Limitele si pozitia geografica

I.Europa
1.Limite-N-Oceanul Artic
-S-Marea Mediterana,Str Gibraltar

-E-M-tii Urali,Fluviul Urali

-V-Oceanul Atlantic

-SE-M Caspica,M-tii Caucaz,M Neagra,Str Bosfor,M Marmara,Str Dardanele

2.Paralele si meridiane importante

-cercul polar de N European are un climat dominant temperat cu exceptia parti nordice care are un
climat rece

-meridianul de 0*-cea mai mare a Europei in emisfera estica cu exceptia emisferei vestice

3.Tarmurile
a)Peninsule-N-Pen Scandinava, Kola,Yutlanda

-S-Pen Iberica,Italica,Balcanica,Pelopones,Crimeea

-V-Pen Bretan

b)Insulele-N-Insulele si Arhipeleagurile Artice

-S-Insulele Baleare, Sicilia,Sardinia,Corsica,Malta,Ionice,Creta,Rodos,Ciclade,Sporacle,Cipru

II.Romania
1.Paralele si Meridiane importante ce strabat teritoriul romaniei
-paralela de 45*lat N=>Romania se afla la jumatatea distantei dintre ecuator si polul N=>mai aproape de
M Mediterana si mai departe de O Artic=>climat temperat

-paralela de 46*lat N=>imparte teritoriul romaniei in 2 parti aproximativ egale (N-S)

-meridianele 25*longit E=>Romania se afla la mijlocul distantei dintre O Atlantic si M-tii Urali=>Romania
tara europeana=>climat continental

2.Romania tara carpato-danubiano-pontica

a)Romania tara carpato deoarece 75% din lungimea carpatilor se afla pe teritoriul romaniei

b)Tara danubiano deoarece cursul inferior si gurile de varsare se afla pe teriroriul tari noastre
c)Tara pontica-deoarece are o deschidere ma M Neagra de 244km

Relieful Europei

I.Geneza
1.Arhaic
-Platforma E Europeana

-Scutul Baltic

II.Orogeneza
a)Orogeneza caledoniana

-Pen Scandinava(Alpi Scandinaviei)

-Arhip Britaniei

-Pod Dobrogei(in centru) (Pod Casimciei)

b)Orogeneza Hercinica

-Centrul Arhip Britanic (M-tii Peninei)

-Meseta Spaniola

-Masivul Central Francez

-Centrul Germaniei si Cehia

-M-tii Rodopi (in Pen Balcanica)

-M-tii Macinului (Dobrogea de N)

-M-tii Urali

c)Orogeneza Alpina

-Cordiliera Betica

-M-tii Pirinei
-M-tii Alpi

-M-tii Apenini

-M-tii Alpi Dinarici

-M-tii Pindului

-M-tii Carpati

-M-tii Balcani

-M-tii Caucaz

III.Glaciatiunea
-prezenta calotei glaciare pana la nivelul Moscovei, Varsoviei si Berlinului=>modelarea scoartei terestre
si formarea Campiei de acumulare glaciara Germano-Polona sau Europei de N

-in urma retrageri calotei glaciare au ramas numeroase valuri de morene

-in zonele montane s-au instalat ghetari montani care au dat nastere circurilor si vailor glaciare
+morenelor

IV.Vulcanismul
-el insoteste procesele de incretire a scoartei terestre

-cele mai active zone vulcanice:

-Insula Islanda

-Sudul Pen Italice

-cel mai lung lant volcanic de pe teritoriul Europei se afla in V Carpatilor Orientali(astazi vulcani stinsi)

V.Acumulari fluviatile si maritime (campii fluviatile si

maritime)
-ex:Cmp Panonica

- Cmp Romana

- Cmp Precaspica

II.Forme de relief
1.Muntii
a)M-tii Batrani

-sub forma de lant-M-tii Alpii Scandinaviei(caledonieni)

-M-tii Urali

- M-tii Cantabrici

- M-tii Rodopi

-sub forma de masivi-M-tii Padurea Neagra (Hercinici)

-M-tii Padurea Boemiei (Hercinici)

-M-tii Metaliferi (Hercinici)

-M-tii Macinului (Hercinici)

-M-ti Penini (Hercinici)

-M-tii Grampian (Caledonieni)

-M-tii Cambrian (Caledonieni)

b)M-tii Tineri

-formati in orogeneza alpina (vezi in geneza)

2.Podisuri
a)Podisuri Batrane

b)Podisuri Arhaice

-Pod Volgai

-Pod Central Rus

-Pod Volino Podolic

-Pod Finlandei

c)Podisuri Caledonice

-Pod Suediei

d)Podisuri Hercinice

-Mesete Spaniola

-Masivul Central Francez

-Pod Boemiei

-Pod Lisa Gora

-Lublin

-Pod Donetk

Podisuri tinere-formate in orogeneza alpina

-Pod Elvetiei

-Pod Bavariei

-Pod Getic

3.Campiile
a)Campii de eroziune

-Campia Europei de E

b)Campii de acumulare

-Campie de acumulare fluviatila:

-Campia Andaluziei

-Campia Aragonului

-Campia Padului

-Campia Panonica

-Campia Romana

Campie de acumulare glaciala:

-Campia Europei de N sau Ggermano-Polona

-Campie de acumulare fluvio-maritima:

-Campia Mari Caspice

I.Relief vulcanic
-Pen Italica

-Vezuviu

-Sicilia
-Etna

-Islanda

-Hekla

II.Relief glaciar
-Islanda

-Arhipeleagul Britanic

-Pen Scandinava

-Pen Finlandei

-Pen Cola

-Jumatatea N a campiei de E

-M-tii Urali

-Campia Germano-Polona

-Betici

-Meseta Spaniola

-Cantabrici

-Pirinei

-Masivul Central Francez

-Alpi

-Apenini

-Dinarici

-Carpati

-Caucaz

III.Relieful Carstic
-Alpi

-Dinarici

-Carpati
-Pod Karst

IV.Tarmurile
-Dalmatic

-cu Poldere

-cu Fiorduri(Norvegiei,Finlandei)

Alpii studiu de caz

I.Localizare-Europa central sudica, se asterne peste 7 tari

II.Geneza
Se asterne peste 7 tari ,incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina prin ciocnirea placilor tectonice
Europeana si Africana.Roci=>gnais.La baza este gnais apoi calcar si sisturi verzi.

III.Tipuri de roci
-Calcarul organogen,granit

IV.Factori externi de modelare si relieful creat

Dezagregarea rocilor sedimentare moi=>campuri de grohotis.Dezagregarea este insotita de rostogoliri,
pravaliri si surpari.

Ghetari=>relief glaciar(ghetari peste 1000),valuri de morene,creste,circuri,vai glaciare

Modelare fluviatila=>valea
 Relieful Romaniei

I.Geneza
1.Arhaic
-Pod Moldovei in fundamental caruia se afla platform Est Europeana

II.Orogeneze
a)Caledonica-Pod Casimciei(Dobrogea Centrala)

b)Hercinica-M-tii Macinului(Dobrogea de N)

c)Alpina-M-tii Carpati,Subcarpatii,Pod Megedinti

III.Procesul de volcanism
-care inalta muntii vulcanici de pe rama vestica a Carpatilor
Orientali(Oas,Gutai,Tibles,Caliman,Gurghiu,Harghita)

IV.Glatiaciunea
Afecteaza zona carpatica la peste 2mii metri

V.Vantul ca factor de modelare

-Sfinx

-Babe

-dune de nisip
VI.Apa raurilor
-vai,Delta

II.Caracterizarea reliefului romaniei

-relieful romaniei este variat

-este proportional

-este sub forma de cercuri concentrice si sub forma de amfitiatru

Carpatii

1.Limite
Tin de la Bazinul Vienei pana la valea Timocului pe teritoriul Serbiei

2.Geneza
S-au format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpine.Au suferit eruptii vulcanice in
Neogen.Au suferit vulcanice in grupa Tatra si Carpatii Romanesti.In Cuaternar au suferit modelare
glaciara la peste 2mii de metri.

3.Roci
Detin toate cele 3 tipuri de roci(vulcanice,metamorfice,sedimentare)

4.Caracteristici
Sunt formate din 3 grupe:

-Grupa Tatra

-Beskizi Orientali

-Carpatii Romanesti-care se impart la randul lor in alte 3 grupe:

-Carpatii Orientali
-Carpatii Meridionali

- Carpatii Occidentali

Denumirea celor 3 grupe a Carpatilor Romanesti s-au facut in functie de pozitia lor fata de depresiunea
colinara a Transilvaniei.

Altitudinea maxima este prezenta in Muntii Tartra avand 2655m.

Carpatii Orientali

1.Limite
N-Ucraina

S-Valea Prahovei

E-Pod Sucevei,Subcarpatii Moldovei,Subcarpatii de Curbura

V-Depres Colinara a Transilvaiei,Jugul Intracarpatic,Dealurile si Campia de V

Def-Jugul intracarpatic reprezinta fosti muntii cristalini astazi scufundati care faceau legatura intre
Carpatii Orientali si cei Occidentali.

2.Geneza
-incretirea scoartei terestre in orogeneza alpine

-in Neogen au avut loc erupti vulcanice care au inaltat rama vestica a Carpatilor Orientali(M-tii
Oas,Gutai,Tibles,Caliman,Gurghiu,Harghita)

-la peste 2mii de metri apare modelarea glaciara

3.Roci
Structurat pe 3 siruri paralele:

-in Centru cristaline sau metamorfice

-in E sedimentare

-in V vulcanice

Caracteristici
-altitudinea descreste de la N la S
-orientarea culmilor montane este N-V, S-E cu exceptia Grupei Sudice a caror culmi montane majoritatea
au orientare N-S

-sunt impartite in 3 grupe:

-Grupa Nordica

-Grupa Centrala

-Grupa Sudica

Grupa Nordica a Carpatilor Orientali

1.Limite
N-Ucraina

S-Depresiunea Dornelor si Campul Lung

E-Pod Sucevei

V-Depre Colinara a Transilvanie,Jugul Intracarpatic,Dealurile si Campia de V

2.Relieful
Relief pe sisturi cristaline in Centru- M-tii Rodnei,Maramures,Suhard

Relief pe roci sedimentaro vulcanice in partea Central S- M-tii Bargaului

Relief pe roci sedimentare in E- Obcinele Bucovinei,Mestecanis,Feredeu,Obcina Mare

Relief volcanic in V- M-tii Oas Gutai,Tibles

Relief glaciar- M-tii Rodnei

Relief Carstic- M-tii Rodnei(Pestera Tausoarelor)

Relief Depresionar- Depres Maramures in N, in V Depres Oas ,in S Depres Dornelor si Campul Lung

Altitudinea maxima este de 2303m Pietrosu

 Grupa Centrala a Carpatilor Orientali

1.Limite
N-Depres Dornelor si Campulung

S-Depres Brasov si Valea Oituzului

E-Subcarp Moldovei

V-Depres Colinara a Transilvaniei

2.Geneza
-aceeasi la toate grupele

3.Roci
-la S de izvoarele Trotus, rocile cristaline dispar

4.Relieful
a)Cristalin-in Centru(Giumalau si Rarau,Giurgeu,Hasmasu Mare,Ciuc,Bistrei,Ceahlau,Tarcau)

b)Sedimentar- E-S(Stanisoara,Gormanului,Berzunti,Nemira,Persani,Baraolt,Bodoc)

c)Vulcanic-in V (Calimani,Gurghiu,Harghita)

d)Glaciar-(Calimani,Vf Pietrosu,Calimanilor 2100m)

e)Carstic-(Rarau,Pietrele Doamnei),Ceahlau,Hasmasu Mare,Cheile Bicazului,Persani(Pasul Racos)

f)Depresionar:

N-Depres Dornelor,Campulung

S-Depres Brasov

E-Depres Comanesti

Centru-Depres Giurgiu-Ciuc
 Grupa Sudica a Carpatilor Orientali

1.Limite
N-Depres Brasov,Valea Oituzului

S-E- Subcarpt de Curbura

V-Valea Prahovei

2.Geneza
Doar prin incretirea scoartei terestre.

