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Cipru,
Creta, Malta, Canare, Azore
 principalele peninsule : Scandinava, Kola, Iutlanda, Iberică, Italică, Balcanică,
Crimeea, Peloponez, Cornwall, Bretagne
 principalele golfuri: Botnic, Finic, Riga, Biscaya, Valenciei, Lion, Genova,
Veneției
- Altitudinea maximă - 4807m Vf. Mont Blanc, Munţii Alpi ( 5642m Vf. Elbrus, Munţii
Caucaz, daca se consideră apartenenţa acestora la Europa şi nu la Asia
- Altitudinea minimă – - 27m Nivelul Mării Caspice
- are o suprafaţă redusă – reprezentând doar 1/50 din suprafaţa Terrei şi 1/15 din suprafaţa
uscatului terestru
- Populaţia - 1/10 din populaţia planetei

Romania
1
-situata în partea central-sudică a continentului, în vestul istmului ponto-baltic
-este situata la distanţe egale de 2900 km de Oc. Atlantic ( V), Oc. Arctic (N), Munţii Ural (E) și
la 900 km de marea Mediterană (S)

-este traversata de paralela de 45 grade latitudine nordică, care împarte emisfera nordică în 2
părţi egale, plasând România la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord, fapt care
determină caracterul temperat al climei

-este traversata de meridianul de 25 grade longitudine estică, care împarte continentul

european în două părţi egale, plasând România la jumătatea distanţei dintre Oceanul Atlantic şi
Munţii Ural, fapt care determină carcterul moderat continental al climei României,

-punctele extreme ale României sunt:

-N- loc. Horodiştea- 48 grade latitudine nordică (48,15)
-S- oraşul Zimnicea-43 grade latitudine nordică (43,37)
-E- oraşul Sulina- 29 grade longitudine estică (29,41)
-V –loc. Beba Veche- 20 grade longitudine estica (20,15)

- vecinii
- N – Ucraina
- V- Ungaria şi Serbia
- S – Bulgaria
- E – Republica Moldova şi Ucraina
- caracteristicile reliefului
a) mare varietate de forme- se întâlnesc toate formele reliefului major: munţi dealuri,
podişuri şi câmpii şi pe acest fond se formează o mare varietate de forme medii şi
minore. (depresiuni, abrupturi, dune de nisip, peşteri, chei, babe, sfincşi, etc.)
b) Caracter concentric şi dispunere în amfiteatru- formele de relief sunt aşezate sub
formă de cercuri concentrice: În centru se află Munţii Carpaţi care închid in interiorul
lor Depresiunea Colinară a Transilvanei, urmează al doilea cerc ca o treaptă mai
coborâtă, reprezentat prin dealuri şi podişuri, şi al treilea cerc, cel mai jos, reprezentat
prin câmpii.
c) Proporţionalitatea.
-munţii reprezintă- 1/3
-podişurile şi dealurile- 1/3
-câmpiile – 1/3
d) Complementaritatea reliefului României se referă la faptul că resursele naturale
existente în diferite forme de relief, diferă şi se completează reciproc. Spre exemplu : în Carpaţi
predomină huila, minereurile feroase şi neferoase, hidroenergia, în subcarpaţi predomină petrolul,
cărbunii şi gazele naturale, în Depresiounea Colinară a Transilvaniei gazul metan, iar în câmpii
dealuri şi podişuri, solurile fertile şi clima favorabilă au făcut să predomine cultura plantelor

- 4 elemente geografice de importanţă europeană:

- ţară carpato-danubiano- pontică:
- 55 % din lungimea arcului carpatic
- 38% din lungimea Dunării
- 244 km de litoral la Marea Neagră
- Câmpia de vest parte integrantă din Câmpia Panonică
- altitudinea maximă – 2544 m Munţii Făgăraş, Vf. Moldoveanul
- Suprafaţa= 238 391 km pătraţi, care reprezintă 1/40 din suprafaţa Europei
- Populaţia - 3% din populaţia Europei, 0,34% din populaţia Terrei
- Graniţele naturale: Marea Neagră, Dunărea, Prutul , Tisa
Relieful Europei
2
 I. Etapele formării reliefului
Relieful Europei s-a format în mai multe etape.
Cele mai vechi porțiuni de uscat, s-au format în era precambriană și se găsesc in Peninsula
Scandinavă și în estul Europei.
În era paleozoica au avut loc doua orogeneze: orogeneza caledoniană și orogeneza hercinică în
timpul cărora s-au format lanțuri montane care s-au adăugat structurilor precambriene.
În era mezozoică şi in prima parte a erei neozoice a avut loc orogeneza alpină in timpul căreia s-
ai înălțat munții tineri ai Europei și ulterior s-au format dealurile , podișurile și câmpiile
În ultima etapă a erei Neozoice, etapa Cuaternară a avut loc glaciaţiunea cuaternară care a modelat
relieful glaciar.
II: Relieful major
A. Munţi
- 1. Munţi caledonieni-
 Munţii Scandinaviei- altitudini 2469 m, au glaciar cuaternar și actual, au fost reînălțați
in orogeneza alpină
 Muntii Scoţiei,
 Grampiani (1343m- Vf. Ben Nevis, cea mai mare altitudine din Marea Britanie),
- 2. Munţi hercinici
 Cambrieni, - au și structuri caledoniene
 Penini - au și structuri caledoniene
 Jura ,
 Vosgi,
 M. Pădurea Neagră ,
 Metaliferi,
 Sudeţi ,
 Pădurea Ceha,
 Pădurea Turingiei,
 Hartz,
 Ural – 1894m
 Rila, au fost reînălțați in orogeneza alpină, 2925m
 Pirin au fost reînălțați in orogeneza alpină
 Rodopi, au fost reînălțați in orogeneza alpină
- 3. Munţii alpini:
 Siera Nevada, 3478 m
 Pirinei, 3404 au relief glaciar cuaternar și actual
 Alpi, 4807 au relief glaciar cuaternar și actual
 Apenini, 2916 au relief vulcanic
 Dinarici, 2692
 Pindului, 2917m
 Balcani, 2376
 Carpaţi – 2655 relief glaciar cuaternar, relief vulcanic
 Caucaz – 5642 vulcanic, glaciar cuaternar și actual

