~ 1 ~

Europa si Romania

Europa:

-ca suprafata este penultimul continent (10.170.34 km
2
)
-reprezinta 7.05% din uscatul terestru
-dpdv demografic ocupa locul 3, cu o populatie de aprox. 700 mil locuitori (12.5% din pop
globului)
-este situata in emisfera N, intre 36
o
lat N, punctul cel mai sudic (Punta Marroqui),
71
o
,08 lat Nordica (Capul Nord)
-in longitudine: intre 9
o
34 long V (Capul Roca) si 67
o
30 long E (Mtii Ural)
-dpdv insular, vom avea in lat pana la 81
o
49 lat N
-in longitudine: 24
o
30 long V (Islanda)
Invecinare: - in N Oc Arctic - in V Oc Atlantic
-in S Marea Mediteraneana - in E Mtii Ural, Caucaz
Dimensiuni: -cca 4000 km N-S
-cca 5000 km V-E
Lungimea tarmurilor depaseste 80 mii km.
Tarmurile sunt foarte dantelate, cu fiorduri, insule, peninsula, golfuri, delte, estuare.
Relieful:
-este complex, cu toate formele de relief
-are o altitudine medie de aprox 300 m, maxima fiind 4807 m (Vf.Mon Blanc, Mtii Alpi)
Alte caracteristici:
-clima este diversa, cu nuante diferite, incadrandu-se in cea mai mare parte in climatul
temperat-oceanic.
-in S, clima este mediteraneana.
Resursele de apa:
-sunt relative reduse, in comparative cu nevoile (cca 1.4 km
3
disponibili)
-reteaua hidrografica cuprinde fluvii mari in N si V si in NE si E si rauri mici in S si SE.
-exista si lacuri de origini diferite, dominand lacurile glaciare din N si din muntii inalti.
Utilizarea retelei hidrografice:
-aprovizionarea cu apa a populatiei
-irigatii
-transport
-industrie
Populatia:
-Europa este un teritoriu populat inca din cele mai vechi timpuri, cu o densitate peste
media mondiala: 71 locuitori/km
2
, cu cea mai ridicata pondere a populatiei urbane (peste
70%)
-este gazda unor civilizatii stravechi: greaca, romana, bizantina si de asemenea, zona
principala a cultului crestin.
-aici functioneaza 2 mari blocuri regionale: military (NATO), economic (UE + Spatiul
European)
-dpdv politic exista 46 de state (cel mai mare Rusia si cel mai mic Vatican).
-exista state cu o mare putere economica: Germania, Franta, Marea Britanie, Rusia).
~ 2 ~


Relieful Europei:
-se pleaca in general ca altitudine de la 0 m, cu exceptia Olandei (-20-25m, sub nivelul
Marii Nordului), panala 5462 m in Vf. Elbrus (Caucaz).
-cca 85% din teritoriu, cuprinde campii si podisuri joase (sub 500m), in C si E
-15% reprezinta lanturi montane, in NV, C su S peninsular.
-dpdv tectonic, Europa apartine placii Euro-Asiatice (peste 60% este un teritoriu foarte
vechi, apartinand unei unitati de platforma formata in Precambrian (N si E) si unui
sistem de munti Paleozoici, in Peninsula Scandinavica si Arhipelagul Britanic).
-la finalul Paleozoicului se inalta Muntii Hercinici, intinsi din Franta pana in Pen.Crimeea
si Mtii Ural.
-la sfarsitul Mezozoicului, acum cca 70 milioane ani, are loc orogeneza Alpina (Pirinei,
Alpi, Carpati, Balcani, Caucaz).
-la formarea muntilor se adauga eruptiile vulcanice din Neogen, care genereaza si
aparitia unor insule vulcanice, cum sunt: Islanda, Ilele Feroe, Madeira.
-unitatile majore de relief sunt: Mtii formati in etape diferite, podisuri si dealuri (300-
800m) si origine variata (vechi unitati magmatice si cristaline, in Germania, Rusia,
Ucraina, Cehia, Finlanda, Suedia), massive isolate, vechi, acoperite de sedimente mai noi
in: Rusia, Polonia, Ungaria, dealuri submontane inaltate in timpul orogenezelor si dealuri
formate prin fragmentarea podisurilor.
-campiile (cca 50%) si altitudine sub 250m litorale: Franta, Germania, Marea Britanie,
Polonia
-de sedimentare: Camp.Panonica, Padului,
Romana
-prin sedimentarea unor platforme: C.Rusa,
de V, C.Germano-Poloneza, parte din C.Romana
Exista si forme medii si minore de relief, cum ar fi: suprafete de eroziune, terase, lunci,
piemonturi si glacisuri.
Ca tipuri de relief format in urma actiunii agentilor externi, exista: relief glaciar,
intalnit pe la 1800, alt, relief carstic (pe calcare), relief vulcanic (stins si activ), relief
eolian (campuri de dune) SV Frantei, C. Marii Caspice, relief litoral.