3.Roci
Doar sedimentare(flis).

Relieful dezvoltat pe roci sedimentare:

N- M-tii Intorsuri

S- M-tii Buzaului,Ciucas(Vf Ciucas 1954m),Baiului

E-Vrancei

N-V- Barsei

N-Depres Brasov

Centru-Depres Intorsuri Buzaului

Carpatii Meridionali

1.Limite
N-Depres Brasov,Depres Colinara a Transilvaniei,Culuarul Bistrei

S-Subcarp de Curbura,Subcarp Getici,Pod Mehedinti

E-Valea Prahovei

V-Culuarul Timis Cerna

2.Geneza
-incretirea scoartei terestre

-inaltarea in bloc cu 1000m

-modelare glaciara

3.Rocile
Domina rocile metamorfice numite sisturi cristaline.Doar in extremitatile E si V apar rocile sedimentare

4.Caracteristici
Sunt impartite in 4 grupe:

-Grupa Bucegi

-Grupa Fagaras

-Grupa Parang

-Grupa Retezatgodeanul

Altitudinea maxima este de 2544m in varful Moldoveanu.

Altitudinea maxima in cele 4 grupe sunt de peste 2500m.

Grupa Muntilor Bucegi

1.Limite
N-Depres Brasov

S-Subcarp de Curbura

E-Valea Prahovei

V-Valea Dambovitei

2.Geneza
Urmele glaciatiuni in aceasta grupa au fost sterse datorita rocilor sedimentare.
3.Roci
-sisturi cristaline,sedimentare(conglomerate si calcare)

Masive montane:

E- M-tii Bucegi pe conglomerate cu Babe si Sfincsi

V- M-tii Leaota(sisturi cristaline)

N-V- M-tii Piatra Craiului pe calcare si relief carstic(Pestera Dambovicioara,Ialomitei,Cheile Dambovitei)

Relief depresionar curulalui Rucar-Bran

Altitudinea maxima 2505m Varful Omu.

Grupa Fagaras

1.Limite
N-Depres Fagaras

S-Subcarp Getici

E-Valea Dambovitei

V-Valea Oltului

Relief dezvoltat pe sisturi cristaline

Masive montane:

N-M-tii Fagaras

S-M-tii Cozia,Frunti,Ghitu,Iezer,Papusa

Releif glaciar:

-M-tii Fagarasi

Releif depresionar:

-Depres Lovistei
 Grupa Parang

1.Limite
N-Depres Sibiu si Culoarul Orastiei

S-Subcarp Getici

E-Valea Oltului

V-Depres Hateg,Depres Petrosani,Valea Jiului

2.Relief
Dezvoltat dominant pe sisturi cristaline

Masivele:

N-E- M-tii Cindrelului

N-V- M-tii Sureanu

S-E- M-tii Capatani

S-V- M-tii Parang

E- M-tii Lotrului

Grupa Parang

1.Releif
a)Relief carsticM-tii ParangPestera Muierii

b)Relief depresionarVDepres Hateg

Depres Petrosani

EDepres Lovistei

c)Relief glaciarM-tii Parang(2519m)

 Grupa Retezat Godeanu

1.Limite
N-Culuarul BistreiDepres Hateg

S-Pod MehedintiSubcarp Getici

E-Depres PetrosaniValea Jiului

V-Culoarul TimsCerna

2.Roci
-sisturi cristaline si calcare

3.Releif
a)Relief pe sisturi cristaline:

N-E- M-tii Retezat-Vf Pelega 2509m

N-V- M-tii Tarcaului

Centru- M-tii Mehedinti

S-E- M-tii Valcani

b) Relief dr pe calcare:

S-V- M-tii Cerncei si M-tii Mehedinti

c)Relief glaciar:

-M-tii Retezati

-M-tii Godeanu

d)Relief depresionar

N-Depres Hateg

E-Depres Petrosani
 Carpatii Occidentali

1.Limite
N-Valea Barcaului si Valea Somesului

S-Valea Dunarii

E-Culoarul Timis-Cerna,Depres Hateg,Culoarul Orastiei,Depres Colinara a Transilvaniei

V-Dealurile si Campia de V

2.Geneza
Incretirea scoartei terestre in orogeneza alpine.Intruziuni magmatice si eruptii vulcanice(Vladeasa).

3.Roci
-toate tipurile de roci(metamorfice,magmatice,sedimentare)

4.Caracteristici
Altitudinea sub 2mii de metri

Relief carstic foarte bine dezvoltat.

-3 grupe delimitate de vai largi:

-Grupa Banat

-Grupa Poiana Rusca

-Grupa M-tiilor Apuseni

Grupa Banat

1.Limite
N-V-Dealurile de V

S-Valea Dunarii

E-Culuoarul Timis-Cerna
2.Geneza
Incretirea scoartei terestre si intruziuni magmatice

3.Roci
Toate tipurile de roci:

-la sedimentare domina calcarele

-la magmatice domina banatitele

4.Relief
a)Relief montan

N-V- M-tii Dogmecei

Centru- M-tii Aninei

S- M-tii Locvei si Almajului

E- M-tii Semenic

b)Relief carstic:

-M-tii Aninei,Cheile Minisului,Cheile Carasului,Pestera Carasului,Cheile Nerei,M-tii Locvei si Almajului

c)Relief depresionar:

-Depres Caras-Ezeris,Depres Almajului

Muntii Poiana Ruscai

1.Limite
N-Valea Muresului

S-Culoarul Bistrei

E-Depres Hateg

V-Dealurile de V
2.Relief
Format dintr-un singur masiv montan sub forma de platou cu altitudinea maxima de 1374 Vf Padesu.

Grupa Muntilor Apuseni

1.Limite
N-Valea Barcaului

S-Valea Muresului

E-Depresiunea Colinara a Transilvaniei

V-Dealurile si Campia de V

2.Roci
-mozaic petrographic

3.Relief
a)Masive montane:

N- M-tii Plopis,Meses

S- M-tii Metaliferi

E- M-tii Gilau,Muntele Mare si Trascaului

V- Padurea Craiului,Codrul Moma,Zarand,Vladeasa,Bihor,Gaina

b)Relief carstic foarte bine dezvoltat.In M-tii Bihorului,Scarisoara,Cetatile Ponorului,Pestera

Ursilor,Pestera Meziasd,Pesterile Huda lui Paparo.

c)Releif depresionar:

N-Depres Huedin

Central S-Depres Brad

V-Depres Golfuri,Vad-Borod,Beius,Zarad

Altitudinea maxima Vf Bihor sau Cucurbata Mare 1849m.

 Grupa Banat

1.Limite
S-Dunarea

E-Culuaru Timis-Cerna

V-N-Dealurile si Campia de V

2.Masive montane

Subcarpatii

1.Limite
Tin de la V Moldovei pana la V Motrului.

2.Geneza
S-au format in urma a doua etape:

-etapa I –acumularea de sedimente la poalele muntilor

-etapa a-II-a- incretirea sedimentelor in ultima parte a orogenezei alpine

3.Roci
-sedimentare(pietris nisip,argila)

4.Subdiviziuni
-Subcarpatii Moldovei

-Subcarpatii de Curbura

-Subcarpatii Getici
 Subcarpatii Moldovei

1.Limite
N-Valea Moldovei

S-Valea Trotusului

E-Culoarul Siretului

V-Grupa Centrala a Carpatilor Orientali

2.Releif
-cutat, structurat pe un sir de depresiuni la contact cu muntele inchis de un sir de dealuri.

Diviziuni:

Depres Neamt,Depres Cracau-Bistrita,Tazlau,Dealul Plesului,Dealul Pietricica

Subcarpatii de curbura

1.Limite
N-Valea Trotusului

N-V- Carpatii de Curbura,Grupa Bucegi

S-E- Campia Romana

V-Valea Dambovitei
2.Relief
-complex,cutat, structurat pe 2 siruri de depresiuni inchise de 2 siruri de dealuri

Depresiuni-Dep Pucioasa,Campina,Vrancei

Dealuri-Dealul Odobesti,Ciolanu,Salcia

Subcarpatii Getici

1.Limite
N-Carpatii Meridionali

S-Pod Getic

E-Valea Dambovitei

V-Valea Motrului

2.Releif
-cutat,structurat pe 2 siruri de depresiuni inchis de 2 siruri de dealuri

Depres Targu-Jiu=Campu Mare,Depres Tismana,Depres Horezu,Muscelele Gorjului

Subcarpatii au altitudinea maxima de peste 1000m Magura Matau.

Podisul Mehedinti

1.Limite
N-Valea Motrului

S-Valea Dunarii

E-Pod Getic

V- M-tii Mehedinti
2.Geneza
Incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina doar ca in momentul in care Carpatii Meridionali s-au
inaltat in bloc cu 1000m podisul a ramas pe loc.

3.Roci
-roci dominante sunt calcarul cea ce determina un dezvoltat relief carstic ex:Pestera Topolnita

Podisul Dobrogei

1.Limite
N si V-Dunarea

S-granita cu Bulgaria

E- M Neagra

Diviziunile masivului Dobrogei de N Pod Dobrogei

de S

Limitele dintre cele 2 subdiviziuni este data de linia imaginara ce uneste localitatea Harsova cu Capul
Mitia.

Masivul Dobrogei de N

S-a format prin procese de incretire in 2 orogeneze:

a)Orogeneza caledoniana care a inaltat Pod Casimciei.

b)Orogeneza Hercinica care a inaltat M-tii Macinului cu altitudinea maxima in Vf Greci de 467m.

Modelarea masivului Dobrogei de N continua si astazi datorita proceselor de eroziune datorate

factorilor externi.