B. Podişuri:
1. Podişuri formate pe structuri vechi, precambriene, prin procese de eroziune:
 Volgăi
 Podişul Central Rus,
 Valdai
 Colinele Bieloruse
 Finlandei
 Suediei –( Norrland)
3
  Doneţk
 Podolic- Ucraina
2. Podişuri formate pe structuri hercinice
 Podişul Meseta (Spania)
 Podişul Boemiei( Cehia, numit şi Podişul Cehiei, sau patrulaterul Boem),
 Masivul Central Francez, 1885 relief vulcanic
 Podişul Bretagne,
 Colinele Normandiei,
 Podişul Ardeni
3. Podişuri formate pe structuri noi, prin procese de sedimentare (relief piemontan)
 Pod. Piemont ( din sudul Alpilor)
 Pod. Bavariei ( Germania)
4. Alte tipuri de podişuri
 Pomeraniei (Polonia) eroziune glaciară
 Mazuriei (Polonia) eroziune glaciară
 Karst (Slovenia) – procese carstice

C. Câmpii:
1-fluvio-glaciare – formate prin acumulare glaciară în urma retragerii calotei glaciare cuaternare,
ulterior modelate de către râuri
 Europei de Nord - (Germano – Poloneză)
 Flandrei- Belgia
2- fluvio- lacustre - s-au format prin umplerea cu aluviuni a unor bazine maritime sau lacustre
 Panonică
 Română,
 Padului - piemontană – Italia
 Andaluziei (traversată de fluviul Guadalquivir), Spania
 Aragonului ( traversată de fluviul Ebru), Spania
 Sileziei (traversată de fluviul Odra) – Polonia
 Bazinul Parisului
 Aqvitaniei- (traversată de fluviul Garonne – Franţa)
 Bazinul Londrei
3- fluvio-litorale
 Ponto-Caspică (Pre-Caspică şi a Mării Negre) – formate prin acumulări de aluviuni
continentale şi submerse (sub nivelul mării) şi retragerea liniei ţărmului
Aici se întâlnesc cele mai joase altitudini din Europa. (altitudini negative, -28m in zona Câmpiei Pre-
Caspice)
4-formate pe structuri de podiş - formate prin eroziune pe structuri foarte vechi, precambriene, dar
cu altitudini foarte reduse
 Europei de Est
 Finlandei

III : TIPURI GENETICE DE RELIEF

1- relief vulcanic:
- vulcani activi
 Ins. Canare – Vulc. Teide – 3718m
 Pen. Italică – Vezuviu, Etna
 ins. Islanda – Vulc. Hecla
- vulcani stinşi
 Carpaţii Orientali ( Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani, Gurghiu,
Harghita) – cel mai lung lanţ vulcanic al Europei,
4
  Masivul Central Francez – Puy de Sancy – 1886m
 Munții Caucaz – Vulcanul Elbrus – 5642m

2- relief glaciar- de acumulare şi eroziune glaciară este foarte diversificat

-relief glaciar continental- generat de calota glaciară cuaternară ( nordul Europei)
-relief glaciar montan- generat de gheţarii montani actuali (Alpi, Pirinei,
Scandinaviei, Caucaz)
- relief glaciar montan generat de ghețari cuaternari- Alpi, Pirinei, Scandinaviei,
Caucaz, Carpați

3-relief carstic –format prin procese de dizolvare pe calcare. Este foarte larg răspandit, dar reprezentativ
pentru Podişul Karst, unde a fost studiat pentru prima data.

4- Relieful litoral – foarte diversificat

• Ţărmuri cu fiorduri – vechi văi glaciare care au fost invadate de apele mărilor, după topirea
gheţarilor cuaternari. Au aspectul unor golfuri înguste şi lungi, care crestează puternic ţărmurile
Norvegiei.
• Estuare – golfuri formate la gura de vărsare a unor fluvii în mare, acolo unde amplitudinea
mareelor este mare. (diferența de altitudine dintre flux ș reflux) Tamisa, Sena , Elba)
• Limanuri – lacuri formate la gura de vărsare a unui râu în mare, ca urmare a barării acesteia cu un
cordon de nisip depus de curenţii marini.( Marea Neagră)
• Lagune – vechi golfuri, care au fost separate de mare, prin depunerea unui cordon de nisip de
către curenţii marini. ( Marea Neagră, Marea Baltică )
• Delte – se formează acolo unde, amplitudinea mareelor este mică, panta de curgere a râurilor este
mică, iar cantitatea de aluviuni transportată de râuri este mare. ( Volga, Dunăre, Rhin. Ron, Tibru)
• Carstice – specifice ţărmurilor alcătuite din calcare.
• Dalmatin – se formează pe roci cutate, acolo unde cutele sunt paralele cu ţărmul. Are aspectul
unor insule alungite, paralele cu ţărmul , separate între ele prin canale alungite ( Coasta Dalmaţiei)
• Cu rias – se formează pe roci cutate, acolo unde cutele sunt perpendiculare pe ţărm. Are aspectul
unui ţărm cu capuri şi golfuri.(Spania , Portugalia, Pen. Bretagne)

Relieful României.
5
 Relieful României cuprinde doua mari categorii de forme de relief:
I . Unități de orogen
 alcătuite din roci dure: șisturi cristaline, roci vulcanice și fliș ( roci sedimentare
dure: conglomerate, gresii și calcare dispuse in strate cutate.
 Formate prin încrețirea scoarței tereste:
 În orogeneza alpină : Carpații, Subcarpații și Podișul Mehedinți
 În orogrneza hercinică: Munții Măcinului (Masivul Dobrogei de Nord)
 În orogeneza caledoniană: Podișul Casimcei (Masivul Dobrogei de Nord)
II. Unități de platformă
 Formate prin procese de sedimentare
 Alcătuite din roci sedimentare recente , nisipuri petrișuri și argile
- Podișul Dobrogei de Sud
- Depresiunea Colinară a Transilvaniei
- Podișul Moldovei
- Podișul Getic
- Dealurile de Vest
- Câmpia de vest
- Câmpia Română
- Delta Dunării