Subdiviziuni:
Europa Nordica/de Est/Sudica/Insulara
Europa Nordica cuprinde:
Scandinavia, Tarile Baltice (Esteonia, Letonia. Lituania), Danemarca si Ilele din N
Oc.Atlantic.
-dpdv geologic este constituita din uscat continental foarte vechi, datand din
Precambrian
-unele zone au suferit ridicaturi cum ar fi: Podisurile din Suedia, C si N Finlandei, fie au
suferit coborari: Marea Baltica, depresiunile Ladoga, Onega cu lacurile omonime,
campiile litorale, acoperite cu pietrisuri si nisipuri.
Calota glaciara din Cuaternar (Pleistocen) a format o campie de eroziune, morene si
numeroase depresiuni care cantoneaza lacuri, cele mai numeroase fiind in Finlanda (cca
10 mii).
~ 3 ~

Alpii Scandinavici: inaltati la sfarsitul Precambrianului si inceputul Paleozoicului in
orogeneza Hercinica si reinaltati in orogeneza Alpina (alt.maxima 2469 m)
-ei coboara in trepte spre Pod.Suediei
-calota glaciara a creat platouri pe care exista inca ghetari, vai glaciare si pe tarmul
Vestic fiorduri (Norvegia).
Ilele Atlantice cuprind: Marea Britanie, Irlanda, Islanda si insulele dintre ele.
Relieful a fost inaltat in parte in orogeneza Caledoniana (Scotia, Irlanda, N.Angliei).
-ulterior, relieful a fost erodat, transformat in masive joase; prin sedimentare s-au
format podisuri si campii
In Islanda apar vulcanii active datorita asezarii pe riftul Atlantic, la care se adauga
relief glaciar: vai, morene, circuri, fiorduri.

Europa Centrala cuprinde:
-un spatiu situate intre Oc Atlantic, pana la fluviul Nistru.
Relieful este variat; in N exista o campie din Olanda pana in Polonia, cea mai intinsa
fiindc C.Germano-Poloneza, cu o latime de pana la 500 km si alt sub 200 m.
-aici apar lacuri glaciare in regiunea poloneza Mazuria.
In S Europei Centrale se afla podisuri si masive de varsta hercinica cu inaltimi sub 2000
m (Masivul Central Francez, Masivul Renan, Mtii Vosgi, Masivul Hertz, Mtii Padurea
Neagra, Pod Boemiei).
-la acestea se adauga un aliniament de campii si podisuri joase, cu altitudini care merg la
max. 600-700 m.
-tot in S se afla si Mtii Alpi, Carpati, Balcani (sistemul muntos alpin), inaltati in
orogeneza Alpina(alt max. 4807 m Mon Blanc)
-apar forme de relief de eroziune, glaciare, carstice, dar si bazine tectonice umplute cu
sediment in Neozoic (Depr Transilvaniei, C.Vienei, Panonica, Dunarii Inferioare).
Un alt lant muntos inaltat in orogeneza Alpina sunt Mtii Jura cu o lungime de cca 600 km
si o latime de 80 km, intins in 3 tari: Franta, Germania, Elvetia, cu o altitudine max de
1718m in vf Cret de la Neige.