Rocile dominante sunt sisturile verzi si granitele

Podisul Dobrogei de S

Este o zona de acumulare de sedimente sarmatice(calcare si creta)acoperite de un strat de

leoss(leos).Leoss este o roca sedimentara prafoasa,poroasa si de culoare galbena.

Subdiviziuni:

N-Pod Mehedinti

S-E-Pod Negru Voda

S-V- Pod Olteniei

E-zona litorala

Podisul Moldovei

1.Limite
N-Ucraina E-Valea Prutului

S-Campia Romana V-Grupa N a Carpatilor Orientali,Valea Moldovei,Culoarul Siretului

2.Geneza
O zona de acumulare de sediment in fundamental caruia se afla platform Est Europeana.

3.Roci
-sedimentare(argila,nisip,pietris)
4.Relief
-monoclinal cu numeroase cueste(versanti abrupti in cadrul reliefului monoclina)

5.Subdiviziuni
N-E- Campia Moldovei

N-V- Pod Sucevei

Jumatatea S- Pod Barladului

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

1.Limite
N-Grupa N a Carpatilor Orientali

N-V-Jugul Intracarpatic

S-Carpatii Meridionali

E-Grupa Centrala a Carpatilor Orientali

V- M-tii Apuseni

2.Geneza
O zona de platforma peste care s-au asternut straturi succesive de sedimente in urma a numeroase
transgresiuni si regresiuni marine.

3.Roci
Domina rocile sedimentare(marne,argile,nisip,pietris,calcar)

4.Relief
Structurat in 2 parti:

a)O zona de contact cu muntele:

N-Depres Lapus

S-Depres Fagaras si Depres Sibiu

E-Subcarpatii Transilvaniei
V-Culoarul Turda-Alba Iulia

b)Podisul propriuzis:

-Pod Somesan

-Campia Transilvaniei

-Pod Tarnavelor

Un relief cu structura monoclinala afectat de numeroase alunecari de teren si cu cueste.Mai apar cutele
diapire(zacaminte de sare) si domurile gazeifere.

Dealurile si Campia de Vest

I.Dealurile de Vest
1.Limite
N-Carpatii Orientali

S-Dunarea

E-Carpatii Occidenatli

V-Campia de Vest

2.Geneza
-o zona de acumulare piemontana(la poalele muntilor)

3.Roci
-sedimentare(nisip,pietris,argila)

4.Relief
-au incinare de la E la V

-nu sunt continue in spatiu

Exemple de subdiviziuni:

-Dealurile Silvaniei

-Dealurile Oradei

-Piemontul Codrului

-Dealurile Lipovei

Dealurile Banatului

II.Campia de Vest
1.Limite
N-Grupa N a Carpatilor Orientali

S-Granita cu Serbia
E-Dealurile de V si Carpatii Occidentali

V-Granita cu Ungaria

2.Geneza
-acumularea cu sediment

3.Roci
-sedimentare

4.Relief
-inclinarea de la E la V

-reprezinta sectorul E al Campiei Panonice

Este format din 2 categori de campii:

a)Campiile tabulare-Campia Vingai,Arad,Caren

b)Campiile joase,subsidente,frecvent inundabile-Campia Somesului,Crisurilor,Timisului

In Campia Caren sunt prezente dune de nisipi.

Campia Romana

1.Limite
N-Podisul Getic,Subcarp de Curbura,Pod Moldovei

S-V-E- Valea Dunarii sau Lunca Dunarii

2.Geneza
-acumulare de sediment carate de catre apele curgatoare

3.Roci
-sedimentare(nisip,pietris,leoss)
4.Relief
-Campia are o inclinare N-S, N-V, S-E,

-aceasta inclinare este indicate de catre cursurile raurilor

-in Campia Romana apar procese geomorfologice de tasare si sufoziuni in roca numita leoss care
determina formarea crovurilor,gavanelor si vailor de sufoziune

-cromuri=microdepresiuni

-prezenta dunelor de nisip in Campia Olteniei si Campia Baraganului

-in Campia Romana sunt prezente 3 tipuri de campii:

1.Campie Piemontana(campii inalte cu structuri geologice monoclinale inclinate intr-o parte)

Ex:Campia Pitesti,Campia Targovistei,Ploiesti,Ravnicului

2.Campii Tabulare-stratele geologice sunt drepte

Ex:Campia Bailestilor,Gavanu-Burdea,Vlasiei,Baraganului,Brailei

3.Campii Subsidente-foarte joase,frecvent inundabile

Ex:Campia Titu Gherghita,Campia Buzaului,Jiretului Inferior

Campia Romana Este impartita in 5 sectoare:

-sect 1-Campia Olteniei

-sect 2-Sectorul Olt-Arges

-sect 3-Campia Bucurestilor intre Arges,Ialomita si Dunare

-sect 4-Campia Baraganului intre Dunare si Calimatui

-sect 5-Campia de E la N de Calimatui

Clima

Sunt 7 tipuri de clima

I.Climat-zona temperata
a)Climat mediteranian:

-specific Europei S
-veri caniculare 30-40*C, ierni calde 10,15*C si ploioase

-vanturile care bat sunt simultane(vant cald si fierbinte ce bate dinspre Sahara spre Europa in timpul
vremii predominante)

-are 2 vanturi locale care bat si ele sunt:

-Mistral-un vant rece ce bate dinspre M-tii Alpi spre litoralul mediteran al Frantei

-Bora-un vant rece ce bate dinspre M-tii Alpii Dinarici spre Tarmul Adriatic

b)Climatul temperat oceanic

-specific Europei de V

-veri moderate 24-28*C, ierni placute 0-5*C

-precipitatii abundente pe parcursul intregului an

-bat vanturile de V aducatoare de precipitatii

-acest tip de climat se afla si sub influenta curentului Atlanticului de N

c)Climatul temperat continental

-specific Europei de E

-veri caniculare 30-40*C si secetoase, ierni geroase -10,-20*C cu vanturi care viscolesc zapada(crivat)

-cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai-iunie

d)Climatul temperat rece

-specific Europei de N

-veri racoroase aprox 20*C, ierni lungi si geroase sub -20*C cu cantitati mari de precipitatii sub forma de
zapada

e)Climatul temperat continental de tranzitie

-este specific Europei Centrale

-sufera influente din toate cele 4 puncte cardinale

g)Climatul temperat continental excesiv

-este specific Campiei Mari Caspice

-are aceleasi caracteristici cu climatul temperat continental doar ca cantitatea de precipitati este extrem
de mica

g)Climatul subpolar

-specific extremitati N a Europei de N

-veri scurte racoroase 10-15*C, ierni ierni lungi si geroase pana la -70*C

-vanturi puternice,vanturi polare

Clima Romaniei

Caracteristici
Climat temperat continental de tranzitie.

Temperatura maxima registrata este de 44,5*C in Campia Romana la Braila in 1951. (anu nu trebuie
invatat).

Temperatura minima -38,5*C in Depres Brasov in ianuarie 1944(anu nu trebuie invatat).

Temperatura pe teritoriul romaniei scade de la S la N cu aprox 2,5*C.

Temperatura multianuala in Sud 11*C in Nord 8,5*C in Romania.

Centri barici ce influenteaza clima romaniei:

-anticiclonul Azorelor (vara):

Anticiclonul-masa de aer cu presiune inalta si temperatura ridicata.

-anticiclonul Siberian (iarna)

-ciclonul Islandez:

Masa de aer cu presiune scazuta rece si cu precipitatii.

-ciclonul mediteranian:

Masa de aer de presiune joasa incarcata cu precipitatii,actioneaza in Sudul Romaniei.

Regionalizarea climatica a Romaniei

1.Climatul temperat continental cu influente oceanice specific:

-Depres Colinara a Transilvaniei,Carpatilor,Dealurilor si Campiei de V

-bat vanturile de V care determina un climat mai umed si moderat termic

2.Climatul temperat continental cu influente de ariditate

-specific podisului Moldovei,Subcarp de Curbura si a Moldovei,Campia Romaniei,Pod
Dobrogei,Delta Dunarii
-bate crivatul care determina geruri iarna

3.Climatul temperat continental cu influente baltice:

-este specific Grupa N a Carpatilor Orientali, Subcarp Moldovei,Pod Sucevei,Nordul Campiei Moldovei

-se caracterizeaza prin ierni geroase si cantitati mari de zapada ,veri racoroase cu cantitati mari de
precipitatii

4.Climat temperat continental cu influente pontice

-specific tarmului Mari Negre

-bat brizele marine care modeleaza climatul,inblanzindu-l

5.Climatul temperat continental cu influente submediteraniene

-specific S-V Romaniei mai precis dealurile si campia Banatului,Pod Mehedinti,Campia
Olteniei,Pod Strehaiei
-bate austrul care pe timpul verii aduce seceta si canicula iar pe timpul iernii ploaie si temperaturi mai
ridicate

6.Climatul temperat continental de tranzitie

-specific Pod Getic si Subcarp Getici,Centrul Campiei Romane

-atat crivatul si asutrul bat

Etajarea climatica a Romaniei

1.Etajul climatic de lunca si Delta Dunarii

-temperatura medie anuala peste 11*C

-precipitatii sub 400mm/an

2.Etajul climatic de campieȘ

-Campia Romana,Campia de V,Campia Moldovei

-temperatura medie anuala 10-11*C,precipitatii 400-650mm/an

3.Etajul climatic de dealuri si podisuri joase 300-500m altitudine

-Pod Barladului,Pod Dobrogei,Pod Getic,portiuni Depres Colin a Transilvaniei,Dealurile de V

-temperatura medie anuala 8-10*C

-precipit medie anuala 600-800mm/an

4.Etajul climatic de dealuri si podisuri inalte,intre 500-1000m altitudine

-Pod Sucevei,Subcarp,Depres Colin a Transilvaniei

-temperatura medie anuala 6-8*C,precipitatii anuale 800-1000mm/an

5.Etajul climatic montan-Carpati 1000-1800m

-temperatura medie aprox 2-6*C

-precipitatii 1000-1200mm/an

-vanturi puternice

Anomalii sau exceptii

Pod Barladului-etaj cl de dealuri si podisuri joase,cu temper 8-10*C dar precipit aprox
450mm/an(influenti de ariditate)

Pod Dobrogei de S- cl de dealuri si pod joase,temp medie 10-14*C,precipit sub 400mm/an

Masivul Dobrogei de N-etaj cl de dealuri si pod joase cu temper 10-11*C,precipitatii intre 400-
450mm/an.

Vegetatia fauna si solurile Europei

1.Zona mediterana-Europa de S
a)Vegetatie-de tip mediteranian,formata din paduri de stejar,cedrii de Liban,pinul
mediteranian,citrice(lamai,portocale),maslini,vita de vie,plante aromatice(dafin,rozmarin),oregano

b)Animale-sacal,reptile,vipera cu corn,scorpion,cea mai mica maimuta-magonul pe stancile Gibraltar

c)Solurile-brun,roscat si terra rosa.Deaorece aceasta zona a fost leaganul civilizatiei umane,o buna parte
din paduri au fost defrisate in favoarea agriculturii dar solurile nefiind foarte fertile s-au degradat si s-au
transf in terra rossa,ulterior fiind abandonate.