I . Unități de orogen

Munții Carpați
Munţii Carpaţi se desfășoară din Bazinul Vienei, pana pe Valea Timokului, pe teritoriul statelor:
Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România, Serbia.
Cel mai înalt Vârf, este Gerlakowska 2655m , in Munții Tatra, Slovacia
Pe teritoriul rRomâniei au fost separate trei ramuri :
A. Carpaţii Orientali
N-graniţa de nord a ţării
S –valea Prahovei
 Sunt alcătuiţi din trei fâşii paralele de roci
-vest- roci vulcanice
-centru –şisturi cristaline
-est-roci sedimentare dure: conglomeratem gresii și calcare, dispuse în strate cutate numite
fliş
În grupa Sudică predomină flișul
 Culmile sunt paralele orientate pe direcţia fâşiilor de roci : NV-SE în Grupa Centrală și Grupa
Nordică, iar in Grupa Sudică N - S
 Sunt lipsiţi de masivitate, deoarece sunt străbătuți de numeroase văi și depresiuni
Subdiviziuni
a.Grupa Nordică- Carp Maramureşului şi ai Bucovinei
– 2303m Vf. Pietrosu-M.Rodnei
- Relief glaciar în Munții Rodnei
- Relief vulcanic în munții Oaș, Gutâi și Țibleș
b. Grupa Centrală- Carpaţii Moldo-Transilvani
- 2100 m Vf. Pietrosu- M.Călimani
- relief vulcanic în Munții Călimani, Gurghiu și Harghita
- relief carstic – Munții Hășmașu Mare
- relief de eroziune diferențielă – Munții Ceahlău
c.Grupa Sudică- Carpaţii Curburii
- 1954m – Vf. Ciucaş, M.Ciucaş
- relief carstic în munții Postăvaru și Piatra Mare
6
 - relief de eroziune diferențială în Munții Ciucaș
B.Carpaţii Meridionali
E-Valea Prahovei
V-Culoarul Timiş–Cerna-Bistra
 predomină rocile dure: şisturi cristaline, spre cele două extremităţi apar rocile sedimentare;
Est- calcare şi conglometrate iar în vest- calcare
 Culmile sunt orientate în toate direcțiile
 Au o masivitate accentuată
Subdiviziuni :
a.Grupa Bucegi
- 2505m Vf.Omu-M.Bucegi
- au relief glaciar, relief carstic și relef de eroziune diferențială
b. Grupa Făgăraş
- 2544m Vf. Moldoveanu, M Făgăraş
- au relief glaciar
c. Grupa Parâng
- 2519m Vf. Parangu Mare
- au relief glaciar
d. Grupa Retezat – Godeanu
- 2509-Vf.Peleaga- M.Retezat
- au relief glaciar și relief carstic

C.Carpaţii Occidentali
S-Dunărea
N-Valea Someşului şi V, Barcău
 au o mare variatate de roci: fliş , şisturi cristaline şi roci vulcanice sub forma unui mozaic de roci,
excepți fac însă Munții Poiana Ruscă, unde predomină șisturile cristaline
 au culmile orientate în toate direcţiile

 Sunt lispsiţi de masivitate, sunt cei mai fragmentaţi munţi

Subdiviziuni
a.Munţii Banatului
- 1446 m-Vf.Semenic-M.Semenic
- relief vulcanic și relief carstic
b.Munţii Poiana Ruscă
- 1374 m Vf.Padeşu
- alcătuiți predominant din șsturi cristaline, cu relief masiv
c.Munţii Apuseni
- 1849 m Vf.Bihor, M.Bihor
Relief vulcanc și relief carstic ( cel mai extins și cel mai reprezentativ relief carsic din România)

Dicționar de termeni
1-Relief glaciar
– modelat de către gheţari care acopereau în era cuaternară munţii mai înalţi de 2000m din România
-este reprezentat prin : circuri glaciare, văi glaciare, creste glaciare şi morene
2-Relief vulcanic reprezentat prin: conuri vulcanice, cratere vulcanice, platouri vulcanice.
3-Rellief carstic – relief format prin procese de dizolvare pe calcare
- reprezentat prin :peşteri, chei
4-Relief de eroziune diferenţială pe conglomerate și gresii , reprezentat prin babe, sfincşi, turnuri şi
abrupturi

Subcarpaţii
- S-au format prin încrețirea scoarței terestre în ultimele faze ale orogenezei alpine
7
 - altitudini 300-1000m,
- sunt alcătuiți din roci sedimentare dure: conglomerate gresii, calcare dispuse în strate cutate (fliş)
- relieful este reprezentat prin şiruri paralele de dealuri şi depresiuni
- bogați în rezerve de petrol, cărbuni, gaze naturale și sare
-Subcarpaţii Moldovei - între R. Moldova şi R. Trotuş
- un şir de dealuri şi un şir de depresiuni
- Subcarpaţii de Curbură - între R. Trotuş şi R. Dâmboviţa
- 2 şiruri de dealuri, 2 şiruri de depresiuni, 2 pinteni de roci dure din
zona montană care intersectează şirurile de dealuri şi depresiuni
- Subcarpaţii Getici – între R. Dâmboviţa şi R. Motru
- 2 şiruri de dealuri, 2 şiruri de depresiuni

Podişul Mehedinţi între R. Motru şi Dunăre

- S-au format ărin încrețirea scoarței terestre în orogenza alpina, împreuna cu Carpații și reprezintă
o treaptă scufundată tectonic a grupei Retezet - Godeanu
- altitudini 500-600 m
- roci- calcare şi şisturi cristalie la fel cu grupa Retezat Godeanu
- este caracteristic relieful carstic

Masivul Dobrogei de Nord, cuprinde două subdiviziuni :

Pod. Casimcei – format prin încreţirea scoarţei terestre în orogeneza caledoniană
- alcătuit din şisturi verzi
- altitudini mici – 300 m deoarece a fost erodat timp îndelungat
-Munţii Măcinului- format prin încreţirea scoarţei terestre în orogeneza hercinică
– alcătuit din roci dure:granite, bazalte, calcare.
- altitudinea maximă- 467 m în vârful Greci

II . Unități de platformă
Podișul Dobrogei de Sud
- Ocupă jumătatea sudică a Dobrogei
- Are altitudini de circa 200 m
- Este acoperit cu un strat gros de loess
- Cele mai mici altitudini s-au întâlnit în lungul văii Carasu, unde s-a construit canalul Dunăre –
Marea Neagră
Podișul Dobrogei de Sud împreună cu Masivul Dobrogei de Nord formeaza Podișul Dobrogei
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
- cuprinde 2 mari subdiviziuni:
a. Zona de depresiuni şi dealuri submontane situata la exterior
 formată prin eroziune şi sedimentare fluviatilă
 altitudini până la 1000 m
 bogată în rezerve de sare
 în vest – Dealul Feleac și Culoarul Alba Iulia Turda
 în sud – Depresiunea Sibiu și Depresiunea Făgăraș
 în est, sunt doua șiruri de dealuri și două șiruri de depresiuni, de aceea latura estica a fost
denumită impropriu. Subcarpații Transilvaniei
b. Podişul Transilvaniei situat în interior
- altitudini 400-500 m