Europa de Est:
-dpdv geologic corespunde Platformei Ruse, aparuta pe un soclu alcatuit din sisturi
cristaline si granite, platforma a fost fragmentata, astfel incat exista blocuri care au
suferit miscari de ridicare pana la cca 400 m inaltime si altele, miscari de coborare,
fiind invadate de apele marii si acoperite cu o patura de sediment.
-in N-NV, campiile sunt acoperite cu depozite glaciare, de loess si de nisip, in special in
N Marii Caspice.
-in E se afla Mtii Ural, inaltati in orogeneza Hercinica si un fragment de masiv calcaros
in Pen Crimeea, cu o alt max de 1545 m.
-tot in E se afla C.Europei de Est, cu o suprafata de 4 milioane km
2
, sub 200 m alt,
intrerupta de xone de podis, cum sunt Pod Niprului, Podolic si Volanic, Pod Valdai, Pod
Rusiei Centrale, Pod Volgai, cu alt. pana in 350 m.
-sunt drenate de fluviile Volga, Nistru, Nipru, Don, Pecioara etc.
Mtii Ural au o lungime de 2000 km si alt max de 1849 n Vf Narodnaia (cel mai lung lant
muntos din Europa).
~ 4 ~


Europa Sudica:
-cuprinde 2 parti: -peninsulara
-insulara
Pen Iberica in SV, cu relief predominant de podisuri inalte, cu alt de 600-1000 m,
numite mesetas, intrerupte de lanturi muntoase sau cordiliere: Cordillera Cantabrica
(2655 m in Vf Picos de Europa), Cordillera Iberica, Cordillera Centrala, Mtii Sierra
Morena.
Alt maxima se gaseste in Cordillera Betica (3478 m Vf.Mulhacen) si de asemenea, alt
mari apar in Pirinei (3404 m, Vf.Pic dneto).
-se adauga campii de-a lungul cursurilor de apa: C.Andaluziei pe Guadalquivir si campii
litorale.
Pen Italica: cu forma alungita, marginita de M Tireniana la V, Adriatica la E si Ionica la
S
-ca relief predomina muntii inaltati in orogeneza Alpina: Alpii Italieni (Apeninii),
desfasurati de-a lungul peninsulei, pana in Sicilia.
-alt max 2912 m in Vf.Gran Sasso dItalia
-include vulcani activi: Etna; stinsi: Vezuviu, Stromboli.
-lacuri vulcanice: Bolsena si Albano
-zona este active seismic
-in NV se afla C.Padului, care separa Apeninii de Alpi.
Pen.Balcanica:
-situata in SE Europei Sudice, cu relief predominant muntos, compus din Alpii DInarici
pe tarmul Marii Adriatice (aprox.2500 m), Mtii Balcani (Stara Planina), Rila, Rodopi si
Pirin, Mtii Pindului (Grecia).
-se adauga zone de podis: Pod Prebalcanic si campii: C Dunarii Inferioare (la S de
DUnare), campii de-a lungul unor rauri: C.Savei, Dravei, Maritei, Traciei de E.
-tarmurile sunt fragmentate cu numersoase golfuri, insule si peninsula (tarmul de tip
dalmatic).
-dintre insule putem mentiona: Mallorca, Sardinia, Sicilia, Corsica, Creta, Malta, Cipru.

Europa Insulara:
-cuprinde Arhipelagul Britanic, cu 315 mii km
2
, Ilele Marea Britanie, Irlanda, Ilele
Hebride, Shetland, Orkney.
-Arhipelagurl Cicladelor cu cca 360 de insule, cu o suprafata de doar 2600 km
2
, situate
in Marea Egee si apartinand Greciei.
-Arhipelagul Azore (cca 2300 km
2
) situate in Oc Atlantic la cca 1500 km de continent,
compus din 9 insule mari, muntoase, cu alt max de 2513 m.
-Arhipelagul Canare (cca 7240 km
2
) situtat in Atlantic, in largul tarmului de V al Africii,
apartinand Spaniei; sunt insule vulcanice, cu alt max 3781 m.
-alt arhipelag, Ilele Madeira, format din 3 insule.
-sunt insule vulcanice, care apartin Portugaliei.
Alte insule mari Mediterana: Sicilia, insula de origine vulcanica, cu alt max 3340m in Vf
Etna, Sardinia, Corsica, Cipru, Creta, Malta, Rhodos.