=>Vegetatie secundara:

-maquis in Franta

-gariga in Spania

-frigona in Grecia

2.Zona padurilor de foioasa-Europa de V si Centrala

a)Vegetatie formata din paduri de stejar si fag,ulm,frasin,tei,nuc

b)Animale-veverita,bufnita,cuc,privighetoarea,caprioara,cerb,porc mistret,lup,vulpe

c)Soluri-argiluvisoluri(brune,roscate)

3.Zona stepei si silvostepei:Europa de E si Centrala

a)Vegetatia:

-stepa,ierburi de pini la 1,5m

-silvostepa-ierburi+arbusti spinosi+paduri de stejar(pusta)

In Europa stepa poarta diferite de numirii:Baragan,Campia Panonica si in Transilvania

b)Animale-rozatoare,iepure,popandau,harciog,bursuc,pasarii,prepelita,ciocarlia,caprioara vulpia

c)Soluril-cernoziom(cele mai fertile soluri)

4.Zona padurilor de conifer-Europa de N

a)Vegetatie-molid,brad argintiu,zada,mesteacan

b)Animale-ursul brun,elanul,rasul,cocosul de munte,gainusa de alun

c)Solurile-spodosoluri(soluri cenusii)

5.Zona tundrei-Europa de N
a)Vegetatie-licheni,muschi,jneapan,ienupar

b)Animale-urs,vulpe polara,ren,boul mascat

c)Solurile albastrui de tundra.Pe profil aceste soluri sunt inghetate pe parcursul intregului
an=>permafrost

Zona Tipul de clima Vegetatia Sol Animale

geografica
Europa de N Subpolar,tempera Tundra,paduri Albastrui,de Urs,vulpe,ren
t rece de tundra,permafrost,spodosolur
 conifer(molid i
brad)
Europa Temper Paduri de Argiluvisoluri,cernoziom
Centrala continental de foioase,stepa
tranzitie
Europa de E Temper Stepa Cernozion,nisipoase Reptile
continental semidesertica
excesiv
Europa de V Temperat oceanic argiluvisoluri

Vegetatia fauna si solurile Romaniei

1.Stepa-specifica zonelor de campie pana in 300m altitud

-Campia Romana,Campia Vestica,Campia Moldovei,Pod Moldovei,Pod Dobrogei

2.Silvostepa
-Campia Romana,Depres Colinara a Transilv si Pod Dobrogei

3.Etajul padurilor de foioase:

a)Etajul padurilor de stejar-intre 300-500m altitudine:

-N Pod Dobrogei,in Pod Barladului,Pod Getic,Dealurile de V,Depres Colin a Transilv

b)Etajul padurilor de fag-500-1000m altitudine:

-Subcarp,Pod Mehedinti,Pod Sucevei,Depres Colin a Transilv+zone montane 1000m

4.Etajul padurilor de conifer-1000-1800m altitude in Carpati

5.Etajul subalpin-1000-2000m
-in Carpatii:

-vegetatie-jneapan,ienupar,merisor,zmeura

-spodosoluri

-animale specific-ursul brun si vipera

6.Etajul alpin-la peste 2000m:

-in Carpati:

-pajisti alpine

-spodosoluri

-animale-marmote,ursul

Etaj Repartitie Tip de clima Vegetatie Sol Animale

geografica
Stepa Campia Etaj Stepa=ierburi cernoziom Dropie
Romna Climatic de aprox 1m Iepure
C.Moldovei Campie inaltime ceocarlia
C de Vest Etaj climatic
Pod Dobrogei de dealuri si
silvostepa pod joase

Vegetatie azonala
a)de tip submediteraniana:

-Dealurile de V

-M-tii Banatului

-Campia Olteniei

-S-V Romaniei:

-specific liliacul salbatic si smochinul

b)de lunca si Delta:

-salcie,plop,arin,papura,trestie

-nufar->specific Deltei Dunarii

Animale azonale:

-vipera cu corn,scorpionul

-broasca testoasa de uscat

Soluri azonale:

-holomorfele(saraturile)-Campia Romana,Depres C a Transilv,Subcarpatii

-Hidromorfe-Delta,luncile raurilor

-andosoluri(solurile vulcanice)-Carpatii,zone vulcanice

-vertisoluri-soluri degradate din cauza alunecarilor de teren:

-Depres Col a Transilv

-Subcarpatii

-Pod Moldovei

-Pod Barladului

Apele Europei

Europa de N
Rauri cu debit bogat pe parcursul intregului an doar ca 6 luni pe an sunt cu pod de gheata

Fluvii-Pecioara,Dvina de N

Europa Centrala
Rauri cu debit variat cu un maxim de primavera si un minim de iarna in primavera

Apare inghetul la mal

Fluvii-Dunarea,Vistula,Rin,Elba

Europa de S
Are rauri cu debit variat,iarna cu debit bogat pana la inundatie din cauza ploilor de iarna si vara debit
scazut pana la secare din cauza climei.

Fluvii al Europei de S:
-Tajo,Duero,Guadalquivir,Pad,Tibru si Marita

Europa de V
Rauri cu debit bogat pe parcursul intregului an cu un maxim de iarna

Fluvii-Tamisa,Sena,Laura,Garone

Europei de V
Rauri cu debit variat cu un maxim de primavara un minim de iarna in februarie si altul de vara tarzie in
august, iarna apare inghetul la mal sau chiar podul de gheata.

Fluvii –Volga,Don,Nipru

Fluvii si bazine de receptie

Bazine de receptive

1.Oceanul Atlantic
-Guadarqvir,Tuajor,Duero, strabate Spania si Portugalia

-Garone si Luara-ele strabat Franta

Toate cele 5 fluvii se varsa prin estuare

2.Marea Maneci
-Sena-Franta=estuar (se varsa printr-un estuary)

3.Marea Nordului
-Tamisa-Marea Britaniei=estuary

-Rin-Elvetia,Franta,Germania,Olanda=canale

-Weser=Germania

-Elba=Cehia,Germania

4.Marea Baltica
-Oder=Cehia,Polonia,Germania

-Vistula=Polonia

-Tvina de V=Rusia,Belarus,Letonia

5.Oceanul Artic
-Tvina de N=Rusia

-Pecioara=Rusia

6.Marea Caspica
-Ural=Rusia

-Volga=Rusia

7.Marea Neagra
-Don=Rusia

-Nipru=Rusia,Belarus,Ucraina=se varsa printr-un liman

-Nistru=Ucraina,Republica Mmoldova

-Dunarea=Delta

8.Marea Mediterana
-Marita=Bulgaria,Grecia

-Pad=Malia

-Tibru=Roma/Italia

-Ronul=Elvetia,Franta-delta

-Ebro-Spania

(AICI II O SCHEMA).

Lacurile Europei

Se impart in 2 mari categorii:

1.Lacurile antropice la baraj si hidroenergetic.

Cele mai numeroase sunt de-a lungul Volgai si a Dunarii(Portile de Fier 1 si 2).

2.Lacuri naturale
a)Lacuri tectonice:

-lacul Balaton-Ungaria

-lacul Ohrid-Macedonia

b)Lacuri tectonico glaciare:

-Ladoga si Onega-Rusia

-Bade-Germania,Elvetia,Austria

-Geneva-Elvetia

c)Lacuri glaciare:

-Pen Scandinava

-Finlanda(tara celor 1000 de locuitori)

-Rusia

-Polonia-Lacurile Mazuriene

-M-tii Alpi-Garda,Magiore

-Carpatii-Balea,Potragu,Galcescu

d)Lacurile vulcanice

-Carpatii=Sf Ana(Romania)

-M-tii Apenini=Balsano,Albano

Lagunele-sunt golfuri barate de cordoane de nisip

-laguna Venetia,Franta-Mar Menoar

-Romania-complexul corazim

e)Lacuri carstice

-Pen Balcanica=Pod Carstic (Romania)

Delta Dunarii

-vegetatie de Delta

-paduri subtropicale inundate-Padurea Letea

-stuf

-nuferi

-cainele Enot

-pelicani,cormorani,egrete,lopatari,rate,gaste,sturion

Solurile hidromorfe si aluvionare de lunca

 Dunarea

1.Izvoare
-Padurea Neagra(Germania)

2.Curs
a)Tari strabatute

-Romania,Ucraina,Germania,Austria,Slovacia,Serbia,Croatia,Bulgaria

b)Capitale strabatute

-Viena,Bratislava,Budapesta si Belgrad

c)Curs superior

De la Izvoare la Viena ,cu debit bogat datorita afluentilor care vin din M-tii Alpi,Raul Rinn 36km curs
subteran

d)Curs mijlociu

-Viena,Bazias,Tisa(principalul afluent),Sava,Morava,Drava

e)Curs inferior

-Bazias,Sulina,Defileul Dunarii,Portile de Fier 1 si 2

3.Gura de varsare
......................

4.Importanta
-adaposteste 4000 de plante si animale

-moderator climatic

Apele Romaniei

I.Raurile
Reteaua hidrografica a Romaniei este radiar concentrica.Are ca si colector unic Dunarea

1.Grupa de V:
-colector principal Tisa

a)Raurile maramuresului:

-Viseu,Iza

b)Somesul:

-format din Somesul Mic si Somesul Mare unite la Dej

c)Barcaul

d)Crisurile:

-Crisul Repede,Crisul Negru,Crisul Alb

-Crisurile se unesc pe teritoriul Ungariei si formeaza un singur rau ce se varsa in Tisa

e)Muresul:

-are ca afluenti Ariesul pe dreapta,Tarnava pe stanga,Streiul,Sebesul

2.Grupa raurilor banatene

a)Bega-singurul rau canalizat de pe teritoriul Romaniei,se varsa in Tisa

b)Timisul-se varsa in Dunare

c)Nera-se varsa in Dunare

d)Cerna-se varsa in Dunare

3.Grupa S
Colector principal este Dunarea

a)Jiul-cu principalul affluent Motru

b)Oltul-cu afluentul Oltetul

c)Vedea-cu afluentul Teleormanul

d)Argesul-cu afluentul Dambovita

e)Ialomita-cu afluentul Pahova

4.Grupa de E
Principalul collector este Siretul ce are ca afluenti:

-pe dreapta:Suceva,Moldova,Bistrita,Trotus,Buzau
-pe stanga:Barladul

Al doilea colector al grupei este Prutul ce are ca afluent principal Raul Jijia si Bahlui

Table Rau-Judet(nu trenuie invatat tabelu ii o tema)

Grupa Raul Afluenti mai importanti Orase resedinte de judet

Tisa Iza,Viseu,Tur,Somes,Cris,Mures
Somes Cluj,Satu Mare
Vest si Sud-Vest Crisurile Oradea-pe Crisul Repede
Mures Tarnava,Aries,Sebes,Strei Tg.Mures,Alba-Iulia,Deva,Arad
Bega Timisoara
Timis
Nera
Cerna