8
 - rocile dispuse in strate orizontale sau uşor înclinate prezintă din loc în loc boltiri numite
domuri, în care se acumulează gaz metan, prezente numai în Câmpia Transilvaniei și
Podișul Târnavelor
- subdiviziuni: Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei, Podişul Târnavelor

Podişul Moldovei
Subdiviziuni:
a) Podişul Sucevei- este situat în nord vest, are înălţimi de 500-600m, bogat în rezerve de sare
b) Câmpia Moldovei- situată în nord est, este cea mai joasă unitate din Podişul Moldovei,
- înălţimi medii de circa 200 m,
- în alcătuirea petrografică predomină argilele,
- Are relief de podiş, dar este numită câmpie datorită faptului că este o importantă
regiune agricolă
- Pe principalele râuri au fost construite iazuri.

c) Podişul Bârladului.-situat la sud de Iaşi

altitudini medii 400-500 m, scad de la nord spre sud până la 200 m.
- sunt frecvente cuestele şi alunecările de teren
- cea mai cunoscută cuestă este Cuesta Iașilor
Podişul Getic
-altitudinile descresc de la nord -600 m spre sud-200 m, în funcţie de înclinarea stratelor de roci.
-sedimentele au o structură piemontană

Dealurile de Vest
-altitudini medii de 300-400 m
-culmi rotunjite şi discontinue, fiind întrerupte de pătrunderea Câmpiei de Vest înspre munte.
-sedimentele au o structură piemontană
-din loc in loc, apar la suprafață măguri de roci dure din fundament

Câmpia de Vest
 Are altitudini medii de 100 m
 Au fost separate patru tipuri de câmpiii:
a) Câmpii înalte ( 100-140 m) situate în prelungirea dealurilor şi au un caracter
piemontan
b) Câmpii tabulare, au un aspect neted şi sunt acoperite cu un strat gros de loess:.
c) Câmpii joase ( de subsidenţă- formate prin scufundare tectonică lentă) (80-100 m. Au
înclinări reduse, de aceea râurile au cursul leneş, îşi înalţă albiile prin depuneri de
aluviuni şi provoacă des inundaţii şi înmlăştiniri.
d) Câmpii de dune de nisip cu relief eolian
Câmpia Română
 Înălţimi cuprinse între 6 m în Câmpia Siretului Inferior, şi 300 m în Câmpia Piteştilor.
 Are o dublă înclinare, dată de curgerea râurilor:
1. de la nord la sud, în jumătatea vestică, spre zona de mică altitudine a luncii Dunării
2. de la vest spre est în jumătatea estică, spre zona de scufundare tectonică a Siretului
inferior, unde s-a format şi o mare zonă de confluenţe.
 În funcţie de modul de formare sunt prezente cele patru mari tipuri de câmpii: înalte, tabulare,
joase și câmpii de dune de nisip

Delta Dunării
9
 Este cea mai joasă regiune a ţării – altitudini medii 6m-
 Formarea deltei a început în urmă cu 10 000 de ani, când Dunărea se vărsa într-un vechi golf al
Mării Negre- de aceea este cea mai nouă unitate de relief a ţării
 Prin depunerea aluviunilor, au început să se formeze primele grinduri, care au obligat fluviul să se
despartă în mai multe braţe. Procesul de sedimentare continuă şi astăzi de aceea putem spune că
Delta Dunării este o câmpie în devenire.
 Are numeroase resurse: stuful, pescuitul, agricultura, navigaţia, vânatul, turismul, rezervaţia
biosferei.
 Este o asociere de porţiuni de uscat ( grinduri) şi de ape (lacuri, bălţi, mlaştini, canale şi ostroave)
a) Grindurile- sunt porţiunile de uscat din interiorul deltei şi în funcţie de modul de formare sunt de
trei categorii:
1. Grinduri longitudinale sau fluviale- sunt fâşii înguste şi lungi de uscat situate de o
parte şi de alta a celor trei braţe principale, formate prin depunerea sedimentelor
transportate de râuri.
2. Grinduri transversale sau fluvio-maritime, sunt formate prin depunerea sedimentelor
transportate de râuri şi de curenţii marinii
3. Grinduri continentale, sunt resturi ale unor vechi uscaturi, rămase în interiorul deltei.
b) Hidrografia- 3 braţe, canale, lacuri, mlaştini- ocupă 87% din suprafaţa deltei
Braţele Dunării.
a.Chilia- situat în nord, transportă 60 % din volumul de apă al Dunării, la vărsarea în mare
formează o deltă secundară.
b.Sulina- este cel mai scurt braţ şi de aceea a fost amenajat pentru navigaţie
c. Sf. Gheorghe, situat în sud, are un traseu sinuos cu foarte multe meandre, la vărsarea lui în mare
s-a format insula Sacalin

Clima Europei
10
 1. Factorii genetici ai climei
- aşezarea pe glob-
o determină caracterul temperat al climei în cea mai mare parte a Europei
- oceanele
o creşterea cantitativă a precipitaţiilor in apropierea ţărmurilor,
o reducerea diferenţelor de temperatură dintre vară şi iarnă ( amplitudinea termică anuală
redusă) (veri răcoroase, ierni blânde)
- Mările : Mediterană, Baltică, Neagră influenţează clima regiunilor litorale.
- Prezenţa continetului asiatic
o determină scăderea cantitativă a precipitaţiilor,
o creşterea diferenţelor de temperatură dintre vară şi iarnă ( amplitudinea termică anuală
mare) (veri caniculare, ierni geroase )
- latitudinea
o creşterea latitudinii determina scăderea temperaturilor ( scade unghiul de incidenţă a
razelor solare cu suprafaţa terestră)
- curentul cald al Atlanticului de nord
o determină creşterea temperaturilor pe ţărmurile vestice ale continentului
- Relieful
o Prin altitudine determina etajarea elementelor climatice ( creşterea altitudinii determină
scăderea temperaturilor şi creşterea precipitaţiilor )
o Orientarea versanţilor determina:
 Temperaturi mai ridicate pe versanţii sudici faţă de cei nordici
 Precipitaţii mai abundente pe versanţii expuşi direcţiei generale de deplasare a
maselor de aer încărcte cu umiditate
 Formarea maselor de aer de tipul Phoenului pe versanţi opuşi direcţiei generale de
deplasare a maselor de aer încărcte cu umiditate
 culmile orientate perpendicular pe direcţia generală de deplasare a maselor de aer
încărcate cu umiditate se constuie ca bariere orografice în calea precipitaţiilor
 culmile orientate paralel cu direcţia generale de deplasare a maselor de aer
încărcte cu umiditate permit pătrunderea precipitaţiilor in interiorul continentelor
(ex. M.Alpi)
o Depresiunile intramontane
 determină formarea inversiunilor termice in timpul iernii
o Culoare de vale
 determină canalizarea maselor de aer în lungul lor şi creşterea intensităţii
vânturilor