~ 5 ~

Clima Europei
Europa este situate in cea mai mare parte in zona de clima temperata, exceptie fac
Europa Sudica cu clima subtropicala sau mediteraneana si Europa Nordica, cu clima rece,
subpolara si polara.

Caracteristici:
Clima subtropicala (mediteraneana):
-in Europa S
-climatul este influentat atat de mase de aer vestic, oceanic, care predomina in special
toamna si iarna, aducand precipitatii si mase de aer tropical uscat din N Africii,
primavara si vara.
-verile sunt foarte calde si secetoase, iar iernile sunt blande si ploioase, iar anotimpurile
de tranzitie foarte scurte.
-iarna, temperature medie este de cca 10
o
C, iar vara de aprox 20
o
C
-precipitatiile care cad toamna si iarna sunt cuprinse intre 600-900 mm/an

Clima temperata:
-are 2 nuante:
->temperat continentala: -(Europa de E) incepand cu Polonia si Romania
-este caracterizata prin prezenta celor 4 anotimpuri
-zona se afla sub influenta maselor de aer nordice si estice,
iarna provenite din zona anticiclonului Siberian, iar vara, sub
influenta maselor de aer tropical uscat, care inainteaza pana
la cca 50
o
lat N
-precipitatiile variaza inre 500 mm/an in N si 200-300 mm/an
in S.
->temperat oceanica: -este caracteristica Europei Vestice, intre 40-60
o
lat N
-predomina masele de aer vestice, umede si racoroase.
-exista insa nuantari ale climatului impuse de curentul cald al
golfului, care incalzeste clima in Islanda, Pen Scandinavica, in
special pe tarmuri.
-temperaturile in timpul iernii variaza intre 1-8
o
C si vara intre 15-
22
o
C
-precipitatiile medii anuale variaza intre 800-900 pana la 1000-
1100 mm/an

Mai exista un climat de tranzitie, caracteristic Europei Centrale:
-este un climat temperat continental de tranzitie, caracterizat prin scaderea influentei
vanturilor de vest si imbinarea cu influente din N, S sau E.
-iernile sunt mai friguroase, cu temperature medii negative, 1-3 luni/an, iar media verii
variaza intre 15-18
o
C.
-cantitatea de precipitatii medii anuale scade de la V la E, de la 800-500 mm/an.



~ 6 ~

Climatul montan:
-la baza muntilor se gaseste climatul caracteristic unitatii respective, iar de la cca 800
m, intervine etajarea pe altitudine
-temperatura scade cu 6.4
o
/1000 m, precipitatiile cresc si scade presiunea atmosferica.
-in C si S Europei, la 3000 m, media temperaturii e de 0
o
C, dar scade la 500 m in N
-precipitatiile cresc in medie pana la 1000-1500 mm/an