Jiu Motru,Gilort Tg.Jiu,Craiova

Olt Raul Negru,Barsa,Cibin,Lotru,Topolog,Oltet
Sud Vedea Teleorman Alexandria
Arges Dambovita Pitesti,Bucuresti-pe Dambovita
Ialomita Prahova,Teleajen Slobozia
Est Siret Suceava,Moldova,Bistrita,Trotus,Buzau,Barlad Bacau
Prut Jijia,Bahlui

Sud-Est Dobrogea Casmincea

I.Lacuri naturale

a)Lacuri glaciare

-Lala si Buhaiescu in grupa N a Carpatilor Orientali

-Patragu si Balea in M-tii Fagarasi

-Galcescu in grupa Parang

-Zalmoaga in grupa Retezat-Godeanul

b)Lacuri vulcanice

-Sf Ana in M-tii Harghitei Grupa Centrala a Carpatilor Orientali

c)Lacuri Carstice

-Ighiu,Varsoaia- M-tii Apuseni

-………. in Pod Mehedinti

d)Lacuri de baraj natural

-Lacul Rosu pe Valea Bicazului in grupa Centrala a Carpatilor Orientali

e)Lacuri cu apa sarata

-Costiu si Ocna Sugatar in Depres Maramures

-Fara fund ,Miresei-Subcarpati

-Amara,Balta Alba in Campia Romana

-Ocna Sibiului,Turda,Cojocna,Ursu in Depres Colinara a Transilvaniei

f)Lacuri natural

-Limanele:

-guri de varsare barate de un cordon de nisi psi sunt de doua categorii:

-Limane fluviatile:

Ex:Lacul Oltina,Mostistea-care sunt de-a lungul Dunarii

-mai sunt si de-a lungul Ialomitei

-Limane maritime-care se varsa direct in mare:

-Limanul Techirghiorg,Mangalia

Def.Lagunele sunt foste golfuri barate de cordoane de nisip.

Lagune:Seneica,Snoia,Razim,Sutgard

II.Lacuri antropice

a)Lacuri de baraj hidroenergetic

-pe Dunare-Portile de Fier 1 si 2

-pe Bistrita Izvoru Muntelui

-pe Prut-Stanca Costesti

-pe Arges-Vidraru

-pe Lotru-Vidra

-pe Somes-Tarnita si Fantanele

b)Iazuri si Helesteie

Iazurile sunt destinare irigarii

Helesteiele pentru cresterea pestilor

-in Campia Moldovei in zona Dracsan

-in Campia de V in zona Cefa

-Depresiunea Colinara a Transilvaniei,Ciurila,Martines,Geaca

Resursele Europei si Romaniei

1.Resurse energetice

a)Carbune:

-Rusia in zona M-tiilor Urali si Bazinul Moscovei

-Ucraina in zona Donbass

-Polonia in zona Silezia

-Germania in bazinul Rhur si Sarr

-Marea Britanie cu bazinul Angliei

-Cehia

-Slovacia

-Romania:

-huila in Depres Petrosani,lignit in Motru Rovinar,brun in Depres Comanesti,Grupa Centrala a Carpatilor

Meridionali

b)Petrolul

-cel mai mare producator este Rusia in Carpatii Marii Caspice in zona Volga,Ural si in Bazinul fluviului
Peceoara

-Marea Nordului-de unde exploateaza Marea Britanie si Norvegia

-Romania-zona subcarpatica,Campia de Vest,Campia Romana,Platforma Continentala a Marii Negre

c)Gazele natural

-cel mai mare producator European este Rusia

-Ucraina

-Olanda

-Romania-in Depres Colinara a Transilv depozitat in domuri gazeifere si gaz de sonda in Subcarpati so
Campia Romana
2.Minereuri de fier

-cel mai mare zacamant de fier are Rusia la Magnitogorsk si se numeste Polul magnetic al Rusiei

-Ucraina la Krivoy-Rog

-Suedia Kiruna

-Franta in Lorena

Romania in M-tii Poiana Ruscai si M-tii Banatului

3.Minereuri neferoase

a)Aur

-in Rusia

-Romania in M-tii Apuseni,Grupa N a Carp Orientali

-Bulgaria

b)Cupru

-cantitati mari are Rusia

-Romania

c)Bauxita

-Grecia

-Serbia

-Romania

d)Sare

-Ucraina

-Polonia

-Germania

-Marea Britanie

-Romania

4.Materiale de constructive

a)Marmura

-Italia

-Grecia
-Rusia

-Romania

5.Minereuri radioactive

-cantitati mari detine Rusia

-Suedia

-Franta

-Spania

-Romania

Economia Europei si Romaniei

I.Agricultura

1.Europa de N

-se cultiva-cereale (secara,ovaz),cartofi,varza

-se cresc-porci,reni

2.Europa Centrala

-se cultiva-cereale(toate tipurile dar in special grau,porumb),cartofi,floarea soarelui,pomi

fructiferi(Polonia,Romania),vita de vie(Romania si Ungaria)

-se cresc-toate animalele

Deoarece o parte din tarile centrale europene de ex:Romania,Ungaria au facut parte din lagarele
comunistilor se inbina agricultura de tip commercial(Germania)cu ce-a de subzistenta(Romania)

3.Europa de S

-se cultiva-grau,orez,legume(rosi in special),vita de vie,citrice,plante aromatice si maslini

-se cresc-capre,oi

4.Europa de E

-se cultiva-cereale(grau,porumb,orez)floarea soarelui,sfecla de zahar

-se cresc-oi,vite,porci

-agricultura este extensive pe suprafate mari

5.Europa de V

-se cultiva-cereale(grau,porumb),pomi fructiferi,legume,zarzavaturi,flori(Olanda)

-se cresc-vaci pasari si porci

-se practica o agricultura de tip intensiv cu selectie genetica a plantelor si animale

II.Industria

1.Industria extractiva(exploateaza resursele)

2.Industria energetica:

-termocentrala(gaze,petrol si carbine)-Rusia,Ucraina,Polonia,Germania,Marea Britanie,Romania(la

Rogojele si Turcele,Deva,Ludus,Iernut)

-hidrocentrale-Rusia(cea mai mare putere instalata pe Volga),Norvegia,Suedia,Romania(cea mai mare

putere instalata pe Dunare din UE)

-numeroase hidrocentrale are Romania pe Olt,Arges,Somes,Tarnita,Fantanele,Gilau,Bistrita

-atomocentrale(puterea minereurilor radioactive)-Germania,Franta,Suedia,Marea

Britanie,Polonia,Rusia,Romania(Cernavoda),Bulgaria

-centrale mareemotrice-Franta si Rusia

3.Industria constructoare de masini

-autovehicule-Germania,Franta,Italia,Spania,Suedia,Rusia,Romania(Logan la Pitesti,Ford la Craiova)

-tren-Franta,Germania,Rusia,Polonia,Italia,Marea Britanie,Romania(la Craiova,Arad,Bucuresti)

-avioane-Franta,Rusia

-nave maritime si fluviatile-Marea Britanie,Franta,Italia,Rusia

Toate tarile care au deschidere la mare sau ocean au aceasta ramura industrial

4.Industria siderurgica(prelucrarea minereurilor de fier,se obtine otel sau fonta)-

Rusia,Ucraina,Polonia,Marea Britanie,Germania,Italia,Franta,Spania,Romania(la Galati)

5.Industria prelucrarii minereurilor neferoase

-Rusia,Franta,Germania,Spania,Marea Britanie,Romania(la Tulcea se obtine aluminiu,la Slatina

alumina,la Baia Mare plumb)

6.Industria chimica(prelucrarea petrolului-petrochimie)

-Rusia,Marea Britanie,Norvegia,Franta,Germania,Italia,Romania(la Navodari,Pitesti,Ploiesti,Ramnicu

Valcea)

-ingrasaminte chimice-Rusia,Ucraina,Polonia,Germania,Franta,Romania(Targu Mures)

-produse de curatat si detergent-Germania,Franta

-produse farmaceutice-Germania,Franta,Marea Britanie,Romania(la Cluj,Iasi,Timisoara,Bucuresti)

-cosmetica si parfumerie-Franta,Germania,Marea Britanie,Romania(Cluj,Timisoara)

7.Industria lemnului

-Suedia,Norvegia,Finlanda,Rusia

8.Industria usoara

-confecti-Franta,Italia,Germania,Marea Britanie,Spania

-incaltaminte si marochinarie-Italia,Franta

9.Industria pielariei

-Spania

10.Industria marmurilor

-Rusia

11.Industria alimentara

-branza-Franta,Italia,Olanda

-paste-Italia

-conserve tomate-Italia,Spania

-ulei de masline-Spania,Italia,Germania

-vinuri-Franta,Italia,Portugalia,Moldova,Romania,Ungaria

-spirt-Polonia

-boia de ardei-Ungaria

-gem-Romania

III.Transporturi

a)transport rutier

-Germania,Italia,Spania,Franta,Austria,Grecia,Polonia

b)transport feroviar

-Franta

-noduri de cale ferata-Moscova,Varsovia,Budapesta,Berlin,Paris

-sub Marea Maneci intre Marea Britanie si Franta s-a construit eurotunel

c)transport aerian
-Moscova,Londra,Frankfurt pe Main,Paris,Madrid,Roma,Milano,Viena,Bucuresti

d)transport fluvial si maritime

-pe marile fluvii-Rin,Dunare,Sena,Volga,Elba,Tamisa

Tarile care detin cea mai densa retea de cale fluviatila:

-Germania,Franta,Olanda,Rusi,Romania

-cel mai mare port fluviatil se afla in Germania

-cel mai mare port maritim este Roterdam in Olanda

Populatia si asezarile urbane

Populatia Europei are o densitate de aproximativ 77 de locuitori pe km2(km patrat).Este la nivel Europen
in continua scadere datorita natalitatii scazute care duce la imbatranirea populatiei si scaderea fortei de
munca.

Europa occidental isi rezolva problema lipsei fortei de munca prin intermediul imigratilor din Europa de
E,Asia si Africa.In Romania densitatea medie este de aproximativ de 92 locuitori pe km2 si ia are sporul
natural negativ(adica mor mai multi oameni decat se nasc) rezultand scaderea numarului populatiei si
imbatranire.Principala problema a Romaniei in ultimi 20 de ani sunt emigrarile aproximativ 2 milioane
de locuitori=>lipsa acuta a fortei de munca.Natalitatea scazuta pe teritoriul Romaniei se datoreaza
liberalizari avortului,lipsa informatiei din mediul public,scaderea economica.In occident la nivel
European natalitatea scazuta se datoreaza intemeieri tarzi a familiei,anii multi de scoala si confortul si
disparitia in unele cazuri a notiuni de familie.