2. Vânturi
Vânturile de vest , Vânturile polare, Mase de aer tropical – vânturi permanente
Vânturi locale
a. Crivăţul
b. Austrul
c. Bora - vânt puternic, uscat și rece, care bate iarna dinspre munte spre mare, mai ales pe
coastele de nord-est ale Mării Adriatice.
d. Mistralul este un vânt regional din Franța, puternic, rece și de obicei uscat, venind din
nord, spre coasta Mării Mediterane El are o influență puternică asupra coastei
mediteraneene din Franța.
e. Foehnul
f. Brizele marine
g. Brizele montane

11
 h. Sirocco este un vânt local, se formeaza numai in anumite situații, pleacă din Sahara,
încărcat cu praf, traversează Marea Mediterană și afectează toată zona de climă
mediteraneeană.

3. Tipuri de climă
A. Europa
- climat subtropical uscat – mediteranean
– vară caldă şi secetoasă generată de mase de aer tropical
– iarnă blândă şi ploioasă – generată de vânturile de vest
– temperatura medie anuală 15- 18 grade celsius
– precipitaţi medii anuale 600 -900 mm
- climat temperat oceanic
– precipitaţii abundente tot timpul anului
– veri răcoroase, ierni blânde
– temperaturi medii anuale 5-15 grade celsius
– precipitaţii medii anuale 1000-2000mm
– bat vânturile de vest
- climat temperat de tranziţie între climatul oceanic şi cel continental
- climat temperat continental
– veri caniculare şi secetoase,
– ierni aspre cu viscole frecvente, când bate crivăţul
– precipitaţii predominante primăvara , scad treptat spre est,
ogata cu creșterea distanței față de Oceanul Atlantic si cu
apropierea de continentul asiatic
– temperaturi medii anuale 5- 10 grade celsius ( 0 – 5 in unele
regiuni )
– precipitaţii medii anuale 500- 800 mm
– vânturile de vest sunt înlocuite pe spaţii mari de masele de
aer nordice
- climat temperat continental excesiv (semiarid)
o precipitaţiile medii anuale scad sub 200 mm pe an
o cresc contrastele termice între vară şi iarnă.

- climat subpolar (continental şi oceanic)

 climatul subpolar are doar 2 anotimpuri:
 vară scurtă ( 3 luni ) în care temperaturile rar depăşesc 10 C,
 o iarnă lungă cu temperaturi care coboară frecvent sub -40 C
 bat vânturile polare, reci şi uscate
 temperaturi medii anuale 5, 0, -5 grade celsius
 precipitaţiile medii anuale scad uşor odată cu creşterea distanţei faţă de
ocean
 valoarea precipitaţiilor medii anuale - în medie 200mm, foarte reduse
datorită temperaturilor scăzute care împiedică evaporarea şi formarea
precipitaţiilor
- climatul montan- determinat de altitudine care generează etajele de climă

12
România
Factorii genetici ai climei
- paralela de 45 lat N-determină caracterul temperat al climei
- meridianul de 25 long E – determină caracterul moderat continental al climei
- desfăsurarea teritoriului României pe 5 latitudine – determină diferenţe de temperatură între N şi S
de 2,5 grade Celsius
- creşterea distanţei de oceanul Atlantic determină scăderea cantitativă a precipitaţiilor de la vest
spre est
- relieful : prin altitudine, orientarea culmilor, depresiuni şi culoare de vale (vezi Europa)
 altitudinea – determină formarea etajelor de climă
o climat de câmpie
o climat de dealuri şi podişuri joase
o climat de dealuri şi podişuri înalte
o climat montan
o climat alpin
Forma de relief Etajul climatic
Etaj climatic de câmpie
Tmed. anuale=10-11° C
(Peste 11 C în lungul Dunării şi litoralului, 8,5 °in Câmpia Moldovei)
Câmpie
P med anuale=500-600 mm
(sub 400 mm în Bărăgan, Dobrogea şi sudul Podişului Moldovei, 630 mm in Câmpia
200-300 m de Vest)
Etaj climatic de dealuri şi podisuri joase
Dealuri şi podişuri
joase Tmed. anuale=8-10° C
P med anuale=600-700 mm
500-600 m
Etaj climatic de dealuri şi podisuri înalte
Dealuri şi podişuri
înalte Tmed. anuale=6-8° C
P med anuale=700-800 mm
1000 m
Etaj climatic montan
Munţi
Tmed. anuale=0-6° C
1800 m P med anuale=800 –1200 mm

Peste 1800 m Etaj climatic alpin

Munţi înalţi T.med. anuale < 0° C

P. med anuale > 1200 mm
Vânturi puternice

- localizarea Românniei in cadrul continentului European, determină prezenţa numeroaselor

influenţe climatice exterioare pe fondul Climatului temperat continental moderat:
- influențe oceanice
o caracteristice în vestul ţării unde cantitatea de precipitaţii este mai mare si scade treptat
spre vest
o Bat vânturile de vest
- influențe mediteraneene – în sud- vestul ţării unde verile sunt secetoase, iernile blande şi ploioase

13
 o bate austrul

- influențe baltice
o in nordul şi nord estul României unde temperaturile medii anuale sunt mai scăzute
- influențe pontice
o in lungul litoralului unde brizele marine determină reducerea diferenţelor de temperatură
între vara şi iarnă, intre zi şi noapte
- influențe de tranziţie
- influențe continentale excesive ( de ariditate ) – în estul ţării unde verile sunt caniculare, secetele
frecvente, iernile sunt geroase cu viscole frecvente
o bate crivăţul

Alte vânturi – Nemira, Băltăreţul, Vântul Mare .