Hidrografia Europei

Apele subterane:
-se dezvolta mai ales in formatiuni sedimentare si contribuie la alimentarea retelei
hidrografice si chiar a lacurilor.
Apele curgatoare:
-au diverse regiuni de scurgere, in functie de zonele pe care le strabat:
Regimul Nordic il au raurile si fluviile care se varsa in Oc.Atlantic (Peciora, Dvina de N)
cu maxim de primavara-vara, datorat dezghetului.
Regimul Vestic cu un maxim de iarna, tipice pt raul Sena, Loira, Garon
Regimul Sudic: -fluvii care se varsa in Marea Mediterana cu maxim de scurgere
primavara si debite foarte mici vara si toamna (Ron, Pad, rauri din S Pen.Balcanice si SE
Pen.Iberice (Ebru))
Regimul Central: -rauri care se varsa in M Baltica sau M Neagra, cu maxim de
primavara-vara si minim de toamna-iarna (Vistula, Dvina de V, Oderul, Rinul, Bugul,
Dunarea, Niprul, Nistrul).
Regimul Estic: -rauri care se varsa in Marea Caspica, cu debite maxime primavara si
minime iarna si vara (Ural, Volga).
Raurile Romaniei apartin bazinului Dunarii, cu exceptia raurilor din Dobrogea, care
apartin bazinului M Negre.
Regimul scurgerii este impus de tipurile de clima:
-iarna, in general scurgerea e minima, datorita precipitatiilor solide si temperaturilor
negative.
-primavara, exista scurgere maxima datorita topirii zapezilor (ape mari).
-vara, in general exista un minim al scurgerii datorita temperaturilor ridicate si precip
scazute.
-in zona de munte debitele sunt mai mari decat in zona de campie
-toamna, ca urmare a scurgerii minime din vara, se inregistreaza tot un minim de
scurgere (ape mici)
-fluviile mari, precum Volga si Dunarea, au regimuri complexe.
Dunarea are 2860 km lungime, de la izvorul situate in Mtii Padurea Neagra (Germania),
pana la varsarea in M Neagra.
-suprafata bazinului hidrografic este de 805 300 km (cca 8% din suprafata Europei)
-debitele variaza intre 1920 m
3
/sec la Viena, 2944 m
3
/sec la Belgrad si 6470 m
3
/sec in
Romania
-2/3 din lungimea Dunaii (1075 km) se afla pe teritoriul Romaniei, de la Bazias la Sulina
-intre Bazias si Gura Vaii se afla cel mai lung defileu din Europa (144 km)-Defileul de la
Cazane si se termina la Gura Vaii (lacul de la Portile de Fier I)
~ 7 ~

-sectorul Gura Vaii-Calarasi, la contactul cu Capmia Romana si Podisul Prebalcanic
-sectorul Calarasi-Braila, unde Dunarea se imparte de 2 ori in cate 2 brate, avand intre
ele Balta Ialomitei si Brailei, la contactul dintre C Romana si Pod Dobrogei.
-sectorul Braila-Tulcea, cu un singur brat, se numeste Dunarea Maritima.
-ultimul sector, sectorul deltei, cu cele 3 brate: Sulina, Chilia, Sf Gheorghe

Lacurile:
-in Europa sunt lacuri numeroase, cu origini diverse si raspandire neuniforma
-dupa originea cuvete lacustre, acestea pot fi:
->lacuri tectonice (M.Caspica): un rest al M Sarmatice, cu o suprafata de 371000 km
2
si
o adancime de cca 90 km; Ladoga si Onega
->lacurile glaciare (in Finlanda, Norvegia, Suedia, Mtii Alpi, Carpati, lacurile Mazuriene
(C Germano-Poloneza)
->lacurile vulcanice: Sf Ana (Masivul Ciomatu-Carpatii Orientali), Pen Italica (Albano si
Bolzena).
->lacuri carstice (formate pe calcare): Pod Carst (Croatia), Alpii Dinarici, Pod Karst.
->lacuri de baraj natural: Lacul Rosu (Carpatii Orientali), in Rusia
->lagune si limane (formate pe tarmurile marilor cu maree slabe): S Frantei, NV M
Negre.
->lacuri antropice, construite in scopuri economice, pt energie electrica, alimentarea cu
apa, pescuit, numeroase in: Rusia, Norvegia, Elvetia, Austria, Franta, Romania (cca 4 mii
lacuri din care aprox jumatate sunt naturale).

Marea Neagra:
-situata in SE Europei, cu o suprafata de 413490 km
2
si o lungime a tarmurilor de 4340
km si adancime maxima de 2245 m
-comunica cu M Azov prin stramtoarea Kerci, cu M Marmara prin stramtoarea Bosfor si
cu M Mediterana prin stramtoarea Dardanele, avand asigurata iesire din Mediterana prin
stramtoarea Gibraltar.
-o singura peninsula importanta, Pen Crimeea
-3 insule: Insula Serpilor, Sacalin Kefken.
-salinitatea apei variaza de la 5-10%
0
in NV, pana la 18-20%
0
in partea Centrala
-la cca 200 m adancime, salinitatea este de 22%
0
si are un continut ridicat de hidrogen
sulfurat, ceea ce impiedica dezvoltarea vietii sub aceasta limita.
-lipsa aproape totala a mareelor (2-3 cm)
-existenta curentilor litorali circulari.