Zona cu densitate mare a populatiei la nivel European:

-marile asezari urbane

-valea fluviului Rin,Baziunul Parisului,Bazinul Londrei,Campia Padului

Zone cu densitate mica:

-Pen Scandinava

-Islanda

-Finlanda

-N Rusiei

-zona Montana inalta-Aproximativ 2-3loc pe km2

In Romania densitatea:

-zone cu densitate mica:

-zonele montane si Delta

Zone cu densitate mare:

-marile aglomeratii urbane-orase:Valea Muresului,partea centrala Campiei Romane,Valea Siretului

Limbi vorbite

-la nivel European-romanice-Franta,Spania,Portugalia,Italia,Romania,Republica Moldova,Belgia

-de origini germanice-Norvegia,Suedia,Germania,Anglia,Irlanda,Danermarca,Olanda

-de origine slava-Rusia,Belarus,Ucraina,Polonia,Cehia,Slovacia,Slovenia,Croatia,Serbia,Boznia-

Hertegovina,Muntenegru,Macedonia,Bulgaria

-fino unglice-Irlanda,Ungaria

-greaca-Grecia

Religie

Europa de N si centrala-protestanta

Europa de S si V-catolica,romano catolici

Europe de E-ortodoxa

Pen Balcanica-ortodoxa,musulmana

Azezari

Cele rurale se impart in 3 categori(indiferent daca este Europa sau Romania)

-sate-risipite-in zonele de munte

-rasfirate-zonele de deal si de podis

-adunate-zona de campie

-stat stup-in zona mediteraniana

Asezari urbane

La nivel European sunt mari aglomeratii urbane adica metropole cu zone de influenta(toate capitale
Europene sunt mari aglomerati urbane ex:Paris).

-conurbatii(zone popularizate aproximativ 100%):

-conurbatia Olandeza peste 90% urbanizata,Roterdam,Amsterdam,Haga

-conurbatia vest germana de-a lungul raului Rin

 Tema-caracterizarea tarilor din Europa
I.Albania

Vecini Muntenegru la nord-vest,  Kosovo la nord-est,  Macedonia la est și cu Grecia la sud și sud-est
 Relief(2-4 O ţară cu relief predominant muntos; lanţul munţilor Dinarici. În N, Alpii Albanezi Munţii
forme de Albaniei Centrale, Munţii Pindului,Câmpia litorală
relief cu
denumire)
Clima Este mediteraneană pe fâşia fertilă, joasă, de coastă; în rest, de tip continental. Temperatura
medie anuală este de 27˚C vara şi 4˚C iarna. Precipitaţiile de l020-l520 mm/an. Vremea
variază puternic de la nord la sud.
Apele  cursuri scurte, dar cu un potenţial energetic mare: Drin, Devoli, Vjose. Lacuri
tectonice:Shkoder/Scutari, Ohrid şi Prespes. 
Vegetatie Vegetaţie mediteraneană
Fauna  lupi, urși, mistreți,pajura și capre negre
Flora  pin, mesteacăn,brad si pășunile alpine
Resurse(2- petrol, crom, gaze naturale, cupru, fier, bitum, sare
4)
Agricultura grâu, porumb, sfeclă de zahăr, tutun
Ramuri alimentară, textilă, îngrăşăminte chimice, oţel ,produse petroliere. 
industrial(4
)
Transport Rutier,aerian,feroviar,naval
Turism(2- Litoral,montan
4obiective)

II.Andorra

Vecini  Spania și Franța
Relief(2-4  Coma Pedrosa(munte),M-tii Andorrei
forme de
relief cu
denumire)
Clima este aspră, iarna se produc avalanşe. Precipitaţii bogate
Apele râul Gran Valira,  bazinul fl. Ebru
Vegetatie paduri de conifere
Fauna  capra neagră şi cocoşul de munte
Flora  păduri de pin şi pin negru; pajişti alpine
Resurse(2-  Economia se bazează pe dezvoltarea serviciilor
4)
Agricultura Agricultura pastorală; se cultivă mici loturi de grâu, orz, secară, tutun, viţă de vie, cartofi
Creşterea bovinelor şi ovinelor
Ramuri mici întreprinderi textile, de ţigarete; prelucrarea lemnului
industrial(4
)
Transport Rutier,heliport
Turism(2- turism dinamic
4obiective)
III.Armenia
 Vecini Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud
Relief(2-4 Podișul Armeniei,  Masivul Sahend
forme de
relief cu
denumire)
Clima subtropical-uscată în văile şi depresiunile joase. Precipitaţiile sunt sărace, mai ales în
depresiuni  250-400 mm/an. În zona mai înaltă precipitaţiile sunt mai  bogate 700-1000
mm/an. 
Apele Lacul Sevan,  râul Arax
Vegetatie vegetaţia predominant ierboasă Xerofită
Fauna  şacali, râşi, leoparzi, mufloni, lupi,  vulpi, urşi
Flora  Țara are suprafețe nisipoase deșertice și podișuri joase acoperite de iarbă
Resurse(2- cupru, bauxită,  molibden, zinc, bazalt, granit, marmură
4)
Agricultura  cereale, bumbac, tutun, sfeclă de zahăr; viticultură, pomicultură
Ramuri metalurgia neferoasă, construcţii de maşini;  industria chimică, textilă
industrial(4
)
Transport Rutier,feroviar,aerian
Turism(2- cultural(Ceta Dvin,Erevan),religios(Manastirea Astvatsatsin),montan(Muntele Aragat),balear(Lacul
4obiective) Sevan)

IV.Austria

Vecini  Cehia Germania la nord, Ungaria  Slovacia la est, Slovenia  Italia  la sud, și Elveția 

și Liechtenstein la vest
Relief(2-4 Alpii Austrieci, Alpii Răsăriteni
forme de
relief cu
denumire)
Clima  este temperat-continentală, predominant alpină; cu precipitaţii bogate(7l0 mm/an), iarna
îngheţul durând 4-5 luni, verile răcoroase (2l˚C). Temp. medie anuală: -3˚C iarna, l8˚C vara.
Apele Drava și Murz, precum și afluenții Dunării, Inn și Enns
Vegetatie floarea de colţ, genţiana, garofiţa, arnica, azalee, erica etc
Fauna   jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, capra neagră, păsări cântătoare, iepurele, hârciogul,
popândăul 
Flora  păduri de foioase (fag, stejar), conifere şi vegetaţie alpină (păşuni)
Resurse(2- Petrol, lignit, lemn, minereu de fier, aramă, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare,
4) potential hidroenergetic
Agricultura grâu, sfeclă de zahăr, orz, porumb,  Creşterea bovinelor 
Ramuri  siderurgie, metalurgie neferoasă, textilă, electronică, maşini utilaje, aluminiu, a lemnului şi
industrial(4 celulozei, chimică, sticlărie, porţelan, încălţăminte, artizanală. 
)
Transport Rutier,naval(Dunarea),feroviar,aerian
Turism(2- cultural,balear,sportiv
4obiective)
V.  Azerbaidjan

Vecini  Rusia la nord, Iranul la sud, Georgia, Armenia și Turcia la vest(la est este Marea Caspică)

Relief(2-4 peninsula Apşeron (Baku), câmpia Lenkoran
forme de
relief cu
denumire)
Clima este temperată în zona Caucazului Mare şi temperat-continentală în zonele de câmpie,
Precipitaţiile sunt de 1500 mm/an în Câmpia Lenkoran, de 1300 mm/an în zonele
Caucazului şi sub 300 mm/an în zonele joase. 
Apele râul Kura, Aras
Vegetatie șesuri și câmpii
Fauna   şacali, gazele, lupi, vulpi, mufloni
Flora  fagi, stejari și brazi
Resurse(2- petrol, gaze naturale, aur, aluminiu 
4)
Agricultura viticultură şi pomicultură; ceai, citrice (în S, în câmpia Lenkoran), bumbac, cereale. ovine,
caprine, bovine, cămile.pescuitul 
Ramuri constructoare de maşini, electronică, textilă, alimentară (vinuri, conserve de legume şi
industrial(4 fructe); şantier naval
)
Transport rutier,naval,feroviar,aerian
Turism(2- Montan,cultural
4obiective)
VI.Germania
Vecini  la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică; la est - cu Polonia și Republica Cehă; la
sud - cu Austriași Elveția; iar la vest - cu Franța, Luxemburg, Belgia și Olanda
Relief(2-4 Câmpia Elbei ,Munţii Harz,  Munţii Metaliferi, Masivul Renan
forme de
relief cu
denumire)
Clima climat de tranziţie de la cel temperat-oceanic din NV, la cel temperat-continental din centru
şi NE Temperatura medie anuală -lºC şi l8ºC în ianuarie şi iulie. 
Precipitaţii 500-640 mm/an în nord; l270 mm/an în munţii din Sud
- temperat-continentală de tranziţie, cu nuanţe oceanice în NV

Apele Canalul Mitteland, Canalul Dunăre-Main-Rin, Elba, Oder

Vegetatie vegetaţia de landă şi pădurile de conifer, foioasa ,vegetaţia de mlaştini
Fauna căprioara, jderul, pisica sălbatică, bizonul, hârciogul, sturzul, privi-ghetoarea, bufniţa pitică  
Flora pin,fag,stejar,
Resurse(2- fier, cupru, sare, gaze naturale,cărbuni superiori
4)
Agricultura Se cultiva:cereale (orz, ovăz, secară), cartofi, plante furajere, sfecla de zahăr, viţa de vie / se cresc:
porcine ,bovine
Ramuri constructoare de mașini,chimica, , a medicamentelor
industrial(4 i n d u s t r i a   e n e r g i e i   e l e c t r i c e , industria siderurgică,industria metalurgică,industria
) materialelor de construcţie (ciment, porţelan, sticlă), industria textilă şi alimentară (bere, produse
lactate, carne)

Transport Rutier,feroviar,naval,aerian,fluvial
Turism(2- Cultural(orase medievale),montane(statiunile din Alpi),balneare(Baden),urban(Bremen)
4obiective)
VII.Franta
Vecini Spania,Andorra,Belgia,Luxemburg,Germania,Elveția,Italia,Monaco,Brazilia,Surinam,Regatul Țărilor de Jos