14
 Hidrografia Europei şi a României
A. Europa
I. Lacurile
1. Lacuri glaciare
a. generate de gheţarii de calotă
- Ladoga
- Onega
- Podişul Lacurilor
- Vattern
- Malaren
- Vanern
b. generate de gheţarii alpini
- Constantza/Boden( Germania, Elveţia, Austria)
- Geneva/Leman, Zurich ( Elveţia)
- Garda, Como, ( Alpii Italieni)
- Magiore

2. Lacuri de baraj artificial - cele mai mari sunt pe Dunăre şi Volga, Don, Nipru
3. Lacuri tectonice (relicte)
- Balaton ( Ungaria),
- Marea Caspică
4. Vulcanice
- Albano, Bolsena( Italia)
- Nemi (Masivul Central Francez)
5. - lagune şi limane maritime , carstice, în masive de sare, e.t.c
II. Gheţarii
a. - de calotă- in Groelanda şi alte insule nordice (Islanda, Svalbard, Novaia Zemlia,)
b. - montani – în Alpi, Pirinei, Alpii Scandinaviei, Caucaz
III. Fluviile
Alimentare cu apă :
- pluvială – din precipitaţii
- ape subterane
- glaciară
- nivală- topirea zăpezilor
Caracter
- exoreic– se varsă in mări şi oceane – majoritatea fluviilor europene
- endoreic – se varsă în lacuri care nu au legătură cu oceanul planetar – apele care se varsă in Marea
Caspică (Ural, Volga)
Lungime
- Volga – cel mai lung
- Dunăre
- Ural
- Nipru

Clasificarea râurilor Europei in funcție de regimul hidrologic

Regim hidrologic – variația debitelor in decurs de un an și este influențată de: tipul de climă, mărimea
bazinului hidrografic, numarul afluenților, treptele de relief traversate

A. Regim hidrologic nordic – fluviile care se varsă în oceanul Arctic

o scurgerea (debitul) este mai redus iarna când se produce îngheţul, dar în general au debite
bogate pe tot parcursul anului
15
 o 1- Peciora, 2- Dvina de Nord
B. Regim hidrologic central
o Fluviile care se varsă în Marea Baltica si Marea Neagră
o Cu debite mari primăvara determinate de topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente
- Daugava,
- Nemunas
- Vistula
- Oder
- Dunare
- Nistru
- Nipru
- Don
C. Regim hidrologic vestic/atlantic - regim relativ uniform , cu scurgere (debit) bogata tot timpul anului
 Fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Mânecii, Golful
Biscaya
- Elba
- Rin
- Sena
- Tamisa
-Loara
- Garonne

D. Regim hidrologic sudic/mediteranean

o râuri ce se varsă în Marea Mediterana, cu debite mari primăvara şi iarna şi foarte scăzute
vara când pot să sece, si raurile din Spania Portugalia, care se varsa in Oc. Atlantic
 Duero
 Tajo
 Guadiana
 Guadalquivir
 Ebro
 Pad
 Tibru
 Ron
 Mariţa(Axios/Evros) (Bulgaria, Grecia)

E. Regim hidrologic estic- este caracteristic pentru fluviile care se varsă în Marea Caspică
o Debite oscilante, foarte mici vara (seccetă) şi iarna (îngheţ), mai bogate primăvara : Volga,
Ural

B. Romania

1. Lacurile
a. glaciare
– Carpaţii Meridionali – Grupa Făgăraş- L.Bâlea
- Grupa Parang – L. Gâlcescu
- Grupa Retezat Godeanu- L.Bucura,( cel mai intins
lac glaciar) L.Zănoaga ( Cel mai adânc lac glaciar)
– M. Rodnei – L.Lala (Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali)
b. vulcanice- Sf. Ana – M. Harghita / Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali
c. de baraj natural- L.Roşu- M. Hăşmaşu Mare - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali
d. carstice – Munţii Apuseni, Podişul Mehedinţi

16
 e. Lacuri formate în masive de sare: toate ramurile Subcarpaţilor, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, Depresiunea Maramureş ( Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali)
f. Lagune maritime- Razim, Zmeica , Goloviţa, Sinoe
g. limanuri maritime - Mangalia Techirghiol
h. limanuri fluviatile- Snagov, Căldăruşani, Băneasa (Câmpia Română) L. Oltina- Podişul Dobrogei
de Sud
Lacuri antropice
i. Iazuri: Câmpia Moldovei – L. Dracşani,
-Câmpia de Vest – L. Cefa,
-Câmpia Transilvaniei- L.Geaca, Mărtineşti, Zaul de câmpie
j. de baraj artificial:
– Dunărea ( Porţile de Fier I şi II),
– Olt ( cele mai multe lacuri),
– Bistriţa – L. Izvorul Muntelui / cel mai mare
– Prut –L. Stânca Costeşti
- Jiu – L. Ceauru
– Argeş –L. Vidraru
– Lotru – L. Vidra
– Someşul Mic – lacurile Beliş, Făntânele, Gilău

2. Râurile
– Majoritatea râurilor României izvorăsc din Carpaţi, ceea ce imprimă un caracter radiar -
divergent reţelei hidrografice
– Dunărea colectează direct sau indirect (prin intermediul, Tisei, Siretului şi Prutului)
majoritatea râurilor ţării.
– Doar câteva râuri Dobrogene se varsă direct în mare.

Grupele de râuri:
A Grupa râurilor vestice: au drept colector Tisa:
Vişeu, Iza, Someşul ( Someşul Mare, Someşul Mic ), Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul
Alb, Mureş (Arieş, Târnava Mare si Tarnava Mica), Bega

B Grupa râurilor sudice: au drept colector Dunărea: Timiş (Bistra), Nera, Cerna , Jiu, Olt,
Argeş(Dâmboviţa), Ialomiţa ( Prahova),

C Grupa râurilor estice: au drept colector Prutul şi Siretul

- Prutul: Jijia,
- Siret : Suceava, Moldova, Bistriţa , Trotuş, Buzău, Bârlad (Vaslui).