~ 8 ~


Invelsiul bio-pedo-geografic

In Europa exista o desfasurare latitudinala pe zone bio-pedo-geografice si una
altitudinala pe etaje bio-pedo-geografice.
Prima fasie in latitudine de la S la N
1.Zona tropicala (30-40
o
lat N): cuprinde S Europei (Pen Iberica, Italica, S Pen
Balcanice) + insulele din M Mediterana (I Mallorca, Corsica, Sardinia, Cipru, Malta,
Creta).
Caracteristici climatice:
-o iarna blanda si ploioasa
-o vara calda si secetoasa
-anotimpuri de tranzitie scurte
-temperatura medie anuala 10-15
o
C, cantitatile de precipitatii variaza intre 500-800
mm/an
Vegetatie:
-predomina o vegetatie antropica (culturi de citrice, pomi fructiferi, maslinul, cereale)
-vegetatie naturala, adaptata la uscaciune
-paduri de stejar semperviriscent, stejar de pluta, pini
-o vegetatie de arbusti f desi si spinosi care poarta diverse denumiri: maquis(FR),
gariga(Sp), frigana(Gr)
-inafara de acestea mai sunt: laurul, leandrul, liliacul salbatic (specii termofile adaptate
la uscaciune)
Fauna:
-specii termofile: reptile(vipera cu corn), broasca testoasa, alte specii de serpi,
scorpioni, magotul (traieste doar in Pen Iberica)
Soluri:
-solul terra rossa
-in SE europei exista o zona de desert si semidesert in zona M Caspice (prelungire a
deserturilor temperate din Asia C)

Exista o etajare pe altitudine a vegetatiei, faunei si solurilor, in conditiile scaderii
temperaturii si cresterii cantitatilor de precipitatii.

Resursele naturale ale Europei: -resurse de suprafata si de subsol
1.Resursele de suprafata:
-resursele de apa curgatoare: fluvii mari: Sena, Loira, Rin, Ron, Volga, Nipru, Don
-statatoare: lacuri folosite pt piscicultura, navigatie, agrement...
Resursele vegetale+faunistice:
-fondul forestier: -paduri de conifere din Pen. Scandinavica si N Rusiei
-paduri de foioase si de conifere in Europa C si de E, in special in
zonele montane
-resursele de sol: importante pentru agricultura, terenurile agricole fiindc concentrate
in zonele joase (campie, deal si podis).
Cele mai fertile soluri se numesc cernoziomuri.
~ 9 ~

2.Resursele de subsol:
-sunt inegal raspandite, depinzand de structura geologica.
Minereuri feroase pe care le gasim in Mtii Ural, Pen Crimeea, Bazinul Krivoi Rog
(Ucraina), in N Norvegiei, in Baz Loirei, Mtii Poiana Rusca.
Minereuri neferoase: in zona vulcanica a Carpatilor Orientali (Oas, Gutai, Tibles), Mtii
Apuseni, Pen Scandinavica
Petrol si gaze naturale: M Nordului, M Caspica, C Romana, Subcarpati, Dealurile de V, M
Neagra, Depr Transilvaniei,
Petrol: C Rusa, Baz Fl Peciora
Carbuni: Mtii Ural, Marea Britanie, Baz Ruhr, Silezia Superioara (Polonia), Austria,
Cehia, Romania (Baz Petrosani, Motru-Rovinari, Comanesti).
Roci de constructie (rocile magmatice: granit, bazalt, andezit, marmura): Grecia, Italia,
Romania(Apuseni).
Bauxita: Spania, Ungaria, Grecia, Croatia, Romania
Minereuri radioactive...