Relief(2-4 Alpii Francezi , Munţii Pirinei ,  Câmpia Loarei , Câmpia Normandiei

forme de
relief cu
denumire)
Clima în vestul ţării este temperat-oceanică, influenţată de vânturile dinspre Atlantic care aduc
precipitaţii bogate. Cu cât mergi spre est, înălţimile cresc, iar clima devine temperat-
continentală. Pe ţărmul Mării Mediteranei este o climă mediteraneană, cu veri uscate,
fierbinţi, şi ierni blânde, ploioase. Uneori aici bat mistralul şi tramontul, vânturi reci.
Temperatura medie anuală este de 2ºC şi l8ºC (Paris); 0ºC şi l9ºC (Strasbourg); 2ºC şi l9ºC
(Clermont-Ferrand); 5ºC şi 20ºC (Bordeaux); 6ºC şi 22ºC (Marseille). Precipitaţiile, în V. mai
bogate: Brest: 8l0 mm/an; Bordeaux: 760 mm/an; Strasbourg 660 mm/an; Marseille: 580
mm/an. În munţi cca. l000 mm/an. 
Apele Loara,  Garonne , Sena
Vegetatie maquis mediteranean,păşuni, fâneţe
Fauna căprioare, păsări cântătoare, păsări migratoare, capra neagră 
Flora păduri de foioase (stejar, fag) şi de conifere
Resurse(2- Fier,Carbune,petrol,gaze naturale,bauxita,
4)
Agricultura se cultiva:grâu, orz, porumb, sfeclă de zahăr şi cartofi se cresc: bovine, porcine, ovine
Ramuri industria chimică, a medicamentelor, a oţelului, textilă, construcţiilor navale, siderurgică,
industrial(4 metalurgică neferoasă (aluminiu); manufactură, parfum, porţelan ,sticlă şi cristaluri,
) îmbrăcăminte ,bijuterii, constructoare de maşini
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian
Turism(2- turismul cultural(îndreptat, în special, către Paris),[b 15] cel balnear (în special pe  Coasta de Azur),
4obiective) cel natural, turismul de afaceri (Parisul este principala destinație mondială pentru acest tip de
turism), de recreere (Disneyland Paris este de departe cel mai frecventat parc de distracții din
Europa) și de practicarea sporturilor de iarnă (în special, în Alpii de Nord). Atracțiile turistice cele
mai vizitate sunt, în marea lor majoritate, situate în Île-de-France (Disneyland Paris, Muzeul
Luvru, Turnul Eiffel, Palatul de la Versailles ); dar și câteva obiective din provincie atrag și ele
numeroși turiști, cum ar fi castelele din Valea Loarei, mont Saint-Michel, Rocamadour, Castelul
Haut-Kœnigsbourg, muzeul Unterlindendin Colmar, Centrul Pompidou-Metz sau parcul
Futuroscope
 VIII.Marea Britanie
Vecini Irlanda
Relief(2-4  Munții Penini ,Ben Nevis,
forme de
relief cu
denumire)
Clima  temperat; moderat de vânturile de sud-vest predominante peste curentul Atlanticului de Nord; mai
mult de jumătate din zile sunt întunecate    
Apele Raul Tamisa, Severn, Trent și Ouse
Vegetatie Pasuni,paduri de pin si mesteacan
Fauna  urşii, leul, cerbul şi mistreţul, vulpea, iepurele, şobolanii, aricile, alături de scorpioni şi vidre,
vrabia, mierla şi cinteză,  păstrăvul, bibanul, lipanul, cleanul şi băbuşcă
Flora  pin şi mestecan, mestecanul, ulmul şi fagul, plante cu flori şi diverse ierburi, specii de muşchi şi ferigi
Resurse(2-4) fier,cărbune, petrol, gaze naturale, sare
Agricultura Se cultiva: cereale, seminţe oleaginoase, cartofi, legume / se cresc:  bovine, ovine, păsări de curte;
peşte 
Ramuri produse chimice, prelucrarea produselor alimentare, textile,construcoare de masini,  construcţii
industrial(4) navale
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian,fluvial
Turism(2- Cultural(Palatul Buckingham, British Museum ), religios(Catedrala Saint Paul),recreativ(Gradina
4obiective) Botanica Regala, Hyde Park),navigatie(Tamisa)
Vecini Andorra,Portugalia,Maroc,Gibraltar,Franța 

Relief(2-4 Câmpia Andaluziei, Meseta Centrală(podis), Cordiliera Cantabrică, Munții Pirinei

forme de
relief cu
denumire)
Clima Clima Spaniei este în principal temperată și mediteraneană; există veri calde în interior, mai degrabă cu
condiții moderate și înnorate pe coastă. Iernile sunt înnorate și reci în interior, regiunile de pe coastă fiind
relativ temperate. Caracterul mediteranean predomină la aproape întreaga suprafață a țarii.
Apele Raul Tajo,Ebro,Duero,Segura
Vegetatie  păduri de foioase şi conifer, arbuşti, Tufăriş
Fauna  porci mistreţi, lupi, ibex, capre negre şi râşi, vulpi, bursuci, cârtiţe
Flora  stejarul, castanul şi fagul, gherghinul, ilicele, socul şi murele,  iarba neagră şi de ferigi
Resurse(2- cărbune, fier, cupru, plumb, zinc, teren arabil.
4)
Agricultura Se cultiva: cereale, legume, măsline, struguri de vin, sfeclă de zahăr, citrice / se cresc:bovine,porcine,pasari
Ramuri textile şi îmbrăcăminte (inclusiv încălţăminte), produse alimentare şi băuturi, produse chimice, construcţii
industrial(4) navale, constructia de masini, produse farmaceutice, echipamente medicale
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian
Turism(2- Litoral( Insulele Canare și Insulele Baleare,Ibiza),cultural( Muzeu Prado, Muzeul Thyssen Bornemisza, Centrul
4obiective) de Artă Regina Sofia),religios,sportive(cele mai bune echipe de fotbal,coridele din Pamplona)
 IX.Spania

Vecini San Marino,Vatican,Franța,Elveția,Austria,Slovenia,Malta 

Relief(2-4 Alpii Italieni,  Munţii Apenini,Campia Padului, Câmpia Venețiană

forme de
relief cu
denumire)
Clima mediteraneană în peninsulă şi în insule; în partea continentală (Câmpia Padului) climă temperat
continentală. Temperatura medie anuală este (în ianuarie şi iulie) de -1ºC şi 7ºC în Alpi; 1ºC şi 24ºC la
Milano; 10ºC şi 25ºC la Roma, 18ºC şi 27ºC în Calabria. 
Apele Padul şi Adige în N , Arno în V, Tibru în V 
Vegetatie vegetaţie de tip maquis
Fauna  lupul, pisica sălbatică, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec sălbatic), broasca ţestoasă, ariciul
Flora păduri de foioase dar şi păduri mixte (foioase şi conifere).fag, stejar, frasin, castani măslini mirt, leandru
Resurse(2-4) fier, petrol, cărbuni, bauxită, gaze naturale
Agricultura se cultivă: grâu, măsline, struguri, fructe, legume ,orez; sfeclă de zahăr, cartofi / se cresc:  ovine, porcine,
bovine
Ramuri Industria constructoare de maşini, Industrii tradiţionale: textilă (prelucrarea mătăsii naturale, a lânii şi a
industrial(4) bumbacului), a confecţiilor, a încălţămintei, sticlăriei,alimentara(paste făinoase, ulei de măsline, vinuri)
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian
Turism(2- Cultural(Coloseumul,Vaticanul,muzee),litoral,religios(Vaticanul),reecreare(Venetia)
4obiective)
X.Italia
XI.Portugalia
Vecini Spania
Relief(2-4  Muntele Pico,  Serra da Estrela (cu vârful la 1.991 m peste nivelul mării) , Arhipelagurile Madeira și
forme de Azore sunt împrăștiate în Oceanul Atlantic
relief cu
denumire)
Clima Portugalia este definită ca având climă mediteraneană (Csa în sud, în interior, și în regiunea
Douro; Csb în nord, centru și pe coastele Alentejo; climă oceanică mixtă de-a lungul jumătății nordice a
coastei[52] precum și climă semiaridă(d) sau de stepă(d) — BSk(d) în unele părți sudice ale regiunii Beja —
conform to the clasificării climatice Köppen-Geiger), și este una din cele mai calde țări europene: media
anuală a temperaturii în Portugalia continentală(d) variază de la 8–12 °C în interiorul muntos până la 16–
18 °C în sud și în bazinul râului Guadiana.
Apele Raul  Tagus, Râul Guadiana,
Vegetatie pădure subtropicală de laurissilva, arbori indigeni
Fauna  Mistețul, capra roșcată iberiacă, cerbul și căprioara iberică  vulpe, bursuc, râs iberic, lup iberic(d), capră
sălbatică (Capra pyrenaica(d)), pisică sălbatică (Felis
silvestris), iepure(d), nevăstuică, dihor, cameleon, mangustă, zibetă(d), ursul brun
Flora păduri mature atât de foioase, cât și de conifer, pădure subtropicală de laurissilva, cuprind specii foarte
răspândite de pin, stejar, stejarul de Pirinei, castanul , stejarul de plută, stejarul de stâncă, stejarul
portughez
Resurse(2-4)  fier și cărbune ,cupru,uraniu  
Agricultura Se cultiva:  tomate, citrice, legume verzi, orez, porumb, grâu, orz, măsline, oleaginoase, fructe cu coajă
de lemn, cireșe, afine, struguri de masă, ciuperci comestibile, lactate, 
Ramuri Industria constructoare de masini(Volkswagen),  aerospațială (Embraer și OGMA), electronică și textilă, la
industrial(4) cea alimentară, chimică, a cimentului și a celulozei
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian
Turism(2- Religios( Sanctuarul din Fátima ),litoral(insula Madeira),cultural(Muzeului Arheologic din Paço dos Condes,
4obiective) un palat gotic din Barcelos)
XII.Polonia
Vecini Cehia,Germania,Ucraina,Slovacia,Belarus,Lituania,Rusia 

Relief(2-4 M-tii Tarnica,Rysy,Babia

forme de
relief cu
denumire)
Clima Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori mai înalte decât
în nord. Vara, o temperatură medie este de 17 °C pe coastă și de 18,3 °C în voievodatul Silezia
Inferioară. Iarna, temperaturile medii sunt între 0 °C în Świnoujście și -7 °C în Suwałki. Precipitațiile sunt
intense pe întregul an, dar, în special în estul țării, iarna este mai secetoasă decât vara.
Apele Raul  Vistula, Oder, Warta și râul Bug
Vegetatie   paduri de pin si conifer
Fauna  
Flora   paduri de pin si conifer, mesteacanul pitic, Padurile de spruce 
Resurse(2-4) Petrol,carbune, gaze naturale, argint, sare
Agricultura Se cultiva: cartofi, secară, sfeclă de zahăr, triticale,rapita,grau /se cresc:porcine,bovine,pasari
Ramuri  produse textile, construcții de mașini, metalurgie, îngrășăminte chimice, produse petrochimice
industrial(4)
Transport Rutier,feroviar,aerian,naval
Turism(2- Cultural(arhitectura, folclorul și arta)
4obiective)
XIII.Cehia
Vecini  Polonia la nord, cu Germania la vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est
Relief(2-4 Masivul Boemiei, Munți Sudeti,Muntii Metaliferi,Muntii Padurea Boemiei
forme de
relief cu
denumire)
Clima Cehia are o climă temperat-continentală, cu veri relativ fierbinți și ierni reci și cu multă zăpadă. Diferența
de temperatură de la vară la iarnă este mare din cauza poziției geografice în interiorul continentului.
Apele  Râul Morava,Fluviul  Odra și Elba
Vegetatie  pădurea de foioase, pășuni
Fauna  Veverita, mistret,iepure salbatic, caprioara(fauna specifica Europei Centrale)
Flora  Zada,pin scotia,brad,molid
Resurse(2-4) Carbune,sare,resurse forestiere
Agricultura Se cultiva:  cartofi, sfeclă de zahăr, cereale (orz, hamei - unul dintre principalii producători mondiali) și
pomicultură / se cresc: bovine și porcine
Ramuri Industria consructoare de mașini, Industria de prelucrare a lemnului ,textilă, ndustria metalelor neferoase
industrial(4)
Transport Rutier,feroviar,aerian
Turism(2- Balnear( stațiunile Karlovy Vary, Mariánské Lázně ),cultural(castelele Karlštejn, Český Krumlov)
4obiective)