D Grupa râurilor Dobrogene: Teliţa, Taiţa Slava , Casimcea

DUNĂREA ŞI MAREA NEAGRĂ

1. Dunărea
 Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră - Germania
 Este al doilea fluviu ca lungime şi debit din Europa ( după Volga) şi cel mai important fluviu al
continentului, sub aspectul traficului de mărfuri.
 Străbate 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova,
Ucraina)
 Străbate 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad
 Intră în ţară la Baziaş
17
 Este prezentă pe teritoriul României pe o lungime de 1075 km, care reprezintă circa 38% din
lungimea totală a fluviului
 Principalii afluenţi Sava, Tisa, Drava şi Inn
 Cursul ei în Europa este împărţit în trei sectoare: superior (pana la Viena) , mediu ( Viena-Baziaş).
Inferior (Baziaş- Marea Neagră)
 Pe cursul superior au fost construite o serie de canale care leagă Dunărea de Rin şi în acelaşi timp
leagă Marea Neagră de Marea Nordului (canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Dunăre –Main-
Rin)
 Cursul ei pe teritoriul României a fost separat în patru sectoare:
1. Sectorul de defileu dintre Baziaş – Porţile de Fier. Aici a fost construit sistemul hidroenergetic
şi de navigaţie Porţile de Fier.
2. Sectorul Porţile de Fier - Călăraşi: - fluviul curge într-o singură albie
3. Sectorul Călăraşi - Brăila sau al bălţilor- fluviul se desparte în două braţe care cuprind în
interiorul lor cele două foste bălţi: a Ialomiţei şi a Brăilei, astăzi desecate şi îndiguite în mare
parte.
4. Sectorul Dunării maritime- (în aval de Brăila)-cuprinde delta Dunării.

2.Marea Neagră
 lungimea litoralului românesc = 244 km
 adâncimea medie a Mării Negre = 1282 m, adâncimea maximă = 2245 m
 este o mare continentală tipică fiind situată între Europa şi Asia, comunicând cu Oceanul Planetar
numai prin intermediul strâmtorilor: Bosfor, Dardanele şi Gibraltar
 este săracă în insule. Singura insulă mai mare este Insula Şerpilor. Alte insule mai mici sunt formate
din aluviuni depuse de râuri la gurile de vărsare ( Insula Sahalin)
 dintre peninsule cea mai mare este Peninsula Crimeea
 are două straturi distincte de apă:
a) stratul de suprafaţă, cu o grosime de 200 m are o salinitate mai scăzută din cauza aportului mare
de ape continentale (16-18 la mie), este bogat în oxigen, cu condiţii prielnice de dezvoltare a
organismelor marine.
b) stratul de adâncime-situat sub 200 m, are o salinitate mai mare (20-22 la mie), este lipsit de
oxigen, are un conţinut ridicat de hidrogen sulfurat care este impropriu dezvoltării formelor de
viaţă.
 Lipsesc curenţii verticali care să amestece cele două straturi de apă.
 La suprafaţă există curenţi de derivă , care se formează datorită vânturilor, înconjoară bazinul marin,
având un caracter discontinuu în spaţiu şi timp. În zona litoralului românesc direcţia preponderentă a
curentului este de la NE spre SV. Consecinţele acţiunii acestui curent sunt:
-formarea grindurilor marine deltaice
-formarea cordoanelor litorale
-retragerea actuală a liniei ţărmului (datorată eroziunii exercitate de acest curent)
 Alt tip de curenţi sunt curenţii de descărcare şi curenţii de compensaţie , care iau naştere datorită
diferenţelor de salinitate şi implicit de densitate dintre apele Mării Negre şi ale Mării Mediterane.
Astfel apele mai sărate şi mai grele ale Mării Mediterane coboară sub forma unor curenţi de
descărcare , peste pragul reprezentat de strâmtoarea Bosfor, iar apele mai dulci şi mai uşoare ale
Mării Negre tind să le înlocuiască pe la suprafaţă formând un curent de compensaţie.
 Litoralul românesc- se întinde de la graniţa cu Ucraina ( braţul Musura , din delta secundară a
braţului Chilia), până la Vama Veche. Ţărmul poate fi împărţit în 2 sectoare:
a)sectorul nordic (la nord de Capul Midia)- are un ţărm jos cu delta, limanuri şi lagune, format prin
acumularea sedimentelor marine şi fluviale, este jos sub forma unor plaje întinse.

18
 c) sectorul sudic (la sud de Capul Midia ), mai înalt, cu faleze , este modelat prin abraziune marină
(eroziune exercitată de apele mării)
 Platforma continentală este mai extinsă în partea nord estică, până la 180-200 km în larg. Este o
veche câmpie invadată de apele mării în cuaternar. Este bogată în hidrocarburi ( petrol )

Învelişul biopedogeografic

I. Europa
1. Tundra- în nordul pen. Scandinave şi a Rusiei
- asociaţie de muşchi şi licheni, din loc în loc sunt prezente pâlcuri de arbori pitici (salcia
pitică, mesteacănul pitic, ienupar)
- animale: renul, vulpea polară, foca, morsa
- soluri de tundră
2. Taigaua ( pădure de conifere )
- între 50- 60 grade latitudine nordică
- brad, molid, pin, larice, mesteacăn
- elanul, lupul, hermina, râsul, vulpea roşie
- spodosoluri
3. păduri de amestec foioase şi conifere
4. Pădurile de foioase - in zona vestică şi centrală a Europei
- stejar şi fag ( tei, frasin, ulm, arţar, carpen etc)
- jderul, cerbul, căprioara, mistreţul,
- argiluvisoluri şi cambisoluri

5. Stepa şi silvostepa - sud- estul Europei

- stepa - asociaţie de graminee rezistente la secetă
- silvostepa- asociaţie de stepă cu pâlcuri de stejari
- rozătoare, păsări
- molisoluri

6. Vegetaţia mediteraneană
- în sudul Europei în zona Bazinului M. Mediterane
- cuprinde arbori specifici : stejarul verde, stejarul de plută, pinul de Alep
-Padurile au fost intens defrisate si in locul lor au crescut tufişurispinoase numite: maquis,
garriga - Franţa, frigana- Grecia, tomilares (Spania)

7. Vegetaţia munţilor înalţi – etajată în funcţie de etajele de climă

II. România
1. Zona de câmpie – până la 200 m
-predomină stepa şi silvostepa
Stepa- asociaţii ierboase în care predomină gramineele: colilie, păiuş, pir, e.t.c. (Bărăgan,
Dobrogea, şi sudul Podişului Moldovei, acolo unde precipitaţiile medii anuale scad sub
400 mm pe an)
Silvostepa- asociaţii de specii ierboase stepice, combinate cu pâlcuri de pădure cu specii
de stejar xerofili: stejar pedunculat, stejar pufos.(restul câmpiilor, Câmpia Transilvaniei şi
Câmpia Moldovei)
- Solari din clasa - molisoluri- foarte fertile, bogate în humus
Soluri bălane, (Dobrogea şi Bărăgan)
Cernoziomuri
19
 Cernoziomuri levigate