XIV.Slovacia
Vecini Ucrainala est, cu Polonia la nord-est, cu Cehia la nord-vest, cu Austria la vest și cu Ungaria la sud
Relief(2-4 Masivul Tatra Joasă, Masivul Tatra Mare , Munții Tatra, Muntii Krivan, Câmpiei Dunării în sud-
forme de vest(200-300 m), Câmpiei Tisei în sud-est.
relief cu
denumire)
Clima Este temperată, cu veri relativ răcoroase și ierni friguroase, înnorate și umede (precipitații
abundente sub formă de ninsoare), care ating peste 2000 mm anual în Munții Tatra. În iulie,
temperatura medie este de 21°C iar în ianuarie de -1°C.
Apele Dunarea,Afluentii  Váh și Hron, precum și Morava
Vegetatie pășuni de stepă,paduri de conifer(Peste o treime din țară este acoperit de păduri)
Fauna  vulpea, iepurele și porcul sălbatic, o mare varietate de păsări,
Flora  macul de Tatra,  sălcii pitice şi pristenior,pin
Resurse(2- fier, cărbuni, bauxită, argint, aur
4)
Agricultura  se cultivă: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi /  Se cresc porcine, ovine și bovine
Ramuri industria constructoare de mașini, industria alimentară (lactate, bere, zahăr, ulei),  industria
industrial(4 materialelor de construcții , industria chimică (mase plastice, fibre si fire sintetice, cauciuc sintetic,
) îngrașăminte azotoase etc.);
Transport Rutier,feroviar,aerian,fluvial(Dunarea)
Turism(2- Balnear,montan,religios(numărul mare de biserici rurale din lemn de pădure)
4obiective)
XV.Ungaria
Vecini  Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord, România la est și
cu Ucraina la nord-est
Relief(2-4 Campia Ungara Mica,Mare,Muntii Transdanubieini
forme de
relief cu
denumire)
Clima Continental,cu veri calduroase si niveluri scazute ale umiditatii dar cu ploi frecvente si ierni moderat de reci si
ninsoare.Temperaturile medii anuale sunt de 9.7*C sau este temperat-continentală, cu ierni reci şi
veri lungi, călduroase sau secetoase uneori. Precipitaţiile: sub 500 mm/an în valea Tisei;
510-760 mm/an pe câmpie; peste 760 mm/an în munte. 
Apele Dunarea,Raurile Tisza si Drava,Lacul Balaton
Vegetatie pajişti secundare sau terenuri agricole,paduri de foioasa,stepa
Fauna  Căprioare,mistreți,păsări,rozătoare
Flora  fag, stejar
Resurse(2-4) Bauxita,carbune,geaze naturale,soluri fertile
Agricultura Se cultiva:porumb, grau, orez, cartofi, secla de zahar, tutun / se cresc:porcine, ovine, bovine, pasari
Ramuri Constructoare de masini,produse chimice,textile,procesarea alimentelor,material de constructii
industrial(4)
Transport Rutier,feroviar,aerian,fluvial
Turism(2- Balnear,cultural(Galeria Nationala Ungara),religios(Biserica Matthias)
4obiective)

XVI.Olanda
Vecini Germania,Belgia
Relief(2-4
forme de
relief cu
denumire)
Clima Clima este temperat-oceanică, dulce și umedă, cu vânturi permanente. În Olanda vara este caldă, temperatura
medie a lunii iunie este de 16–17°C. Iarna este este un anotimp răcoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe
coastă fiind în jur de 2°C, în interiorul țării mai scăzută. Masele de aer polar fac ca în multe ierni temperatura
aerului să scadă sub temperatura de îngheț.Cantitatea anuală de precipitații este în jur de 800 mm, în ținuturile
aflate mai departe de mare este ceva mai mică.
Apele fluviile Rin și Maas, Rijn, Linge
Vegetatie Pășuni,  turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase), pădurile de foioase. Vegetația este halofilă
și arenicolă
Fauna  bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul,  porcul mistreț, castorul
Flora fag și stejar
Resurse(2-4) aluminiu,  plumb, zinc, indiu 
Agricultura Se cultiva:grâu, orz, secară, ovăz,  sfeclă de zahăr, lalele / se cresc:bovine
Ramuri  industria textilă, industria hârtiei,  industria diamantului, industria ceramicii și a sticlei, industrie farmaceutică,
industrial(4) industria alimentară, Industria metalurgică
Transport Rutier,feroviar,aerian,fluvial,naval
Turism(2- Culturala(zona istorica a Willemstadului)
4obiective)
Vecini Germania,Luxemburg,Franța,Țările de Jos,Regatul Țărilor de Jos

Relief(2-4 câmpia nord-estică Campine, Dealurile și podișurile Ardenilor, Muntii Arden

forme de
relief cu
denumire)
Clima este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest.
Temperatura medie anuală din iarnă şi vară este de 30 şi l7˚C. În Ardeni clima e mai aspră;
în Campine mai caldă. 
Apele  Bazinul Paris,Raul Rur,Nete
Vegetatie păduri de foioase
Fauna  pisica sălbatică, jderul, salamandra, cormoranul, lopătarul
Flora stejar, fag, mesteacăn. 
Resurse(2- Carbune, zinc, cupru, plumb si magneziu
4)
Agricultura Se cultivă:cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume / se cresc: porcine
şi bovine
Ramuri ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea diamantelor. Industria metalurgică feroasă şi
industrial(4 neferoasă , industria constructoare de maşini,  industria de prelucrare şi chimizare a
) petrolului 
Transport Rutier,feroviar,aerian,fluvial,naval
Turism(2- Religios(Catedrala Notre Dame),cultural(Centrul istoric din Bruges)
4obiective)
XVII.Belgi
XVIII.Suedia
Vecini Finlanda,Norvegia,Danemarca

Relief(2-4  Alpii Scandinavi, podișul Smaland, câmpia vălurită Skania

forme de
relief cu
denumire)
Clima Suedia are o climă în mare parte temperată, în ciuda poziției sale nordice. În munții din nordul țării
predomină clima sub-arctică. precipitațiile depășesc 500 mm/an (temperat-maritimă)
Apele Raul Torne,Pite,Lule
Vegetatie păduri de conifere, păduri amestecate, tundră montană, fauna polară sau de pădure temperată
Fauna ursul, elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă
Flora mesteacăn, pin, molid,
Resurse(2-  fier, cupru,  aur, argint, 
4)
Agricultura Se cultiva: cereale (grâu, orz, ovăz, secară) cartofi, sfeclă de zahar, legume, plante furajere / se
cresc: bovine, ovine, porcine, păsări
Ramuri construcția de mașini,  industrie extractivă, siderurgică, a metalurgiei neferoase
industrial(4
)
Transport Rutier,feroviar,aerian
Turism(2- Cultural(castelul din Uppsala), recreativ(Casa reptilelor din Malmo),religios(Catedrala din Lund)
4obiective)
XIX.Danemarca
Vecini Suedia,Norvegia,Regatul Unit,Germania,Uniunea Europeană

Relief(2-4  peninsula Iutlanda , cel mai înalt punct natural fiind Møllehøj, dealuri Yding Skovhøj ,Ejer Bavnehøj 
forme de
relief cu
denumire)
Clima  climă temperată, caracterizată prin ierni blânde, cu temperaturi medii în ianuarie și februarie de 0 °C, și
veri răcoroase, temperatura medie în august fiind de 15,7 °C. Danemarca are o medie de 121 de zile pe
an cu precipitații, în medie primind în total circa 712 mm pe an; toamna este cel mai umed anotimp, iar
primăvara — cel mai uscat.[90] Datorită poziționării între continent și ocean, temperaturile variază des.
Apele Râul Gudena, Stora,Lacul Arreso, Esrum, Mosso.
Vegetatie Șes,  pădurile de amestec, pădurile de amestec baltice,  pășunile boreale feroeze,tundra artica
Fauna  Caprioara,cerb,iepure,arci,hering,macrou
Flora  molid, zada, brad si pin si paduri de frasin, stejar, mestacan si fag, flori, ferigi si muschi
Resurse(2-4) fier, Petrol, gaze naturale, bauxita, sare
Agricultura Se cultiva: Grau, secara, orz, ovaz, sfecla de zahar, rapita, cartofi, mazare, varza, tomate,
ceapa, morcovi, mere, pere, capsuni / se cresc: bovine, porcine, ovine, cabaline
Ramuri  industria siderurgică, industria alimentară, produse chimice,  echipamente medicale,tehnologie(domeniul
industrial(4) software și al electronicii)
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian
Turism(2- Cultural( Palatul Christiansborg, scriitorul de talie mondială Hans Christian Andersen),religios( Catedrala
4obiective) din Copenhaga)
XX.Finlanda
Vecini Suedia,Norvegia,Rusia

Relief(2-4 Muntii Halti,Podișul Maanselka,

forme de
relief cu
denumire)
Clima  climă subpolară caracterizată de veri calde și ierni geroase.În interiorul țării, gradul de temperare
variază considerabil între regiunile sudice de coastă și nordul extrem, prezentând și caracteristici
de climă oceanică și climă continentală.
Apele Lacul  Saimaa, Lacul Pielinen,Raul Tornio,Oulu
Vegetatie  taigale de conifere și de fen,paduri de amestec
Fauna   ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, glutonul și elanul,  lebăda de iarnă,  cocoșul de
munte,stiuca.bibanul,somonul de Atlantic
Flora pin, molid, mesteacăn 
Resurse(2- fier, argintul si aurul,lemn(cel mai mare producator de lemn)
4)
Agricultura Se cultiva:orz,ovaz,sfecla de zahar,cartofi, grau / se cresc:ovine,oircine,bovine,pasari,reni
Ramuri  industria forestieră ,industriile de prelucrare a lemnului, cuprindea industria navală, siderurgică,
industrial(4 constructoare de autovehicule, industria celulozei și hârtiei
)
Transport Rutier,feroviar,naval,aerian
Turism(2- Recreativ(drumetii),cultural(Suomenlinna este un sit ),tara lui Mos Craciun
4obiective)