2. Dealuri şi podişuri joase – 200- 600m

- zona de pădure - etajul stejarului: Cer , gârniţă, gorun, stejar brumăriu
- soluridin clasa - argiluvisoluri (soluri cenuşii (Podişul Moldovei, )soluri brun roşcate de
pădure,
soluri brune de pădure)

3. Dealuri şi podisuri înalte – 600 – 1000 m

- zona de pădure – etajul fagului (Fag, frasin paltin, mesteacăn)
- Soluri din clasa cambisoluri (soluri brune, soluri brune acide)

4. Munţi
Zona de pădure
- 600 – 1200 m – etajul fagului - cambisoluri
- 1200 – 1800m – etajul coniferelor ( brad, pin, molid, larice)
– soluri din clasa: Spodosoluri, tip de sol: podzoluri
- Peste 1800 m – zona alpină
1800 - 2000m - ETAJUL TUFĂRIŞURILOR ALPINE
La partea inferioară ( 1800 - 2000m): tufişuri de jneapăn, ienupăr afin şi
merişor
peste 2000m ETAJUL PAJIŞTILOR ALPINE- numite şi stepa rece
- soluri din clasa Spodosoluri, tip de sol: alpine brune acide

5. Vegetaţie azonală – care nu respectă etajarea bioclimatică

– în lungul râurilor – păduri de plopi, sălcii, anini= zăvoaie, soluri hidromorfe
(lăcovişti)
- pe malul lacurilor – vegetaţie hidrofilă cu stuf, papură, sălcii
- în zone cu soluri sărate – vegetaţie specifică de sărături şi soluri sărăturoase
( halomorfe )

20
 Resursele naturale
Resursele naturale sunt reprezentate prin orice element al mediului natural, care satisface o necesitate
umana.

A. Europa
a) Resursele agricole- 34 % din fondul funciar este utilizat în agricultură
b) Păduri- ocupă în prezent 1/ 3 din suprafaţa continentului
 - predomină taigaua
 - pădurile de foiose au fost în cea mai mare parte defrişate
c) Păşuni- în special în regiunile de munte, unde sunt utilizate pentru creşterrea animalelor
d) Soluri – 2/3 fertile situate in campii si podisuri
e) Resursele de apă – ridicate, cel mai mare potenţial – pen Scandinavă , Rusia ( partea nordică)
f) Resurse piscicole- cele mai bogate în Islanda, Norvegia, Irlanda
g) Resursele scoarţei terestre- resurse de subsol
1. Resurse energetice.
a. Cărbuni –
Cărbunii superiori ( capacitate calorica ridicata) : huila , antracitul
Cărbunii inferiori ( capacitate calorica scăzută) : cărbune brun, lignit, turbă.

 Federaţia Rusă (Donbass, Peciora) ,

 Ucraina (Donetk)
 Marea Britanie,
 Germania( Ruhr, Saar),
 Polonia (Silezia),
 Cehia ( Boemiei)
 In toate unităţile alpine- cărbuni inferiori
b. Petrol şi gaze naturale - Marea Nordului , Zona Volga - Ural, Câmpia Ponto-
Caspică
2. Minereuri de fier
- Ucraina ( Krivoi Rog, Kursk),
- Rusia - Munţii Ural
- Suedia - Kiruna
- Germania- Ruhr
- Meseta Spaniolă
- În toate unităţile alpine

3. Minereuri neferoase: cupru, bauxită (aluminiu) aur, argint, plumb, zinc

- Unităţi de platformă precambriene (Câmpia Europei de Est,
podişurile formate pe structuri vechi, precambriene, Scutul
Baltic situat in estul Pen. Scandinave),
- Unităţi hercinice,
- Unităţi alpine

B. România
a. Resurse agricole- terenuri arabile – 42%
b. Păduri – 20- 27 %,
21
 c. importante suprafeţe cu păşuni
d. Resurse de apă – bogate, dar intens poluate
e. Soluri – fertile in campii, dealuri si podisuri
f. Piscicole – bogate in Delta Dun[rii, marea Neagra, in lungul raurilor si in zona lacurlor
g. Resursele de subsol
1– Cărbuni
Cărbuni superiori : Huila şi Antracit
Cărbuni inferiori : Cărbune brun, Lignit, Turbă
- Antracit- Schela, jud Gorj, Subcarpaţii Getici
– Huila- Baz. Petroşani (între Grupa Parâng şi Grupa Retezat Godeanu)
- Munţii Banatului
- Cărbune brun- Depres. Comăneşti (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali),
- Munţii Apuseni ( Zona Brad )
- Lignitul –, Pod. Getic – Bazinul Motru-Rovinari,
- Dealurile de Vest
- Subcarpaţi ( cele trei ramuri)
2- Petrol şi gaze de sondă
- Câmpia Română,
- Câmpia de Vest,
- Subcarpaţi,
- Podişul Getic,
- Dealurile de vest
3. Gaz metan - cel mai pur gaz metan din lume se exploatează în Câmpia Transilvaniei şi
Podişul Târnavelor
4.-Fier- M. Poiana Ruscă – cel mai mare zăcământ din România,
-Munţii Apuseni,
- Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali
-Munţii Banatului
5-Au şi Ag- Grupa Nordică a C.Orientali, Munţii Apuseni

6. Minereuri complexe- Cu, Pb, Zn, - Grupa Nordică a C.Orientali, Munţii Apuseni, M.
Poiana Ruscă, Munţii Banatului.

7. Bauxită- rocă bogată în oxizi de aluminiu- Munţii Apuseni

- din bauxită se exploatează alumina (Al2O3) la Oradea şi Tulcea
- din alumină se extrage aluminiul la Slatina
8. Substanţe utile nemetalifere
- Numeroase roci de construcţie: marmură, granit, bazalt, andezit, calcar, argile (caolin) , gips,
nisip , pietriş, etc.
- cele mai mari rezerve de marmură- Poiana Ruscă
- sare – Subcarpaţi, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali, Podişul Sucevei.

22